{"id":21472,"date":"2014-12-04T14:22:37","date_gmt":"2014-12-04T12:22:37","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21472"},"modified":"2014-12-04T14:28:39","modified_gmt":"2014-12-04T12:28:39","slug":"winter-sleep-drama-resemnarii-si-a-compromisurilor-placide","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/winter-sleep-drama-resemnarii-si-a-compromisurilor-placide\/","title":{"rendered":"Winter Sleep, drama resemn\u0103rii \u015fi a compromisurilor placide"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><strong>Palme d\u2019Or 2014, de la Cannes la Bucure\u015fti<\/strong><\/p>\n<p><em><strong>Prin acordarea premiului suprem din ultimii ani consecutivi, Festivalul de la Cannes \u0163ine s\u0103 ne ofere, de fapt, imaginea mai multor feluri de a iubi ast\u0103zi, \u00eentr-o lume scindat\u0103, rece, gr\u0103bit\u0103 \u015fi indiferent\u0103. \u00cempotriva acestor etichete de mai sus, cinea\u015ftii vin cu formulele lor distincte \u00een \u00eencercarea de a analiza calitatea vie\u0163ii rela\u0163ionale prin raportare la autenticitatea sentimentelor. <\/strong><\/em><em><strong>Doi poli, dou\u0103 filme: Amour \u015fi La vie d Ad\u00e8le. Doi cinea\u015fti: Michael Haneke \u015fi Abdellatif Kechiche. Dou\u0103 formule narative \u015fi stilistice. Dou\u0103 tipologii de personaje: v\u00e2rstnici \u015fi tineri (de fapt, fete abia ie\u015fite din adolesecen\u0163\u0103). Dou\u0103 modalit\u0103\u0163i de a tr\u0103i: \u00een cuplu sau \u00een libertatea efemer\u0103 a rela\u0163iilor. \u00cen\u0163elepciune \u015fi av\u00e2nt emo\u0163ional. Asumare a destinului \u015fi tr\u0103ire a clipei. Am putea continua cu acest \u015fir de dichotomii, de\u015fi realitatea sentimentelor devoalate pe ecran oblig\u0103 la a remarca validitatea nuan\u0163elor, coopt\u00e2nd familiile, copiii \u015fi p\u0103rin\u0163ii, mediul social investigat.<\/strong> <\/em><br \/>\nFestivalul de la Cannes a f\u0103cut mereu dovada adeziunii la transform\u0103rile din via\u0163a afectelor, corel\u00e2nd viziunea regizoral\u0103 cu ecua\u0163ia socio-profesional\u0103. Niciodat\u0103 selec\u0163ia nu a renun\u0163at s\u0103 priveasc\u0103 prin hubloul oferit de lista de filme altfel realitatea dec\u00e2t \u00een complexitatea ei, uneori greu suportabil\u0103, de neevitat \u00eens\u0103. Atribuirea Palme d\u2019Or, \u00een 2014, produc\u0163iei Winter Sleep, venind din Turcia, sub semn\u0103tura lui Nuri Bilge Ceylan (n\u0103scut la 26 ianuarie 1959, la Istanbul), confirm\u0103 atitudinea consecvent\u0103 a unui festival echivalat ca institu\u0163ie interna\u0163ional\u0103 a analiz\u0103rii calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii, \u015fi nu doar ca sensibil seismograf al devenirii artei filmului.<br \/>\nPovestirile nu sunt simple capt\u0103ri ale prezentului. Situarea \u00een perspectiv\u0103 ontologic\u0103 accept\u0103 determinarea imediatului. Deschiderea spre temele universale se asociaz\u0103 cu consemnarea aparent reportericeasc\u0103. Somnul de iarn\u0103 este o metafor\u0103 a imacul\u0103rii prin albul c\u00e2mpurilor \u00eenz\u0103pezite, dar \u015fi o alegorie a drumului ini\u0163iatic, un \u00eendemn la trezirea din letargie. Demersul lui Ceylan are o tu\u015f\u0103 rembrandtian\u0103, de\u015fi unii au v\u0103zut filmul ca o parafraz\u0103 la Bergman. Exist\u0103 c\u00e2teva indicii ale abord\u0103rii r\u0103m\u0103\u015fi\u0163elor pasionalit\u0103\u0163ii, dar investiga\u0163ia nu are nimic psihanalitic. Cineastul turc ia distan\u0163\u0103, cu deferen\u0163\u0103, fa\u0163\u0103 de orice acro\u015fare virulent\u0103 a \u201einfilmabilului\u201c. Departe de el \u015fi dinamizarea rela\u0163iilor, precum \u015fi \u00eempingerea \u00eentr-o proxemic\u0103 for\u0163at\u0103 a rela\u0163iilor. Distan\u0163area r\u0103m\u00e2ne atitudinea suveran\u0103: a camerei, fidel\u0103 astfel unui concept regizoral moderat, evit\u00e2nd orice fel de precipitare. F\u0103r\u0103 detalieri, f\u0103r\u0103 cadre m\u00e2nate din urm\u0103 de traveling-uri. Supus, mai degrab\u0103, unui ciclu sempitern, propriu retragerii din lume, tocmai spre a \u015fi-o asuma, cineastul r\u0103m\u00e2ne constant \u00een alegerea de a nu focaliza subiectiv, dar cu pruden\u0163\u0103, de a da \u00eent\u00e2ietate privirii tutelare, obiectiviz\u00e2nd cu r\u0103bdare ceea ce ar fi putut conduce la erup\u0163ii ale personalit\u0103\u0163ii. Constat\u0103m un val de frustr\u0103ri. Ele vin s\u0103-l amendeze, \u00een primul r\u00e2nd, pe Aydin, fostul actor ajuns la pensie, ocupat cu m\u0103run\u0163i\u015furile aparente ale mo\u015ftenirii, un hotel \u00een stepele Anatoliei (t\u0103r\u00e2mul preferat al cineastului, undeva \u00een \u00eemprejurimile Istanbulului). Este inevitabil s\u0103 amintim c\u0103 filmul din 2011 al acestuia, One Upon A Time in Anatolia\/ Il \u00e9tait une fois en Anatolia, anun\u0163a \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 o nou\u0103 variant\u0103 a \u00eentoarcerii \u00een Anatolia. A fost odat\u0103&#8230; devine, de ast\u0103 dat\u0103, un basm al prezentului, al unui \u00eenc\u0103 \u201eA fost odat\u0103\u201c. Se contureaz\u0103 aici ambian\u0163a unei st\u0103ri de spirit (un alt film, din 2006, purta titlul Les Climats), a rela\u0163iilor intrafamiliale, intracomunitare ca tot at\u00e2tea ipostazieri ale contururilor concentrice. Este impresionant\u0103 radiografierea mai multor tangente. Cum se interfereaz\u0103 atitudinile celor doi mo\u015ftenitori ai domeniului (frate \u015fi sor\u0103)? \u00cen ce m\u0103sur\u0103, mai t\u00e2n\u0103r\u0103, so\u0163ia accept\u0103 condi\u0163ia f\u0103r\u0103 ie\u015fire de sub influen\u0163a \u015fi puterea financiar\u0103 \u015fi moral\u0103, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, a so\u0163ului? Cum se intersecteaz\u0103 existen\u0163a celor de la hotelul administrat de fostul actor cu atitudinea chiria\u015filor r\u0103u platnici? Care este lec\u0163ia de via\u0163\u0103 relevant\u0103 pentru t\u00e2n\u0103ra so\u0163ie Nihal dup\u0103 o experien\u0163\u0103 altruist\u0103 la cap\u0103tul c\u0103reia r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 o sum\u0103 considerabil\u0103, azv\u00e2rlit\u0103 \u00een fl\u0103c\u0103ri de unul dintre membrii familiei c\u0103reia voia s\u0103-i vin\u0103 \u00een ajutor?<br \/>\nNu mai avem simplii poli familiali ai unui tandem \u015fi nici prizele supra\u00eenc\u0103lzite ale unui cuplu subjugat, victim\u0103 a tr\u0103irii carnale. Radiografia este complex\u0103, cu mai multe straturi. Niciunul n\u0103cl\u0103it, sulfuralizat. Discre\u0163ia se asociaz\u0103 cu delicate\u0163ea. Maniera poate fi una precump\u0103nitor oriental\u0103, filtrat\u0103 cu ustensile de fine\u0163e. Viziunea este oglindit\u0103, \u00eens\u0103 refractat\u0103 ingenios, f\u0103r\u0103 excese, \u00eentr-o perspectiv\u0103 occidental\u0103, sub semnul eternei dimensiuni a echilibrului interior, dincoace de vuietul conjuncturalului.<br \/>\nAminteam undeva mai sus de \u015ftiin\u0163a clarobscurului. Aventura nuan\u0163elor este expus\u0103 \u015fi ea \u00een mod placid, f\u0103r\u0103 zoom-\u0103ri, f\u0103r\u0103 fragment\u0103ri epice, \u00een refuzul programatic al redundantelor \u00eentoarceri \u00een timp. Tabloul existen\u0163ei se compune din mers. Personajele revin \u00een cadrul amplu al c\u00e2mpiei, la cap\u0103tul unor \u00eencerc\u0103ri de a se elibera din rutin\u0103, de a sparge clopotul de sticl\u0103 al obi\u015fnuin\u0163ei, ca s\u0103 folosim o sintagm\u0103 binecunoscut\u0103.<br \/>\nNu \u015ftim c\u00e2t de bun actor a fost Aydin. Ceea ce primeaz\u0103 este portretul biografiei morale, dar aproape deloc al celei profesionale. C\u0103 el se dedic\u0103, \u00een sf\u00e2r\u015fit, carierei de memorialist \u015fi cercet\u0103tor al teatrului turc este consecin\u0163a asum\u0103rii unei reponsabilit\u0103\u0163i de natur\u0103 mai vast\u0103, primordial\u0103. Se asigur\u0103, cu dificult\u0103\u0163i, \u015fi c\u0103 rela\u0163ia cu so\u0163ia s-a recalibrat, dar nu din unghiul egoist al suspiciunilor\u00a0 geloase. El pleac\u0103 f\u0103c\u00e2nd un ocol prin satul prietenului s\u0103u, cam alunecos, unde \u015ftie c\u0103 \u00eel va \u00eent\u00e2lni pe t\u00e2n\u0103rul \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor de care se teme c\u0103 Nihal a fost atras\u0103. Trece prin acest purgatoriu investigativ c\u0103lc\u00e2ndu-\u015fi pe inim\u0103. Accept\u0103 repro\u015furile tinerei lui so\u0163ii, dar nu se poate duce \u00een virtutea iner\u0163iei c\u0103tre un punct al compromisului, \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in al renun\u0163\u0103rii. A pleca, se \u015ftie, \u00eenseamn\u0103 a muri un pic. Mutarea lui la Istanbul ar fi echivalat cu condamnarea femeii lui, total lipsite de sim\u0163ul realit\u0103\u0163ii. C\u0103 are dreptate ne-o arat\u0103 gafa teribil\u0103 a acesteia atunci c\u00e2nd \u2013 voind s\u0103 ofere un ajutor b\u0103nesc, consistent, familiei nevoia\u015fe de chiria\u015fi \u00een imposibilitate de plat\u0103 \u2013, ea se vede nu doar speriat\u0103 c\u0103 a pierdut mul\u0163i bani d\u0103rui\u0163i de so\u0163, ci umilit\u0103 \u00een mod expres. Facerea de bine se transform\u0103 \u00een cu totul altceva. O asemenea parafraz\u0103 narativ\u0103 este introdus\u0103 de cineast f\u0103r\u0103 a-i fi cunoscut\u0103 \u015fi lui Aydin. Oferit\u0103 din perspectiva naratorului omniscient, o atare fraz\u0103 cinematografic\u0103 vine s\u0103 umple tocmai acel gol existen\u0163ial din via\u0163a femeii, tax\u00e2nd idealismul ei p\u00e2n\u0103 la un punct aproape ireconciliabil.<br \/>\nO cu totul alt\u0103 ipostaz\u0103 feminin\u0103 reg\u0103sim \u00een personajul surorii. Necla a f\u0103cut pasul acum \u00eencercat de Nihal. Ea \u015fi-a p\u0103r\u0103sit b\u0103rbatul mut\u00e2ndu-se de la Istanbul \u00een hotelul administrat \u00eempreun\u0103 cu fratele. Tot acest demers, cu un pas gre\u015fit, i-l imput\u0103 fratelui. Aydin se \u00eencarc\u0103 supraomene\u015fte cu povara unor destine. Pare a fi un Atlas, dar refuz\u0103 s\u0103 se complac\u0103 \u00een condi\u0163ia iterativ perdant\u0103 a unui Sisif. C\u00e2nd vrea s\u0103 renun\u0163e, las\u0103 doar impresia abandon\u0103rii. Plecarea de acas\u0103 pare a fi prea mult pe placul tuturor. P\u00e2n\u0103 \u015fi menajera \u015fi amantul ei, \u015foferul \u015fi administratorul, \u00ee\u015fi arat\u0103 fa\u0163a ascuns\u0103. Testarea acestora nu d\u0103 \u00eens\u0103 gre\u015f. De aceea, abia de acum, fostul actor pe cale de a se transforma \u00een istoric al teatrului turc se simte la locul lui, ca un gospodar ce \u015fi-a terminat treburile de peste zi.<br \/>\nMul\u0163i oameni s-au putut reg\u0103si \u00eentr-o asemenea nara\u0163iune c\u0103reia nicio clip\u0103 nu-i scap\u0103 sensul ad\u00e2nc al lucrurilor. De consemnat subtilitatea nuan\u0163elor, eficien\u0163a semnifica\u0163iilor la fel de relevante \u00een suita dialogal\u0103, destul de consistent\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een ritmica prim-planurilor, unde putem \u00eenc\u0103 o dat\u0103 s\u0103 remarc\u0103m \u015ftiin\u0163a nuan\u0163elor infinitezimale, al\u0103turi de expresivitatea iminent\u0103 a fiec\u0103rei clipiri\/priviri. Personajele sunt alimentate din interiorul fiin\u0163ei lor cu o materie de cea mai pur\u0103 extrac\u0163ie reflexiv\u0103. Animozit\u0103\u0163ile nu duc la degradarea ireversibil\u0103 a rela\u0163iilor. Ele sunt doar turnesolul prin care trece fluidul d\u0103t\u0103tor de speran\u0163\u0103.<br \/>\nAltminteri, de men\u0163ionat energia acestei veritabile saga cinematografice, mai aproape de un Stiller sau Sjostrom, ca s\u0103 numim \u015fi al\u0163i nordici \u00een afar\u0103 de Bergman, absconsul \u015fi evident redutabilul maestru al farmaciei inimilor sf\u0103r\u00e2mate. Mai este ceva peste care nu putem s\u0103 trecem. Interesul enorm pentru filmele ultimei edi\u0163ii canneze reprogramate, selectiv, la Bucure\u015fti, a atins punctul maxim cu acest film. Am v\u0103zut la Studio o sal\u0103 arhiplin\u0103, la o or\u0103 t\u00e2rzie, cu o proiec\u0163ie ce s-a terminat aproape de miezul nop\u0163ii. Mai to\u0163i spectatorii erau tineri. Filmul este lung, \u00eencet, acumulativ. Povestea, \u00eens\u0103, ne-a dus acolo unde se simte cel mai bine pulsa\u0163ia existen\u0163ei, iar acest aspect ne-a captivat pe to\u0163i.<\/p>\n<p style=\"text-align: left;\"><a href=\"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/Untitled-1.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-large wp-image-21473\" src=\"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/Untitled-1-448x221.jpg\" alt=\"Untitled-1\" width=\"448\" height=\"221\" srcset=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/Untitled-1-448x221.jpg 448w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/Untitled-1-300x148.jpg 300w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/Untitled-1-200x99.jpg 200w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/12\/Untitled-1.jpg 600w\" sizes=\"auto, (max-width: 448px) 100vw, 448px\" \/><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Palme d\u2019Or 2014, de la Cannes la Bucure\u015fti Prin acordarea premiului suprem din ultimii ani consecutivi, Festivalul de la Cannes \u0163ine s\u0103 ne ofere, de fapt, imaginea mai multor feluri de a iubi ast\u0103zi, \u00eentr-o lume scindat\u0103, rece, gr\u0103bit\u0103 \u015fi indiferent\u0103. \u00cempotriva acestor etichete de mai sus, cinea\u015ftii vin cu formulele lor distincte \u00een \u00eencercarea&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/winter-sleep-drama-resemnarii-si-a-compromisurilor-placide\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Winter Sleep, drama resemn\u0103rii \u015fi a compromisurilor placide<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11316],"tags":[8553,5866,12989,9769,12990,5731],"class_list":["post-21472","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-cinema-arte-media","tag-amour","tag-filme-de-cannes","tag-filme-la-bucuresti","tag-filme-premiate","tag-la-vie-d-adele","tag-premii-cannes"],"views":1069,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21472","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21472"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21472\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21472"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21472"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21472"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}