Un context socio-politic bizar, o toamn\u0103 gri, supur\u00e2nd lene\u015f din toate rezervele de melancolie, \u015fi apoi provincia, tot mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce performan\u0163ele c\u0103ilor ferate rom\u00e2ne avanseaz\u0103 negativ spre locomotiva cu aburi… toate aceste elemente constr\u00e2ng individul la eliberarea prin recluziune. A\u015fa s-ar spune. Dar poate de vin\u0103 este cifra fatidic\u0103 trei sau poate vinovate sunt climatul viu \u015fi aerul proasp\u0103t \u00eenmiresmat de la T\u00e2rgu Mure\u015f. \u00cen orice caz, putem da vina \u015fi pe titlu. Conect Act 3.
\n\u00centr-adev\u0103r, o provocare spre diverse conexiuni a fost conceptul din spatele evenimentului desf\u0103\u015furat \u00een perioada 14-16 noiembrie la T\u00e2rgu Mure\u015f. Ac\u0163ion\u00e2nd ca un al treilea frate, cel ce se erijeaz\u0103 \u00een dirijorul \u015fi totodat\u0103 ini\u0163iatorul unui dialog inspirat \u00eentre lumea interioar\u0103 a fiec\u0103ruia \u015fi lumea a\u015fa cum se arat\u0103 ea vederii, conceptul Conect Act a reu\u015fit \u00eentr-un timp extrem de scurt s\u0103 lanseze provoc\u0103ri. Prima sa dimensiune, proiectul de crea\u0163ie dramatic\u0103 Fabulamundi, playwriting Europe.
\nFabulamundi este rezultatul colabor\u0103rii \u00eentre mai multe \u0163\u0103ri europene, colaborare focalizat\u0103 pe noua dramaturgie. Ini\u0163iativa de a selecta, traduce \u015fi promova prin spectacole-lectur\u0103 voci proaspete ale textului dramatic european nu numai c\u0103 \u00eenlesne\u015fte circula\u0163ia transfrontalier\u0103 a pieselor de teatru, dar mijloce\u015fte \u015fi un dialog prin teatru al culturilor propriu-zise. Astfel, ne afl\u0103m \u00een fa\u0163a a patru texte care dezvolt\u0103, fiecare \u00een felul s\u0103u, polifonia modernit\u0103\u0163ii. Consens \u015fi… de Dirk Laucke este \u00eenceputul de drum. Teatrului-documentar i s-a acordat o aten\u0163ie special\u0103 la T\u00e2rgu Mure\u015f \u015fi prin atelierul sus\u0163inut de autor cu studen\u0163ii la Scriere Dramatic\u0103. Interesant\u0103 op\u0163iunea organizatorilor de a sublinia acest tip de provocare teatral\u0103 tocmai acum c\u00e2nd tot ce ne \u00eenconjoar\u0103, strada sau tribunele politicienilor, flash-urile \u015ftirilor sau p\u00e2n\u0103 \u015fi aparent inocentele figuri ale vegeta\u0163iei domesticite, tot \u015fi toate au devenit naturi politice prin excelen\u0163\u0103. Deci teatrul trebuie s\u0103 reflecte realitatea pornind de la istoria ei vie.
\nAstfel, dramaturgul Dirk Laucke scrie pentru teatrul din Heidelberg textul Consens \u015fi… merg\u00e2nd pe urmele \u0163iganilor unguri din Germania \u00eenapoi, spre locul de unde provin. C\u0103l\u0103toria autorului \u00eensu\u015fi, redat\u0103 apoi teatral, descoper\u0103 Budapesta vremurilor noastre, h\u0103ituit\u0103 de fantomele neonazismului, r\u0103v\u0103\u015fit\u0103 de conflicte sociale \u015fi tr\u0103ind sentimentul tot mai pregnant al unei \u0163\u0103ri insulare, izolate de str\u0103in\u0103tate. Ceea ce ar fi putut fi mai mult dec\u00e2t provocator \u2013 prezen\u0163a unui cet\u0103\u0163ean german \u00een mijlocul unor evenimente politice care nu cu foarte mult timp \u00een urm\u0103 au plonjat \u00een agonie propria lui \u0163ar\u0103 \u2013 a fost din nefericire sacrificat de autor. Laucke a r\u0103mas fidel scopului s\u0103u ini\u0163ial, c\u0103ut\u00e2nd dovezi pentru discriminarea \u015fi umilirea popula\u0163iei rome din Ungaria. Iat\u0103 cum alte politici se suprapun celor sociale, \u015fi anume politicile culturale europene care dicteaz\u0103, de multe ori for\u0163\u00e2nd bunul-sim\u0163 artistic \u015fi uman, direc\u0163iile revoltelor. Produsul cultural \u00ee\u015fi cap\u0103t\u0103 astfel un umilitor cod de bare, expus pe raft \u00een mall-ul directivelor europene arogant juste \u015fi atot\u015ftiutoare.
\n\u00cempotriva altor directive se ridic\u0103, surprinz\u00e2nd prin sinceritatea discursului \u015fi prin felul mai pu\u0163in ortodox de a discuta despre sfin\u0163i, textul rom\u00e2nesc din \u015firagul spectacolelor-lectur\u0103, Dosarul Br\u00e2ncoveanu explicat sau Cum am devenit sf\u00e2nt de Lauren\u0163iu Blaga \u015fi Adrian Iclenzan. O perspectiv\u0103 proasp\u0103t\u0103 asupra ideilor pompoase, zorn\u0103ind de podoabe bizantine prezentate publicului s\u0103u spectator \u015fi\/sau practicant de c\u00e3tre Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 despre Constantin Br\u00e2ncoveanu. Adus \u00een fa\u0163a oamenilor cu pasiune de actorul Nicu Mihoc, acest monolog \u00eencepe ca un pamflet. Umorul, curajul, stilul alert au calitatea de a ridica temperatura s\u0103lii. Pariul este s\u0103 vezi dincolo de \u015ftampil\u0103. Ce-nseamn\u0103 s\u0103 fii sf\u00e2nt? Este sfin\u0163enia un instrument ideologic sau omul distilat? Grea \u015fi curajoas\u0103 provocare la dialog mai ales \u00een Rom\u00e2nia capitalismului t\u0103m\u00e2iat. Textul este \u00een lucru \u015fi dorin\u0163a celor implica\u0163i este s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 \u00eentr-un spectacol complet. Ini\u0163iativa merit\u0103 votat\u0103 cu devotament, dar \u015fi cu c\u00e2teva re\u0163ineri. Verva \u00eenceputului se pierde u\u015for pe parcurs. Curajul formul\u0103rilor se \u00eenmoaie \u00een regrete mioritice, iar teama de retorismul rememor\u0103rilor istorice nu fere\u015fte \u00eentotdeauna autorii de secven\u0163ele schematice cu eroi pe care nu-i cunoa\u015ftem. Cine ar fi, de fapt, Constantin Br\u00e2ncoveanu r\u0103m\u00e2ne o \u00eentrebare, iar apari\u0163ia ei este nepre\u0163uit\u0103 pentru ceea ce ne define\u015fte ca popor \u015fi pentru efigiile pe care ar trebui s\u0103 ni le alegem \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103, nu dintr-o stranie disperare a lipsei lor.
\nTot despre cunoa\u015fterea de sine a venit din Fran\u0163a s\u0103 ne vorbeasc\u0103 \u015fi Fabrice Melquiot, prin piesa Bufni\u0163a, v\u00e2ntul \u015fi noi. Prezentat \u00eentr-un spectacol-lectur\u0103 \u00een regia lui Gavril Cadariu at\u00e2t de reu\u015fit, \u00eenc\u00e2t eforturile de produc\u0163ie scenic\u0103 au p\u0103rut brusc superflue, acest text poetic are amprenta tradi\u0163iei teatrale \u015fi cinematografice franceze. Personajele sunt dezbr\u0103cate de m\u0103\u015fti p\u00e2n\u0103 devin acele entit\u0103\u0163i stranii, asociale \u015fi nostalgice care suntem noi to\u0163i. Lumea e o mare aventur\u0103. Ea ne fur\u0103 privirile, p\u00e2n\u0103 ce uit\u0103m c\u00e2t de trist se consum\u0103 vie\u0163ile precum ceara de la lum\u00e2nare sub fuiorul focului, mistuitorul timp. Adresat\u0103 unui public considerabil, a\u015fa cum a declarat autorul \u00eensu\u015fi, un public menit s\u0103 cuprind\u0103 toate categoriile de v\u00e2rst\u0103 de la nou\u0103 ani \u00een sus, scriitura lui Fabrice Melquiot reu\u015fe\u015fte s\u0103 \u00eempleteasc\u0103 subtil naivitatea av\u00e2ntului copil\u0103resc cu t\u0103cerea grea, plin\u0103 de cuvinte, a v\u00e2rstelor adulte. Avem \u00een fa\u0163\u0103 doi fra\u0163i \u015fi so\u0163ia unuia dintre ei, iar scenele gliseaz\u0103 dibaci \u00eentre copil\u0103ria \u015fi maturitatea personajelor p\u00e2n\u0103 ce firele se \u00eent\u00e2lnesc brusc \u00een noua via\u0163\u0103, bebelu\u015ful abia n\u0103scut din p\u00e2ntecele femeii. Previzibil, s-ar putea spune. Omul \u00ee\u015fi pred\u0103 zestrea sa de lacrimi \u015fi speran\u0163e fiului sau fiicei sale. Dar bebelu\u015ful nu e sau, tocmai, este ca oricare altul. Nou-venitul e o bufni\u0163\u0103, o specie diferit\u0103 de p\u0103rin\u0163ii s\u0103i. Copil \u015fi p\u0103rin\u0163i se contempl\u0103. Vor \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 convie\u0163uieasc\u0103, dar nu vor deslu\u015fi nicic\u00e2nd natura adev\u0103rat\u0103 a celuilalt.
\nAt\u00e2t de stranie \u015fi de pl\u0103mad\u0103 at\u00e2t de misterioas\u0103 e firea omeneasc\u0103 \u00eenc\u00e2t Din umbr\u0103\/ Bufoni \u015fi paia\u0163e pare s\u0103 fi smuls \u015fi ultima cortin\u0103. Antonio Fernandez Lera este scriitor, neinteresat de forme, dar pasionat de cuvinte. Textul s\u0103u anuleaz\u0103 identitatea clasic\u0103 a personajului. Nu mai vorbim de cutare sau cutare, ci de spirite fragile risipite prin lume, printre lumi. Cuvintele devin arteziene \u00een care dou\u0103 perechi de ochi privesc, lans\u00e2ndu-se pe volta lor lichid\u0103 spre aventuri imaginare. Proza subiectiv\u0103 la extrem a autorului spaniol provoac\u0103 forma teatral\u0103. Autorul, prezent la T\u00e2rgu Mure\u015f, povestea despre un spectacol provocator, montat cu acest text \u00eentr-o pia\u0163\u0103 de pe\u015fte abandonat\u0103, undeva prin \u00eendep\u0103rtata Gali\u0163ie. Cu asta, ajungem la grani\u0163a teatrului \u00eensu\u015fi. Acolo de unde cercul se \u00eenchide \u015fi se petrece acea ciudat\u0103 \u00eentoarcere la origini, la rec\u00e2\u015ftigarea ora\u015fului ca spa\u0163iu teatral.
\nAl treilea frate care a fost pentru c\u00e2teva zile creatorul evenimentului Conect Act la edi\u0163ia a treia pentru fiecare din participan\u0163i, invita\u0163i sau spectatori, a lansat mai departe, dincolo de Fabulamundi, provoc\u0103ri teatrale la dialog interior. Una dintre acestea a fost spectacolul \u00cen trafic, scris \u015fi regizat de Alina Nelega, interpretat de Elena Purea. El este deja o certitudine, confirmat\u0103 fiind valoarea textului prin premiul UNITER pentru Piesa anului \u00een 2013 \u015fi valoarea spectacolului prin selec\u0163ionarea lui la Festivalul Na\u0163ional de Teatru. De ce? Acest ambuteiaj emo\u0163ional av\u00e2nd ca protagoniste femei prezint\u0103 \u201eimaginea unei realit\u0103\u0163i \u00eentr-un sens giratoriu. Suntem cu to\u0163ii \u00eentr-un astfel de sens giratoriu\u201c, afirm\u0103 chiar autoarea despre textul s\u0103u.
\n\u015ei, revenim astfel, vorbind de data aceasta de spectacole \u00een sine, \u015fi nu doar de texte, la ce a \u00eensemnat evenimentul mure\u015fan. O sensibilizare binevenit\u0103 la realitatea imediat\u0103. Alina Nelega, precum to\u0163i ceilal\u0163i dramaturgi prezen\u0163i, a reac\u0163ionat \u00een fa\u0163a culorilor din cotidian, fie ele emo\u0163ionale, factice sau fizice. Acest fenomen intrat \u00een repaos pentru at\u00e2tea decade \u00een Rom\u00e2nia vorbe\u015fte despre revenirea cu aplomb a unui filon artistic viguros, capabil s\u0103 filtreze direct \u015fi la cald momentul. \u00cen aceea\u015fi cheie, alte dou\u0103 spectacole, B\u0103ie\u0163ii din strada Pal de Molnar Ferenc \u015fi Shoes de Scott Johnston propun o afluen\u0163\u0103 de tineri prezen\u0163i pe scen\u0103, \u00een calitate de actori \u00een primul spectacol (extraordinari interpre\u0163i ai b\u0103ie\u0163ilor de cartier) sau de actori \u015fi autori, \u00een spectacolul Shoes. Mare pariu c\u00e2\u015ftigat de ini\u0163iatori \u015fi, printre cei mai curajo\u015fi, evident, de directoarea Teatrului Na\u0163ional T\u00e2rgu-Mure\u015f, Alina Nelega, pentru c\u0103 au intuit just moneda forte a viitorului \u015fi au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 investeasc\u0103 \u00een ea. Cu un asemenea spirit, drumul de \u00eentoarcere a c\u0103p\u0103tat brusc alte sensuri pentru c\u0103, a\u015fa cum patruzeci sunt noii treizeci \u00een termeni de v\u00e2rst\u0103, la fel trenul \u00een ritm de moc\u0103ni\u0163\u0103 poate c\u0103 e noul TGV, iar \u00eenceputul prematur de iarn\u0103 o fi noua prim\u0103var\u0103. Sau… a\u015fa-i doar la Mure\u015f?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Un context socio-politic bizar, o toamn\u0103 gri, supur\u00e2nd lene\u015f din toate rezervele de melancolie, \u015fi apoi provincia, tot mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce performan\u0163ele c\u0103ilor ferate rom\u00e2ne avanseaz\u0103 negativ spre locomotiva cu aburi… toate aceste elemente constr\u00e2ng individul la eliberarea prin recluziune. A\u015fa s-ar spune. Dar poate de vin\u0103 este cifra fatidic\u0103 trei sau poate… Cite\u0219te mai mult »C\u00e2nd fic\u0163iunea deconspir\u0103 adev\u0103rul. Conect Act, al treilea frate<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11318],"tags":[12985,12986,10585],"class_list":["post-21466","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-spectacolului","tag-conect-act-3","tag-fabulamundi","tag-targu-mures"],"views":1103,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21466","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21466"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21466\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21466"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21466"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21466"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}