{"id":21464,"date":"2014-12-04T14:01:07","date_gmt":"2014-12-04T12:01:07","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21464"},"modified":"2014-12-04T14:01:07","modified_gmt":"2014-12-04T12:01:07","slug":"leul-cu-cinci-picioare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/leul-cu-cinci-picioare\/","title":{"rendered":"Leul cu cinci picioare"},"content":{"rendered":"

Dup\u0103 ce, la sf\u00e2r\u015fitul anului 1959, manuscrisul romanului Scrinul negru c\u0103p\u0103tase, \u00eentr-un anume sens, und\u0103 verde \u015fi autorul \u00eentrev\u0103zuse o anume bun\u0103voin\u0163\u0103 din partea forurilor supreme pentru \u00eentreaga sa activitate literar\u0103, G. C\u0103linescu se ar\u0103ta mai mult dec\u00e2t optimist \u00een privin\u0163a viitorului. \u201ePartidul \u2013 le m\u0103rturisea el unor cercet\u0103toare care \u00eel vizitau la sanatoriul Otopeni, pe data de 23 ianuarie 1960 \u2013 este al\u0103turi de mine \u015fi m\u0103 \u00een\u0163elege\u201c. \u201eC\u00e2nd vorbesc \u00een Parlament, spun, \u00een cele mai simple cuvinte, cele mai mari adev\u0103ruri \u015fi tov. Dej m\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 afectuos. Ve\u0163i vedea c\u0103 tot ce scriu eu va fi publicat. Se va relua Bietul Ioanide. Scrinul negru va apare, sunt sigur de asta. Revizuiesc acum edi\u0163ia a IV-a a Enigmei Otiliei. Sunt un bun romancier. Scriu pentru Istoria literaturii\u201c (CNSAS, dosar I 066960, f.187).<\/strong><\/em>
\nIar la 29 februarie 1960, dup\u0103 vizita prof. Pavel \u0162ugui la Institut, cu care discutase despre repunerea sa \u00een drepturi, ca \u015fef al Catedrei de Istoria Literaturii Rom\u00e2ne \u2013 i se aprobase oricum s\u0103 \u0163in\u0103 c\u00e2teva prelegeri \u2013, \u015fi vorbise \u00een leg\u0103tur\u0103 cu plecarea \u00een str\u0103in\u0103tate pentru tratament, G. C\u0103linescu se autocaracteriza \u00een sensul aspira\u0163iilor supreme, cum ar fi dorit s\u0103 fie. \u201eSunt \u2013 rostea el \u00een fa\u0163a a trei colaboratori \u2013 mai puternic dec\u00e2t v\u0103 \u00eenchipui\u0163i. Sunt ca un leu cu cinci picioare. Sunt un st\u0103p\u00e2n absolut \u015fi totdeauna victorios \u00een hot\u0103r\u00e2rile \u015fi ac\u0163iunile mele. Fac exact ce vreau eu \u015fi toat\u0103 lumea este dispus\u0103 s\u0103-mi primeasc\u0103 toate cererile mele, oricare ar fi ele\u201c (CNSAS, dosar I 066960, f. 168).
\nPeste dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni (la 16 martie 1960), \u00eent\u0103rea cele spuse prin alt\u0103 declara\u0163ie: \u201eLi-e fric\u0103 s\u0103 nu mor, de asta pot ridica numai un deget \u015fi mi se d\u0103 tot ce vreau\u201c (CNSAS, dosar I 066960, f.163).
\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit, la 22 mai 1960, \u00eei m\u0103rturisea unui coleg de-ai no\u015ftri: \u201eC\u00e2nd vreau s\u0103-l v\u0103d pe Chivu Stoica, dau un telefon \u015fi m\u0103 prime\u015fte numaidec\u00e2t. C\u00e2nd vin acolo, sunt a\u015fteptat la scar\u0103 de un colonel\u201c (CNSAS, dosar I 066960, f.139).
\nC\u0103 Gheorghe Gheorghiu-Dej \u00eel simpatiza e un fapt cunoscut. De un Sf\u00e2ntul Gheorghe, chiar l-a vizitat pe nea\u015fteptate, \u00een str. Vl\u0103descu, 53, aduc\u00e2ndu-i un buchet de flori. Mai departe, \u00eens\u0103, Profesorul se autoiluziona, uit\u00e2nd sau minimaliz\u00e2nd relele trecutului: \u201eflagelarea\u201c lui ca estetician, critic, istoric literar \u015fi gazetar de c\u0103tre aripa etnic\u0103 Leonte R\u0103utu, I. Vitner, Vicu M\u00e2ndra etc.; \u00eengr\u0103direa posibilit\u0103\u0163ilor de publicare \u015fi, ulterior, interdic\u0163ia de a veni \u00een contact cu tineretul, prin \u00eendep\u0103rtarea de la conducerea Catedrei de Istoria Literaturii Rom\u00e2ne \u015fi chiar din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt…
\nIar \u00een timp ce el \u00ee\u015fi autoetala fabulos \u201eputerea\u201c, era urm\u0103rit, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie, pas cu pas, de Securitate \u00een tot ce \u00eentreprindea, cu g\u00e2ndul de a-l b\u0103ga dup\u0103 gratii, pe motivul c\u0103 scria sau ar fi scris romanul de sertar Ororile comunismului \u00een Rom\u00e2nia.
\nToate aceste mari nedrept\u0103\u0163i, s\u0103v\u00e2r\u015fite, desigur, cu avizul conducerii de partid, par stranii, \u00eentruc\u00e2t G. C\u0103linescu a fost, din 1946 \u015fi p\u00e2n\u0103 la moarte, deputat \u00een Marea Adunare Na\u0163ional\u0103, iar \u00een timpul cumplitei campanii de denigrare, sus\u0163inut\u0103 de
\nI. Vitner, Vicu M\u00e2ndra \u015fi ceilal\u0163i, era ales membru al Academiei Rom\u00e2ne \u015fi desemnat ca director al Institutului de Istoria Literaturii Rom\u00e2ne \u015fi Folclor al Academiei.
\nS-au \u00eentrebat mul\u0163i cum puteau coexista \u00een\u0103l\u0163\u0103rile \u201ecet\u0103\u0163eanului\u201c, membru al M.A.N., cu interdic\u0163ia tacit\u0103 de a publica \u00een presa central\u0103 \u00een perioada 1949-1955 \u015fi alegerea ca membru al Academiei cu \u00eendep\u0103rtarea ilegal\u0103 din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul universitar \u015fi de la \u015fefia catedrei, unde nu r\u0103m\u0103sese dec\u00e2t un doctor \u00een litere \u015fi unul, cel autoproclamat \u015fef de catedr\u0103, doctor \u00een accep\u0163iunea de medic (stomatolog)?
\nDe asemenea, ne \u00eentreb\u0103m cum de i s-a putut deschide, pe baza unui simplu zvon, dac\u0103 nu cumva pe baza unei simple glume, \u201edosar de urm\u0103rire informativ\u0103\u201c \u015fi s-a ordonat interceptarea convorbirilor telefonice \u015fi a tuturor discu\u0163iilor purtate \u00een cas\u0103, uit\u00e2ndu-se activitatea sa de promovare \u015fi sus\u0163inere a democra\u0163iei din 1944 p\u00e2n\u0103 \u00een 1949 din paginile gazetelor Tribuna poporului, Lumea \u015fi Na\u0163iunea?
\nSe mai putea l\u0103uda G. C\u0103linescu, \u00een condi\u0163iile date, cu statutul ie\u015fit din comun al unui leu cu cinci picioare, c\u00e2nd nu dispunea nici de cele patru, cu care s\u0103 stea \u015fi s\u0103 mearg\u0103 normal, pe p\u0103m\u00e2nt, spre a-\u015fi exercita firesc profesiunile de dasc\u0103l \u015fi de scriitor?
\n\u00cel sus\u0163inea \u00een aceast\u0103 iluzie, \u00eentre al\u0163ii, \u015fi George Iva\u015fcu, care \u00eei scria \u00eentr-o epistol\u0103: \u201eNu e nimeni mai tare dec\u00e2t Dv. la Contemporanul, nici chiar umilul Dv. supus\u201c; iluzie dezis\u0103 de cenzurarea mai fiec\u0103rui articol publicat \u00een serialul \u201eCronica optimistului\u201c.
\n\u201eEl, din p\u0103cate, aproape \u00een fiecare num\u0103r \u2013 ne m\u0103rturisea George Muntean \u00een convorbirea din volumul G. C\u0103linescu. Spectacolul personalit\u0103\u0163ii. Dialoguri adnotate \u2013 avea dificult\u0103\u0163i cu \u00abCronica optimistului\u00bb, fiindc\u0103 \u0103\u015ftia \u00eel \u015fi socoteau a\u015fa, \u00eentr-o dung\u0103, un rebel, un ne\u00eenregimentabil \u015fi-l suspectau, privindu-i cuvintele din patru p\u0103r\u0163i deodat\u0103\u201c (p. 156). \u201eLui C\u0103linescu \u00eei era suspectat orice \u2013 p\u00e2n\u0103 \u015fi atunci c\u00e2nd scria \u00abpatriotism socialist\u00bb. Era o politic\u0103… la Contemporanul, de nivelare\u201c (p.163). \u201eTributul s-a atenuat dup\u0103 \u00eemprietenirea cu Gheorghiu-Dej\u201c (p. 165).
\nSpre a nu mai vorbi de maltratarea Scrinului negru, din care a scos cu duiumul fragmente (o parte publicate t\u00e2rziu de Pavel \u0162ugui \u00een Revista de istorie \u015fi teorie literar\u0103) \u015fi a fost nevoit s\u0103 introduc\u0103 altele spre a \u00eengro\u015fa prezen\u0163a \u201enoului\u201c \u00een structura romanului.
\nStau m\u0103rturie \u00een acest sens nu numai pasajele date la iveal\u0103 \u00een RITL, ci \u015fi \u201edepozi\u0163iile\u201c colaboratorilor lui apropia\u0163i \u00een convorbirile din volumul citat: \u201eCe s\u0103 lase, c\u00e2nd el scria una \u015fi ap\u0103rea alta?! C\u0103 el scria Scrinul negru \u015fi \u015ftii foarte bine c\u00e2te texte i-au fost scoase din roman \u015fi ce amenin\u0163\u0103ri i s-au transmis \u2013 c\u0103 dac\u0103 nu-l schimb\u0103, nu-i va mai fi publicat… C\u00e2nd \u015ftii foarte bine c\u0103 poeziile i-au fost modificate… Din \u00abfecioara Maria\u00bb a ie\u015fit \u00abtovar\u0103\u015fa Maria\u00bb…\/\u2013 \u00ab…frunta\u015fa…\u00bb\/\u2013 … sau \u00abfrunta\u015fa Maria\u00bb\u201c (Cornelia \u015etef\u0103nescu, pp. 329-330); \u201eScrinul negru a fost masacrat tare\u201c (G. Muntean, p. 156). Sau cu propriile cuvinte ale autorului: \u201eMi-am stricat romanul la sugestia editorilor, \u00een n\u0103dejdea c-o s\u0103 apar\u0103. Dac\u0103 nici a\u015fa nu e bun, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 totul e inutil\u201c (p. 175).
\nAm discutat pe larg, \u00een special cu cei doi colegi, despre situa\u0163ia ambigu\u0103 a Profesorului, ridicat, pe de o parte, la \u00eenalte demnit\u0103\u0163i \u015fi cinstiri na\u0163ionale, iar pe de alta, nel\u0103sat s\u0103-\u015fi exercite atribu\u0163iile profesiunii sale \u015fi ponegrit \u00een mod public, cu toate atributele utilizate pentru cei din genera\u0163ia interbelic\u00e3, afla\u0163i \u00een deten\u0163ie.
\nE limpede c\u0103 G. C\u0103linescu a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat cu entuziasm democratismul \u015fi a avut \u201ecandoarea \u2013 cum se exprima doamna Cornelia \u015etef\u0103nescu \u2013 c\u0103 face ceea ce face adev\u0103rat, p\u00e2n\u0103 \u015fi-a dat seama c\u0103 a c\u0103zut \u00een capcan\u0103\u201c (p. 330), p\u00e2n\u0103 a intuit \u201erinocerizarea\u201c propagat\u0103 de oamenii \u201emomentului\u201c.
\n\u015ei atunci a \u00eencercat s\u0103 salveze ce se putea salva. \u201eMi-am propus \u2013 \u00eei m\u0103rturisea el lui George Muntean \u2013 s\u0103 trec o fl\u0103c\u0103ruie dincolo, pe malul cel\u0103lalt, indiferent care-o fi pre\u0163ul! Am sentimentul c-am f\u0103cut-o… restul nu m\u0103 intereseaz\u0103!\u201c (pp. 164-165).
\n\u201ePre\u0163ul\u201c n-a fost deloc mic. A acceptat de nevoie s\u0103 fie manipulat, s\u0103 scrie despre subiecte pe care nu ar fi dorit s\u0103 le abordeze niciodat\u0103, nu numai \u00een gazetele conduse de el, ci \u015fi \u00een paginile Contemporanului.
\nPe bun\u0103 dreptate, George Muntean afirma c\u0103 G. C\u0103linescu \u201ea fost cel mai tipic reprezentant al intelectualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne dansat \u00een aceast\u0103 epoc\u0103\u201c (p.156); \u201eC\u0103linescu s-a angajat la modul sincer, \u00een activitatea cet\u0103\u0163eneasc\u0103, de care n-a fost str\u0103in nici \u00eenainte. Pe urm\u0103, \u00eens\u0103, a intrat \u00eentr-un mecanism \u015fi \u0103\u015ftia l-au manevrat\u201c (p. 181).
\nL-au manevrat s\u0103 spun\u0103 ce-i cereau, \u00eentr-un fel, sub amenin\u0163are indirect\u0103 a priv\u0103rii de libertate \u2013 s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 a fost \u00eenvinuit, dup\u0103 apari\u0163ia romanului Bietul Ioanide, de pro-legionarism, \u00een timp ce fo\u015ftii legionari n-aveau habar (de exemplu, C. Daicoviciu, Horia Hulubei) \u2013 \u015fi s-a speriat el \u00eensu\u015fi v\u0103z\u00e2nd cum se \u00eempu\u0163ineaz\u0103 r\u00e2ndurile oamenilor mari ai genera\u0163iei sale, b\u00e3ga\u0163i \u00een \u00eenchisori.
\nL-a tulburat, de asemenea, \u015fi destinul Istoriei literaturii rom\u00e2ne, care, dup\u0103 \u00eenvinuirile de filosemitism la apari\u0163ie, era condamnat\u0103, dup\u0103 1944, de atitudine contrarie, cer\u00e2ndu-se arderea ei (a compendiului) pe rug (I. Ludo), iar dup\u0103 aceea de ponegrire a scriitorilor evrei (I. Ionescu, 1953, CNSAS) \u015fi de obiectivism, \u00een 1948, de I. Vitner.
\nLa toate acestea, \u201einstinctul de conservare\u201c, cum releva George Muntean, \u00eel va fi determinat s\u0103 \u201ese pun\u0103 bine cu st\u0103p\u00e2nirea\u201c (p.181), chiar dac\u0103 articolele sale (\u00eendeosebi cele ocazionale \u015fi cele de interpretare a unor principii \u015fi teze ideologice) vor continua s\u0103 lase posibilitatea unei duble interpret\u0103ri. \u015ei chiar dac\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi cei apropia\u0163i \u00eel taxau de incert\u0103 situare pe pozi\u0163iile marxist\u2013leniniste, de care era nu o dat\u0103 \u00eenvinuit \u00een notele c\u0103tre Securitate.
\nAten\u0163ionat poate \u2013 nu avem \u00eenc\u0103 dovada \u2013 c\u0103 via\u0163a, activitatea \u015fi toate manifest\u0103rile sale sunt puse, din octombrie 1959, sub drastic\u0103 urm\u0103rire din umbr\u0103, G. C\u0103linescu va afla salvarea doar \u00een semnarea pactului cu diavolul, \u00een cererea de a fi primit \u00een r\u00e2ndurile Partidului.
\nNu va deveni, \u00eens\u0103, nici acum \u201eleul cu cinci picioare\u201c, cum se autodefinea, ci un \u201etolerat\u201c ornant, c\u0103ruia i se \u00eeng\u0103duia s\u0103 aib\u0103 o rubric\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103, supus\u0103, totu\u015fi, cenzurii, \u015fi i se deschideau ceva mai larg por\u0163ile editurilor.
\nC\u00e2t despre reintrarea \u00een drepturile furate \u2013 de profesor \u015fi \u015fef de catedr\u0103 \u2013, i se \u00eencredin\u0163au doar un titlu onorific \u015fi un curs facultativ, frecventat, \u00eens\u0103, de o mare de intelectuali.
\nDosarul pe care \u00eel public\u0103m \u2013 ultimul asalt asupra intimit\u0103\u0163ii \u015fi libert\u0103\u0163ii Profesorului \u2013 dovede\u015fte mai mult dec\u00e2t oricare alt document perversitatea regimului comunist fa\u0163\u0103 de una dintre figurile proeminente ale culturii rom\u00e2ne.
\nE o mostr\u0103 de \u00eempingere a suspiciunii p\u00e2n\u0103 la absurd, un document de dezicere, prin latura cea mai agresiv\u0103, Securitatea, a regimului de G. C\u0103linescu \u015fi de tratare a lui ca a oric\u0103rui potrivnic, drept \u201edu\u015fman de clas\u0103\u201c.
\nDar prin aceasta dosarul ca atare devine un act de reabilitare a omului \u015fi a operei de toate \u00eenvinuirile (sau m\u0103car de o bun\u0103 parte a lor) ce i s-au adus \u00een necuno\u015ftin\u0163\u00e3 de cauz\u0103, imediat dup\u0103 decembrie 1989, \u015fi continu\u0103 s\u0103 i se mai aduc\u0103.
\nDescoperim prin \u201edosarul de urm\u0103rire informativ\u0103\u201c c\u0103, asemenea \u00eentregii elite intelectuale rom\u00e2ne\u015fti, ap\u0103r\u0103toare a valorilor na\u0163ionale, nici G. C\u0103linescu nu a fost scutit de \u00eenjosiri, umiliri, nedrept\u0103\u0163i \u015fi cercet\u0103ri pentru activit\u0103\u0163i subversive, pasibile a-l duce dup\u0103 gratii.
\nE marele c\u00e2\u015ftig pe care ni-l ofer\u0103 un document altminteri odios.<\/p>\n

\n

Prefata volumului I. Opri\u015fan, <\/em>Asaltul cet\u0103\u0163ii. Dosarul de securitate al lui G. C\u0103linescu, Editura Saeculum I.O., 2014<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dup\u0103 ce, la sf\u00e2r\u015fitul anului 1959, manuscrisul romanului Scrinul negru c\u0103p\u0103tase, \u00eentr-un anume sens, und\u0103 verde \u015fi autorul \u00eentrev\u0103zuse o anume bun\u0103voin\u0163\u0103 din partea forurilor supreme pentru \u00eentreaga sa activitate literar\u0103, G. C\u0103linescu se ar\u0103ta mai mult dec\u00e2t optimist \u00een privin\u0163a viitorului. \u201ePartidul \u2013 le m\u0103rturisea el unor cercet\u0103toare care \u00eel vizitau la sanatoriul Otopeni,… Cite\u0219te mai mult »Leul cu cinci picioare<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-21464","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara"],"views":1119,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21464","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21464"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21464\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21464"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21464"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21464"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}