{"id":21452,"date":"2014-12-04T13:45:57","date_gmt":"2014-12-04T11:45:57","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21452"},"modified":"2014-12-04T13:46:28","modified_gmt":"2014-12-04T11:46:28","slug":"tanarul-cioran-super-close-reading","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/tanarul-cioran-super-close-reading\/","title":{"rendered":"T\u00e2n\u0103rul Cioran. Super close reading"},"content":{"rendered":"

Eugen Simion, Cioran: o mitologie a nedes\u0103v\u00e2r\u015firilor<\/em>, Editura Tracus Arte, Bucure\u015fti, 2014, 514 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Exist\u0103 un reflex comun pe care \u00eel tr\u0103deaz\u0103 exege\u0163ii lui Cioran: acela de a-l l\u0103sa mai mult pe scriitor s\u0103 vorbeasc\u0103 prin citate masive. Farmecul incantatoriu aduce deseori a liba\u0163ie conceptual\u0103. Dar, citit ast\u0103zi preponderent de liceeni, refuzat de mai to\u0163i studen\u0163ii la filosofie sau litere, readus cu grij\u0103 sporit\u0103 \u00een discu\u0163ia publicistic\u0103 de critica literar\u0103, Cioran pare s\u0103 se afle \u00eentr-un tot mai accentuat exil al utiliz\u0103rii academice. Poate pentru c\u0103 majoritatea trend-urilor contemporane \u00een filosofie \u015fi teorie literar\u0103 exclud metafizica \u015fi aforistica (\u00eendep\u0103rtate de centrul sociologic) sau din vina imaginii de revoltat apriori pe care filosoful (termenul r\u0103m\u00e2ne tot mai descoperit \u00eens\u0103) a perpetuat-o. Cumva, rigoarea pozitivismului pe care t\u00e2n\u0103rul Cioran o contesta vehement s-a \u00eentors \u00een posteritate \u00eempotriva sa.<\/strong><\/em>
\n\u00cen Fragmente critice IV: Cioran, Noica, Eliade, Mircea Vulc\u0103nescu pot fi g\u0103site premisele pentru studiul monolitic Cioran: o mitologie a nedes\u0103v\u00e2r\u015firilor. Anume c\u0103 Eugen Simion construie\u015fte discu\u0163ia despre existen\u0163ialismul rom\u00e2nesc ca pe o preistorie a g\u00e2ndirii contemporane de prim\u0103 linie. Apoftegma axiologic\u0103 \u015fi entuziasmul devoalat \u00een capitolul despre Cioran (\u201eDispare, o dat\u0103 cu Cioran, un mare scriitor, poate ultimul mare scriitor, \u00een latur\u0103 filosofic\u0103, pe care l-a dat b\u0103tr\u00e2na noastr\u0103 Europ\u0103\u201c \u2013 Fragmente critice) are \u00eens\u0103 o explica\u0163ie: faptul c\u0103 Cioran a fost mereu tratat ca un autor la grani\u0163a dintre filosofie \u015fi poetic\u0103 \u00eei ofer\u0103 lui Eugen Simion ocazia s\u0103 discute pe teren propriu (literatura) un fenomen care, dincolo de a fi remodelat literatura \u015fi g\u00e2ndirea rom\u00e2neasc\u0103, a reu\u015fit s\u0103 produc\u0103 printre cele mai puternice ecouri \u00een spa\u0163iul vestic. Iar marele merit al primei p\u0103r\u0163i a volumului de fa\u0163\u0103 este faptul c\u0103 reu\u015fe\u015fte s\u0103 delimiteze \u00een masa textelor arhitectura real\u0103 a transform\u0103rilor pe care le sufer\u0103 g\u00e2ndirea cioranian\u0103.
\nPremise: lumea v\u0103zut\u0103 <\/strong>doar de Cioran<\/strong>
\nTotu\u015fi, \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc subiectul nu duce lips\u0103 de exegeze. De la articole \u00een periodice p\u00e2n\u0103 la volume consacrate autorului cu origini rom\u00e2ne\u015fti, discu\u0163ia despre Cioran nu a \u00eencetat s\u0103 fascineze \u015fi s\u0103 ultragieze. De aici, probabil, ideea c\u0103 \u201eoricum s-ar structura, scrisul \u2013 este convingerea lui Cioran \u00eensu\u015fi \u2013 nu are dec\u00eet un singur obiect: autorul \u00eensu\u015fi\u201c (Mircea A. Diaconu, Cui i-e fric\u0103 de Emil Cioran?). Dac\u0103 e s\u0103 privim \u00eenapoi eseurile \u015fi exegezele recente propuse pe subiectul Cioran, segmentele \u2013 \u00een mare \u2013 urmeaz\u0103 o logic\u0103 a \u00eemprumutului de tehnic\u0103 de la \u00eensu\u015fi subiectul tezelor: Livius Cioc\u00e2rlie propune \u00een Caietele lui Cioran un joc al instantaneit\u0103\u0163ii (un ghid de lectur\u0103 actualizat \u00een tehnica fi\u015felor), Marta Petreu \u00eencearc\u0103 s\u0103 descifreze fi\u015fa clinic\u0103 subiacent\u0103 scrierilor lui Cioran (corelate cu evenimente biografice \u2013 Despre bolile filosofilor, Cioran) \u015fi elementele ce au declan\u015fat scrisul, Mircea A. Diaconu o trecere \u00een revist\u0103 a etapelor (\u201e\u00cen fapt, anarhismul tinere\u0163ii se datoreaz\u0103 tocmai absen\u0163ei adev\u0103rului, imposibilit\u0103\u0163ii lui de a i se releva. Mai mult, nihilismul de mai t\u00eerziu are exact acelea\u015fi cauze. \u015f\u2026\u0163 Finalmente, o fiin\u0163\u0103 care face din negare un sens\u201c.) etc.
\nCurios \u00eens\u0103 faptul c\u0103 Eugen Simion evit\u0103 at\u00e2t studiile contemporane despre interbelicul rom\u00e2nesc (avangard\u0103, modernitate, monografii specifice) c\u00e2t \u015fi exegezele anterioare pe care le-am men\u0163ionat \u2013 li se adaug\u0103 poate Cuble\u015fan, Grigurcu \u015fi al\u0163ii. De ce? Dincolo de formatul eseistic, r\u0103spunsul pare s\u0103 vin\u0103 din concentrarea masiv\u0103 pe evolu\u0163ia intern\u0103 a textului cioranian \u015fi a leg\u0103turilor imediate. De altfel, p\u00e2n\u0103 \u015fi interven\u0163iile polemice ale lui Simion sunt limitate: analiza \u00een aceast\u0103 formul\u0103 de eseu acumulativ contravine interpret\u0103rii extrase \u00een timp real de lectur\u0103 (spre exemplu, pentru a observa trecerea de la \u201erefuzul politicului\u201c la \u201er\u0103ul rom\u00e2nesc\u201c). \u00cen mare parte expozitiv, eseul amplu propune momente polemice prin excelen\u0163\u0103 directe: \u201eOpinia mai solid\u0103, estetic vorbind, \u00een aceast\u0103 demonstra\u0163ie este c\u0103 poezia nu reflect\u0103 automat accidentele vie\u0163ii \u015fi c\u0103 spa\u0163iul poetic este \u00abspa\u0163iul interior \u015fi incontestabil al unei frecvente decompozi\u0163ii\u00bb\u201c, \u201eEste limpede c\u0103 filosoful folose\u015fte, c\u00e2nd e vorba de psihologia \u015fi metafizica popoarelor, determin\u0103ri absolute. Este calea cea mai sigur\u0103 de a te \u00een\u015fela\u201c.
\nA\u015fadar, prima jum\u0103tate a studiului Cioran: o mitologie a nedes\u0103v\u00e2r\u015firilor este un eseu structurat, \u00eenchis \u00eentr-o lectur\u0103 acumulativ\u0103 care merge \u00een pas cu evolu\u0163ia scriitorului. \u00cens\u0103 Cioran nu triumf\u0103 \u00een imaginea autopropus\u0103. La fel cum nu pierde nimic prin ipostazierile multiple: spre exemplu, discut\u00e2nd despre misticism \u015fi credin\u0163\u0103, criticul \u00eencepe un capitol de la faptul profund uman \u2013 situa\u0163ia sa academic\u0103 \u015fi social\u0103 din anii 1934: \u201eNu-\u015fi refuz\u0103, la M\u00fcnchen, \u00abfericiri minore\u00bb, nu \u015ftim care. C\u00e2nd afl\u0103, \u00een decembrie 1934, c\u0103 Goga a fost numit profesor, se g\u00e2nde\u015fte s\u0103-i fie asistent. \u015f\u2026\u0163 Afl\u0103, tot atunci, (deja \u00een 1935, s.n.) c\u0103 fratele Aurel trece printr-o criz\u0103 religioas\u0103 \u015fi vrea s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Dreptul pentru a se \u00eenscrie la Teologie. Filosoful \u00eencearc\u0103 s\u0103-l conving\u0103 s\u0103 nu fac\u0103 aceast\u0103 eroare, pentru c\u0103, zice el, va fi mai nefericit ca \u00eenainte. Merit\u0103 reprodus\u0103 integral aceast\u0103 fulminant\u0103 t\u0103g\u0103duin\u0163\u0103 a Bisericii \u00eentr-un mediu bisericesc, cum este acela \u00een care tr\u0103ie\u015fte familia Cioran\u201c.
\nFalimentul culturii europene<\/strong>
\nArgumentul volumului vorbe\u015fte despre un schimb structural: \u201eCioran face parte dintr-o genera\u0163ie care vrea s\u0103 schimbe modelele lumii rom\u00e2ne\u015fti. I s-a spus, \u00een deriziune, genera\u0163ia \u00abtr\u0103irist\u0103\u00bb \u015f\u2026\u0163 \u00een locul filosofiei de \u015fcoal\u0103, bazat\u0103 pe ideea de sistem \u015fi de obiectivitate, ei doresc s\u0103 fac\u0103 medita\u0163ie existen\u0163ial\u0103 \u00een care s\u0103 discute nu categoriile filosofiei clasice, ci propriile nelini\u015fti existen\u0163iale\u201c. La ce se refer\u0103, deci, noua subiectivitate? Pentru c\u0103, \u00eempotrivindu-se structurii (sterilitatea formal-conceptual\u0103) care a determinat \u201efalimentul culturii europene\u201c, Cioran devine un scriitor al abuzului. \u00cens\u0103 tehnica principal\u0103 de analiz\u0103 a textelor lui Cioran \u00een acest volum \u0163ine de permanenta renun\u0163are la maniheisme. Definind modula\u0163iile unei genera\u0163ii care se desparte programatic de religie, ale unui scriitor care se pozi\u0163ioneaz\u0103 \u00eempotriva ironiei \u015fi a spiritului balcanic, \u00eempotriva tradi\u0163iei organiciste (Maiorescu) dar \u015fi a lui Lovinescu sau Ibr\u0103ileanu (anun\u0163\u00e2nd noi curente \u00een \u201eamurgul modernit\u0103\u0163ii\u201c, spune Simion, prin dezideratul de ardere a etapelor \u015fi frenezie a imita\u0163iilor), primele capitole ale volumului lui Eugen Simion preg\u0103tesc o tez\u0103 \u00eendr\u0103znea\u0163\u0103: Cioran ca model stilistic al postmodernit\u0103\u0163ii.
\nSimion face un inventar al lecturilor adolescentului Cioran (Anatol France, Alphonse Daudet, Merejkovski), dar \u015fi o radiografie a ideilor acestuia despre na\u0163ionalism \u015fi umanitarism, psihologie \u015fi literatur\u0103. \u201eRezum\u00e2nd: la 18 ani, Cioran nu contest\u0103 cre\u015ftinismul, dar \u00eel condi\u0163ioneaz\u0103 de existen\u0163a unui \u00eendreptar metafizic\u201c. Prezen\u0163a conectorilor de anticipa\u0163ie (deocamdat\u0103…) \u00eens\u0103 dau seama de urm\u0103toarele capitole \u015fi de structura cioranian\u0103 contradictorie. Volumul deconspir\u0103 pas cu pas oscila\u0163iile de atitudine pe care filosoful le are de-a lungul evolu\u0163iei intelectuale.
\nSe ajunge astfel imediat la un Cioran al contradic\u0163iilor: propov\u0103duirea lichid\u0103rii stilului francez (claritate, formalism), pentru ca apoi acesta s\u0103 devin\u0103 un maestru al s\u0103u, faza fascist\u0103 (admira\u0163ia pentru Italia, Garda de Fier ca ultim\u0103 \u015fans\u0103 a Rom\u00e2niei) pus\u0103 \u00een contrast cu ideea de interna\u0163ional\u0103 \u015fi colectiv\u0103 (\u00eens\u0103 \u00eempotriva socialismului de stat), ideea c\u0103 Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 se despart\u0103 de Europa pentru a triumfa \u015fi apoi negarea \u015fi blamarea condi\u0163iei na\u0163ionale. Luat pe etape, Cioran comite mai toate p\u0103catele de atitudine \u015fi pic\u0103 \u00een mai toate extremismele posibile: fascism, rasism social (\u00eempotriva \u0163\u0103ranilor), xenofobie etc. Mai mult, la nivel intelectual, mai toate principiile pot fi reconsiderate: \u00eempotriva filosofilor, ulterior \u00eempotriva poetiz\u0103rii, \u00eempotriva politicii \u015fi, mai ales, \u00eempotriva credin\u0163ei. Totu\u015fi, cu c\u00e2t \u00eenver\u015funarea sa cre\u015fte, cu at\u00e2t Eugen Simion insist\u0103 asupra dimensiunii estetice: \u201eNenorocirea este c\u0103 terapeutica scrisului nu are dec\u00e2t efecte scurte, a\u015fa c\u0103, \u00eentocmai ca psihanaliza, trebuie repetat\u0103. Cioran are, \u00een acest caz, motive \u00eentemeiate s\u0103 fie sceptic\u201c. Dac\u0103 Livius Cioc\u00e2rlie numea astfel de momente \u201eadmirabil scrise inep\u0163ii\u201c, Simion le preia din zona lor exploziv\u0103 la nivel declarativ pentru a devoala parcursul stilistic. Astfel, confesiunea \u201eliric\u0103 \u015fi baroc\u0103\u201c, \u201escrisul ca sinucidere am\u00e2nat\u0103\u201c (propuse \u015fi \u00een Fragmente critice), \u201eapologia negativ\u0103\u201c \u015fi \u201ehermeneutica sfin\u0163eniei\u201c devin atribute ale unui literat mai mult dec\u00e2t ale unui filosof.
\nTot ce este reprobabil \u00een aparatul filosofic (\u015fi impardonabil ca neajuns) devine viabil estetic. Iat\u0103 deci, t\u00e2n\u0103rul Cioran, care vorbea despre critica literar\u0103 ca despre \u201ecea mai ur\u00e2t\u0103 form\u0103 de parazitism\u201c ajunge s\u0103 fie salvat aproape exclusiv pe acest filon: ca moralist, ca stilist, ca precursor al scepticismelor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Eugen Simion, Cioran: o mitologie a nedes\u0103v\u00e2r\u015firilor, Editura Tracus Arte, Bucure\u015fti, 2014, 514 p. Exist\u0103 un reflex comun pe care \u00eel tr\u0103deaz\u0103 exege\u0163ii lui Cioran: acela de a-l l\u0103sa mai mult pe scriitor s\u0103 vorbeasc\u0103 prin citate masive. Farmecul incantatoriu aduce deseori a liba\u0163ie conceptual\u0103. Dar, citit ast\u0103zi preponderent de liceeni, refuzat de mai to\u0163i… Cite\u0219te mai mult »T\u00e2n\u0103rul Cioran. Super close reading<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12979,1141,12980],"class_list":["post-21452","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cioran-o-mitologie-a-nedesavarsirilor","tag-eugen-simion","tag-falimentul-culturii-europene"],"views":1248,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21452","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21452"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21452\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21452"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21452"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21452"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}