{"id":21483,"date":"2014-12-04T14:21:47","date_gmt":"2014-12-04T12:21:47","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21483"},"modified":"2014-12-04T14:21:47","modified_gmt":"2014-12-04T12:21:47","slug":"pilici-momentul-zero-al-atp-ului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/pilici-momentul-zero-al-atp-ului\/","title":{"rendered":"Pilici, momentul zero al ATP-ului"},"content":{"rendered":"<p>Pu\u0163ini iubitori ai tenisului \u00ee\u015fi mai amintesc ast\u0103zi de Nikola Pilici. Pe bun\u0103 dreptate, \u00eentruc\u00e2tva. Croatul cu serviciu de o\u0163el nu a fost un campion de legend\u0103. El a fost semifinalist la Wimbledon \u00een 1967, pierz\u00e2nd \u00een fa\u0163a lui John Newcombe. C\u00e2\u015ftigase al\u0103turi de Pierre Barth\u00e8s dublul la Forrest Hills, \u00een 1970, \u015fi pierduse finala de la Roland Garros, \u00eenvins \u00een 1973 de Ilie N\u0103stase. Rezultatele sale, de\u015fi foarte bune, nu-l recomand\u0103 \u00eens\u0103 pentru Hall of Fame. \u015ei-atunci, de ce s\u0103 ne batem capul cu evocarea figurii omului din Split?<br \/>\nSimplu: cu Pilici \u00eencepe de fapt \u015fi de drept domina\u0163ia organismului de breasl\u0103 al tenismenilor profesioni\u015fti, ast\u0103zi arhicunoscutul \u015fi omnipotentul ATP. \u00cenfiin\u0163at \u00een 1972, dup\u0103 US Open, acest sindicat al juc\u0103torilor de tenis st\u0103tea \u00eenc\u0103 sub tutela FILT \u015fi era dominat de organizatorii celor patru competi\u0163ii de Grand Slam. Or, c\u00e2nd Nikki Pilici a fost suspendat de Federa\u0163ia din Iugoslavia pentru c\u0103 nu se prezentase la meciul de Cupa Davis contra Noii Zeelande din mai 1973, acesta, membru fondator al ATP, face apel la solidaritatea de breasl\u0103. La \u00eenceput ea se manifest\u0103 timid, doar prin proteste \u015fi ac\u0163iuni judiciare, toate respinse, c\u0103ci FILT este solidar\u0103 cu iugoslavii. Pilici fusese suspendat timp de nou\u0103 luni din toate competi\u0163iile patronate de Federa\u0163ia Interna\u0163ional\u0103, inclusiv din Wimbledon.<br \/>\nPrin urmare, iat\u0103 c\u0103 venise momentul ca profesioni\u015ftii s\u0103 arate c\u0103 reprezint\u0103 o for\u0163\u0103, iar protestul lor s-a concretizat \u00een decizia de a boicota in corpore turneul de la Londra. Din 81 de aderen\u0163i la ATP doar trei (3!) au anun\u0163at c\u0103 particip\u0103 la Wimbledon: N\u0103stase, pe atunci lider mondial, englezul Roger Taylor \u015fi obscurul australian Ray Keldie. Bine\u00een\u0163eles, octogenarii din sacrosanctul Comitet de Organizare al Wimbledonului au luat \u00een der\u00e2dere amenin\u0163area cu boicotul. La Wimbledon, niciodat\u0103&#8230;! Sir Herman David, pre\u015fedintele distinsului Comitet, a mers p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t i-a anulat statutul de membru al clubului All England lui<br \/>\nJack Kramer, campion la Wimbledon, \u00een acea perioad\u0103 \u00een Consiliul de Conducere ATP, ceea ce \u00een sine era \u015fi lipsit de fair-play, \u015fi abuziv. Presa englez\u0103 boicoteaz\u0103 la r\u00e2ndu-i boicotul ATP, doar c\u00e2\u0163iva gazetari curajo\u015fi \u015fi obiectivi \u00eendr\u0103znind s\u0103 prezinte situa\u0163ia \u00een termenii ei reali. Printre ace\u015ftia, celebrul Lance Tingay de la Daily Telegraph \u015fi talentatul Rex Bellamy de la Times.<br \/>\n\u00cen aceste condi\u0163ii, edi\u0163ia din 1973 a Wimbledonului a fost mai tern\u0103 ca oric\u00e2nd, doar prezen\u0163a junelui suedez Borg salv\u00e2nd, prin culoare \u015fi prospe\u0163ime, ca \u015fi prin ecourile social-mondene, competi\u0163ia. A c\u00e2\u015ftigat cehoslovacul Jan Kodes, \u00eentr-o final\u0103 cenu\u015fie contra sovieticului Slava Metreveli. \u015f\u015ei N\u0103stase, \u015fi Connors, \u015fi Taylor, juc\u00e2nd sub presiunea membrilor ATP \u015fi a colegilor lor profesioni\u015fti retra\u015fi, au evoluat \u015fters \u015fi au p\u0103r\u0103sit turneul \u00een fazele incipiente.<br \/>\nDe-atunci, prestigiul \u015fi for\u0163a ATP-ului au tot crescut, c\u0103ci conservatorii \u015fi tradi\u0163ionali\u015ftii din tenis au \u00eenceput s\u0103 se team\u0103 de sindicatul tenismenilor. Momentul Pilici 1973 a fost cel mai important din istoria ATP, iar croatului i se poart\u0103 un mare respect \u015fi ast\u0103zi, fiind considerat un fel de \u201ep\u0103rinte-fondator\u201c al acestui organism.<br \/>\n\u015ei Pilici? Dup\u0103 1973, trebuie spus c\u0103 prezen\u0163a lui \u00een circuitul ATP a fost din ce \u00een ce mai \u015ftears\u0103. \u00cen 1976 el se retrage din activitate, apoi p\u0103r\u0103se\u015fte socialismul cu fa\u0163\u0103 uman\u0103 edificat de Tito, pentru a se stabili \u00een Germania Federal\u0103. Devine antrenor, \u00eenc\u0103 unul foarte valoros, \u00ee\u015fi construie\u015fte o academie privat\u0103 de tenis la M\u00fcnchen \u015fi este ales c\u0103pitan-nejuc\u0103tor al echipei Germaniei, pe care o conduce de trei ori la victorie \u00een Cupa Davis (1988, 1989 \u015fi 1993). Era perioada \u00een care Becker \u015fi Stich dominau lumea tenisului mondial&#8230; Dup\u0103 c\u0103derea Cortinei de Fier, Nikki revine acas\u0103, \u00een Croa\u0163ia, \u015fi c\u0103l\u0103uze\u015fte echipa h\u00e2rva\u0163ilor la victoria din 2005 \u00een Cupa Davis, av\u00e2nd \u00een Antici \u015fi Ljubici elevi de mare calitate. \u00cen paralel, Pilici continu\u0103 s\u0103 coordoneze academia de la M\u00fcnchen, unde \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 poten\u0163ialul un oarecare pu\u015fti s\u00e2rb, pe nume Novak Djokovici. Nu peste mult timp Nole va deveni number one, dar explozia sa \u00een tenisul mare i se datoreaz\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 b\u0103tr\u00e2nului Nikki Pilici, cel care, \u00een 2010, este c\u0103pitan-nejuc\u0103tor al Serbiei \u00een finala Cupei Davis de la Belgrad, c\u00e2\u015ftigat\u0103 de plavi contra Fran\u0163ei.<br \/>\nNikola Pilici este singurul om din istorie care a cucerit Salatiera de Argint cu trei echipe diferite (Germania, Croa\u0163ia \u015fi Serbia). \u00cenainte de orice, \u00eens\u0103, el este insul care a contribuit decisiv la c\u00e2\u015ftigarea con\u015ftiin\u0163ei de sine a ATP-ului. Fie m\u0103car \u015fi pentru at\u00e2t figura lui merit\u0103 a fi evocat\u0103. Nu crede\u0163i?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pu\u0163ini iubitori ai tenisului \u00ee\u015fi mai amintesc ast\u0103zi de Nikola Pilici. Pe bun\u0103 dreptate, \u00eentruc\u00e2tva. Croatul cu serviciu de o\u0163el nu a fost un campion de legend\u0103. El a fost semifinalist la Wimbledon \u00een 1967, pierz\u00e2nd \u00een fa\u0163a lui John Newcombe. C\u00e2\u015ftigase al\u0103turi de Pierre Barth\u00e8s dublul la Forrest Hills, \u00een 1970, \u015fi pierduse finala&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/pilici-momentul-zero-al-atp-ului\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Pilici, momentul zero al ATP-ului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[6257,13002,13003],"class_list":["post-21483","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-istoria-tenisului","tag-nikki-pilici","tag-nikola-pilici"],"views":1204,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21483","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21483"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21483\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21483"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21483"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21483"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}