{"id":21460,"date":"2014-12-04T13:56:05","date_gmt":"2014-12-04T11:56:05","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21460"},"modified":"2014-12-04T13:56:05","modified_gmt":"2014-12-04T11:56:05","slug":"adevarul-documentelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/adevarul-documentelor\/","title":{"rendered":"Adev\u0103rul documentelor"},"content":{"rendered":"

Ioan B\u00e2sc\u0103, Petre\u015fti, \u015fapte milenii de istorie II. Graiul documentelor,<\/em> Editura ALTIP, Alba Iulia, 2014;<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Cunoscutul istoric, maestru al arhivelor \u015fi consilier cultural de la Jude\u0163eana Alba Iulia, Ioan B\u00e2sc\u0103 \u015fi-a publicat cea de-a unsprezecea carte. Cele zece anterioare au fost: Basarabie, lacrim\u0103 nestins\u0103; Profesorul de golf, povestea unei vie\u0163i; Cioca sau duhul alerg\u0103rii; Profesorul de golf, povestea unei vie\u0163i, edi\u0163ia a II-a (\u00een limbile rom\u00e2n\u0103 \u015fi englez\u0103); Petre\u015fti, \u015fapte milenii de istorie. Repere monografice; Frunza memoriei sau memoria frunzei. Dialoguri cu Petru Anghel; Chestiunea zilei; Personalit\u0103\u0163i ale jude\u0163ului Alba; Calendarele Consilului jude\u0163ean Alba, 2009-2013; Jude\u0163ul Alba, istorie, cultur\u0103, civiliza\u0163ie.<\/strong><\/em>
\nAproape toate aceste c\u0103r\u0163i au presupus \u00eembinarea armonioas\u0103 a pasiunii istoricului cu migala \u015fi r\u0103bdarea benedictin\u0103 a documentaristului, cu genele \u00eenc\u0103rcate de praful arhivelor. O munc\u0103 imens\u0103, dus\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, \u00een stilul l\u0103udat c\u00e2ndva de Lucian Blaga.
\nSensul acestui efort este m\u0103rturisit de la bun \u00eenceput de colegul \u015fi prietenul nostru:
\n\u201eVolumul de fa\u0163\u0103 cuprinde \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 m\u0103rturii documentare g\u0103site \u00een fondurile Arhivelor Na\u0163ionale, Sec\u0163ia Jude\u0163ean\u0103 Alba \u015fi anume: Prim\u0103ria comunei Petre\u015fti, Sfatul Popular al comunei Petre\u015fti, Sec\u0163ia de jandarmi Petre\u015fti, Postul de mili\u0163ie Petre\u015fti, Comitetul Jude\u0163ean Alba \u015fi PCR.
\nAm ad\u0103ugat acestor documente articole ap\u0103rute \u00een reviste de specialitate (Apulum, Dacoromania, Sarge\u0163ia, Transilvania), dar \u015fi \u00een cotidianul Unirea.
\nAm ordonat, pe c\u00e2t posibil, documentele \u015fi relat\u0103rile \u00een ordine cronologic\u0103 pentru a facilita cititorului \u00eencadrarea lor \u00een epoc\u0103 \u015fi \u00een capitolele primului volum consacrat localit\u0103\u0163ii. Alegerea acestor texte este, recunosc, subiectiv\u0103, de aceea am \u00eencercat s\u0103 facem c\u00e2t mai pu\u0163ine comentarii \u015fi interpret\u0103ri consider\u00e2nd c\u0103 documentele vorbesc de la sine, ele reflect\u0103 adev\u0103rul chiar dac\u0103 acesta este uneori crud \u015fi dureros. Am l\u0103sat, a\u015fadar, posibilitatea celor ce vor parcurge aceast\u0103 carte s\u0103 judece singuri evenimentul\u201c.
\nS\u0103 poposim pe r\u00e2nd la cele \u015fapte capitole al acestui volum masiv, de peste 300 de pagini.
\nCapitolul I, Lutul \u00eenceputurilor, se deschide cu o poezie de Radu Gyr \u015fi continu\u0103 cu un text publicat de Marija Gimbutas din Los Angeles, \u00een 1987, text revelator, din care am re\u0163inut:
\n\u201eTrebuie ca de acum \u00eenainte s\u0103 recunoa\u015ftem realit\u0103\u0163ile \u015fi modul de via\u0163\u0103 ale epocilor neolitic\u0103 \u015fi a cuprului, care \u00eensemnau mai mult dec\u00e2t sem\u0103natul, culesul, m\u0103cinatul \u015fi coacerea p\u00e2inii ori ridicarea caselor. Trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem reliz\u0103rile str\u0103mo\u015filor no\u015ftri \u00abvechi europeni\u00bb a\u015fa cum au fost: constructori de temple, produc\u0103tori de ceramic\u0103 admirabil pictat\u0103 \u015fi de obiecte de cult, creatori de sculpturi \u015fi de figurine repezent\u00e2nd divinit\u0103\u0163i \u00eentr-o mare varietate de tipuri, organizatori de \u015fi participan\u0163i la ritualuri sezoniere, funebre \u015fi de alte feluri. Ace\u015fti oameni au folosit o scriere sacr\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu cel pu\u0163in sf\u00e2r\u015fitul mileniului al VI-lea \u00ee.e.n.
\nTrebuie ca de acum \u00eencolo s\u0103 recunoa\u015ftem importan\u0163a spiritualit\u0103\u0163ii Vechii Europe ca o parte a istoriei noastre\u201c.
\nToate textele acestui capitol sunt ilustrate cu pagini din volume publicate. Printre acestea, Jude\u0163ul Alba, istorie, cultur\u0103, civiliza\u0163ie, 2013, care specific\u0103:
\n\u201eGeneza culturii Petre\u015fti se datoreaz\u0103 unei migra\u0163ii sudice care p\u0103trunde prin Banat \u00een centrul Transilvaniei, ea fiind ilustrat\u0103 prin descoperirile grupului Foeni, acestea suprapun\u00e2ndu-se fondului local de factur\u0103 Turda\u015fi. Una dintre descoperirile care ilustreaz\u0103 puternicele influen\u0163e sudice ajunse p\u00e2n\u0103 \u00een bazinul mijlociu al Mure\u015fului este \u015fi amfora descoperit\u0103 la Alba Iulia \u2013 Lumea Nou\u0103, un import din mediul Dimini-Otzaki din Nordul Greciei\u201c.
\nUrmeaz\u0103 alte studii prestigioase precum: Iuliu Paul, Cultura Petre\u015fti, 1992;
\nR. Florescu, C. Daicoviciu, Dic\u0163ionar enciclopedic de art\u0103 veche rom\u00e2neasc\u0103, 1980; Repertoriu arheologic al jude\u0163ului Alba, 1995; Eugen Com\u015fa, Neoliticul \u00een Rom\u00e2nia, 1982; Constantin Scopan, Istoria Rom\u00e2niei, 1997; D. Berciu, Zorile istoriei \u00een Carpa\u0163i \u015fi la Dun\u0103re, 1966.
\nO suit\u0103 de argumente bine selectate, pentru ca istoria multimilenar\u0103 a localit\u0103\u0163ii Petre\u015fti s\u0103 reintre sub ochii cititorului de azi.
\nCapitolul II, Din vremea cavalerilor, cu date \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din Evul Mediu \u015fi cu subtitluri de acest gen: Clopotul bisericii din secolul X de la Alba Iulia a ajuns la Petre\u015fti?; Cum a ajuns clopotul bisericii episcopale a Sf\u00e2ntului Ierotei de la Alba Iulia la Petre\u015fti?; Radu Ilie, domn al \u0163\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti; Mitropolitul Sava Brancovici; Michael Arckner, Vechile sp\u0103l\u0103torii de aur din jurul Sebe\u015fului, care se \u00eencheie cu aceast\u0103 constatare: \u201eCe cantitate de aur s-a produs anual \u00een ultimele veacuri prin aceast\u0103 metod\u0103 primitiv\u0103? Din anul 1813 exist\u0103 un raport, c\u0103 \u00een toate diluviunile Transilvaniei s-a sp\u0103lat 8-10 m\u0103ji de aur anual, iar un alt raport din anul 1837
\nfixeaz\u0103 suma de 7-8 m\u0103ji. Cu c\u00e2t aur din aceast\u0103 cantitate particip\u0103 diluviunile Sebe\u015fului nu se poate preciza\u201c.
\nCapitolul III, Prim\u0103ria \u2013 st\u00e2lpul comunit\u0103\u0163ii, cu un bogat material documentar despre comuna Petre\u015fti pe o perioad\u0103 de 125 de ani (1824-1949), cuprinde informa\u0163ii despre situa\u0163ia economic\u0103, social\u0103, politic\u0103, administrativ\u0103 \u015fi cultural\u0103 a localit\u0103\u0163ii populat\u0103 de rom\u00e2ni \u015fi de sa\u015fi. Din multitudinea\u00a0 documentelor, cele mai multe olografe, iat\u0103 doar acest curios exemplu: \u201eDin 1897 dateaz\u0103 un interesant Studiu despre \u00eempedecarea st\u00e2rpirei paserilor c\u00e2nt\u0103toare pe raza comitatului Siu. Regulamentul este semnat de vicele comitatului Gustav Reissen Berger.
\nIat\u0103 c\u00e2teva din prevederile acesui statut:
\n\u00ab1. \u00cen teritoriul \u00eentreg al comitatului este interzis (oprit) a v\u00e2na dup\u0103 paseri c\u00e2nt\u0103toare indigene a le prinde pe acestea \u015fi a pune \u00een comerciu seu sau a cump\u0103ra aceste paseri.
\n2. Paserile c\u00e2nt\u0103toare, cari cad sub semnul acesui statut, s\u00e2nt urm\u0103toarele: pi\u0163igoiul, r\u00e2ndunica, nagl\u00e2\u0163ul,\u00a0 stighi\u0163ul, pitulicea cu g\u00e2t alb, ochiul boului, pitulicea sur\u0103, pitulicea ruginie, pitulicea mo\u0163at\u0103, privighetoarea, prigorea cu g\u00e2t albastru, peptenu\u015ful, cioc\u00e2rlia, pirula (gimpelul), scatiul, fin\u0103ri\u0163a verde\u00bb\u201c.
\nCitim apoi o adres\u0103 din 23 mai, 1937:
\n\u201e\u00abDomnilor pretori ai plaselor \u015fi primari ai ora\u015felor, Funda\u0163ia Cultural\u0103 Regal\u0103 Princepele Carol, cu sediul \u00een Bucure\u015fti, str. Latin\u0103 Nr. 8, ne aduce la cuno\u015ftin\u0163\u0103 prin adresa nr. 2467 din 1937 c\u0103 preg\u0103te\u015fte a patra campanie de munc\u0103 pentru ridicarea cultural\u0103 a satelor, cu ajutorul echipelor Regale studen\u0163e\u015fti.
\nCampaniile de munc\u0103 ale acestei funda\u0163ii \u00een anii 1934, 1935 \u015fi 1936 au fost rodnice pentru sate \u015fi \u0163\u0103r\u0103nime care a urmat cu dragoste \u015fi ascultare \u00eendrum\u0103rile \u015fi lucr\u0103rile efective ale medicilor, agronomilor, medicilor veterinari \u015fi celorlal\u0163i speciali\u015fti \/ teologi, profesori de educa\u0163ie fizic\u0103, maestre de gospod\u0103rie, sociologi din echipele sale.
\nPotrivit dorin\u0163ei Majest\u0103\u0163ii Sale Regelui, \u00cenaltul creator \u015fi conduc\u0103tor al acestei ac\u0163iuni, numita funda\u0163ie va organiza \u00een acest an c\u00e2te o echip\u0103 \u00een fiecare jude\u0163\u00bb\u201c.
\nSunt mult prea multe asemenea \u00eensemn\u0103ri, adrese, memorii \u015fi documente la care nu m\u0103 pot opri, oric\u00e2t de variate \u015fi tentante sunt textele lor.
\nCapitolul IV, Sfatul popular \u2013 Prim\u0103ria \u00een comunism, ne anun\u0163\u0103 c\u0103:
\n\u201eInstaurarea puterii populare a marcat moartea comunei politice Petre\u015fti. Din 1945 localitatea va fi condus\u0103 de un comitet provizoriu \u00eenlocuit \u00een 1950 \u2013 odat\u0103 cu noua \u00eemp\u0103r\u0163ire administrativ teritorial\u0103 \u00een regiuni, raioane, ora\u015fe \u015fi comune \u2013 cu Sfatul popular. Acesta va sta la putere p\u00e2n\u0103 \u00een 1968 c\u00e2nd se va face o nou\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163ire a \u0163\u0103rii \u00een jude\u0163e, municipii, ora\u015fe, comune. \u00cen acel an dispare \u015fi comuna Petre\u015fti ca entitate de sine st\u0103t\u0103toare, devenind o localitate component\u0103 a Sebe\u015fului\u201c.
\nCitind cu de-am\u0103nuntul toate aceste pagini, am constatat, pe baz\u0103 de statistici \u015fi tabele, faptul c\u0103, \u00een paralel cu unele r\u0103sturn\u0103ri dureroase, localitatea avea s\u0103 se dezvolte masiv \u00een toate sferele de activitate, prin munca \u015fi priceperea ambelor comunit\u0103\u0163i \u015fi a oamenilor care le conduceau. O explica\u0163ie poate fi \u015fi prezen\u0163a vechii Fabrici de h\u00e2rtie, aflat\u0103 \u00een plin\u0103 expansiune.
\n\u00cen capitolul V, Partidul e-n toate, un vers dintr-o poezie a lui Zaharia Stancu, se specific\u0103 :
\n\u201eR\u0103sfoind documentele din Fondul Comitetului jude\u0163ean Alba al PCR existent la Sec\u0163ia Alba a Arhivelor Na\u0163ionale ne-am oprit asupra c\u00e2torva materiale legate de perioada comunist\u0103. Ele se refer\u0103 deopotriv\u0103 la I. H. Petre\u015fti, veche citadel\u0103 muncitoreasc\u0103 \u2013 din care noua or\u00e2nduire \u00ee\u015fi va recruta cadrele \u2013, dar \u015fi la activitatea activi\u015ftilor din conducerea comunei. Documentele acoper\u0103 perioada 1944-1968\u201c.
\nCapitolul VI, Din pres\u0103 adunate, are o multitudine de subtitluri revelatoare, cum ar fi Petre\u015fti \u2013 satul ca o etern\u0103 chemare; Continuitate multimilenar\u0103; Participan\u0163i la Marea Unire; De tot felul.
\nVoi \u00eencheia considera\u0163iile despre aceast\u0103 carte exemplar\u0103 cu dou\u0103 inspirate epigrame ale inginerului Ioan C\u0103ldare, unul dintre intelectualii enumera\u0163i \u00een capitolul final, Oamenii locului: \u201eA plecat mo\u0163ul prin \u0163ar\u0103 \/ Cu doni\u0163i \u015fi cu ciubar\u0103 \/ S\u0103 repare, s\u0103 mai dreag\u0103 \/ Pe la cei lipsi\u0163i de-o doag\u0103\u201c (Misiune) \u015fi \u201eVin str\u0103ini la mine-n \u0163ar\u0103 \/ S\u0103-\u015fi sporeasc\u0103 bog\u0103\u0163ia, \/ Iar rom\u00e2nii merg afar\u0103 \/ S\u0103-\u015fi pl\u0103teasc\u0103… datoria\u201c (UE).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ioan B\u00e2sc\u0103, Petre\u015fti, \u015fapte milenii de istorie II. Graiul documentelor, Editura ALTIP, Alba Iulia, 2014;   Cunoscutul istoric, maestru al arhivelor \u015fi consilier cultural de la Jude\u0163eana Alba Iulia, Ioan B\u00e2sc\u0103 \u015fi-a publicat cea de-a unsprezecea carte. Cele zece anterioare au fost: Basarabie, lacrim\u0103 nestins\u0103; Profesorul de golf, povestea unei vie\u0163i; Cioca sau duhul alerg\u0103rii;… Cite\u0219te mai mult »Adev\u0103rul documentelor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12984,12983],"class_list":["post-21460","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-graiul-documentelor","tag-ioan-basca"],"views":999,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21460","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21460"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21460\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21460"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21460"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21460"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}