{"id":21450,"date":"2014-12-04T13:44:06","date_gmt":"2014-12-04T11:44:06","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21450"},"modified":"2014-12-04T13:44:06","modified_gmt":"2014-12-04T11:44:06","slug":"formula-bas","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/formula-bas\/","title":{"rendered":"Formula BAS"},"content":{"rendered":"

Bogdan-Alexandru St\u0103nescu, Enter Ghost. Scrisori imaginare c\u0103tre Osip Mandel\u015ftam<\/em>, Editura Art, Bucure\u015fti, 2013.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Ne aducem aminte de r\u0103fuiala din prim\u0103var\u0103 \u2013 un soi de ceart\u0103 din condei a Anticilor cu Modernii iscat\u0103 de \u00eensu\u015fi Nicolae Manolescu \u2013 atunci c\u00e2nd Andrei Terian \u015fi Paul Cernat au fost, \u00eentr-un sens, alia\u0163ii lui Bogdan-Alexandru St\u0103nescu, moment important, de altfel, fiindc\u0103 a marcat, aproape oficial, un soi de turnur\u0103, o desprindere de vechea gard\u0103 \u00een materie de critic\u0103 literar\u0103. Nu doar c\u0103 face valuri, \u00eens\u0103 s-ar putea chiar spune c\u0103 Bogdan-Alexandru St\u0103nescu e pe val, fiindc\u0103, intr\u00e2nd de doi ani \u00eencoace \u00eentr-un perpetuum mobile scriitoricesc, t\u00e2n\u0103rul comparatist a dezvoltat un impuls creativ impresionant, debutul poetic din 2012 fiind \u00eentregit acum de un al doilea volum de poezii. Strecurat \u00eentre cele dou\u0103 st\u0103 volumul de eseuri din 2013. Nici nu mai pun la socoteal\u0103 activitatea sa de cronicar, editor ori traduc\u0103tor. Dac\u0103 \u00een epoc\u0103 lupta cultural\u0103 \u00eempotriva puterii politice purta masca anti-teoriei, bunul-sim\u0163 ne \u00eendeamn\u0103 azi la reg\u00e2ndirea acestui raport, astfel \u00eenc\u00e2t e limpede c\u0103 democratizarea c\u00e2mpului literar a fost urmat\u0103 \u00eendeaproape de polarizarea intern\u0103 a acestuia. BAS pare a fi stegarul celor \u00eendrepta\u0163i \u00eempotriva corporatiz\u0103rii sferei literare \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, anacronicul preopinent al unei culturi literare obsolescente \u00een \u201enoua ordine interna\u0163ional\u0103\u201c.<\/strong> <\/em>
\nCare (mai) e rolul criticii literare azi?<\/strong>
\nDezbaterile despre rolul criticii literare au oscilat \u00een a o plasa \u00een categoria activit\u0103\u0163ilor ce \u0163in de domeniul public, pe de o parte, \u015fi, pe de alta, de a o izola transform\u00e2nd-o \u00eentr-o bul\u0103 auto-suficient\u0103. Criticul literar de azi nu mai e intelectualul public de odinioar\u0103 \u015fi nici n-avem de ce s\u0103 ne pl\u00e2ngem. \u00centr-o lume, cum ar zice Huntington, post-politic\u0103 a clash-ului civiliza\u0163ional \u00een care europeanul domin\u0103 \u00een fa\u0163a na\u0163ionalului, \u00een care universalul e singura \u015fans\u0103 a regionalului, toate discu\u0163iile despre construc\u0163ia canonului de m\u00e2ine cu scriitorii de azi devin marca unui tip de discurs periculos sau pur \u015fi simplu demagog.
\nDou\u0103 sunt fenomenele pe care le-a\u015f descrie, pe scurt, pentru a \u00eencadra gestul, iat\u0103, extrem de \u00eendr\u0103zne\u0163 al lui BAS. Unu la m\u00e2n\u0103, rolul Criticului \u00eencepea, \u00een urm\u0103 cu aproximativ 50 de ani, s\u0103 fie redefinit \u00een rela\u0163ie nu at\u00e2t cu un autor, c\u00e2t cu un public cititor, iar dac\u0103 \u00een secolul XX ecoul transform\u0103rilor \u015ftiin\u0163ifice \u015fi tehnologice era mai lesne de perceput \u00een schimb\u0103rile ce aveau loc la nivel narativ, dec\u00e2t \u00een modific\u0103rile, reale \u015fi ele, din r\u00e2ndul cititorilor, era digital\u0103 e mai transparent\u0103 ca oricare \u00een ce prive\u015fte con\u015ftiin\u0163a public\u0103 \u015fi metamorfozele ei. De la mic la mare, de la scurtele review-uri de pe Amazon la Like-urile \u015fi comment-urile de pe Facebook, de la sec\u0163iunea \u201eP\u0103rerea cititorilor\u201c prezent\u0103 pe toate site-urile editurilor literare la Twitter, publicul emite, f\u0103r\u0103 constr\u00e2ngeri \u015fi liber de conven\u0163ii, opinii \u015fi judec\u0103\u0163i de valoare (care mai de care mai valoroase), construind o re\u0163ea \u201ecritic\u0103\u201c alternativ\u0103, diferit\u0103 de cea a Criticului serios, interesat de implica\u0163iile morale, culturale \u015fi, \u00een fond, social-politice ale literaturii, acela a c\u0103rui misiune e, sau cel pu\u0163in era p\u00e2n\u0103 nu demult, stabilirea de noi standarde estetice. Or, a\u015fa st\u00e2nd lucrurile, e evident\u0103 postura ridicol\u0103, montajul butaforic al Criticului, nostalgic ce-i drept, care \u00eenc\u0103 joac\u0103 rolul unui Arbitru cultural. BAS reu\u015fe\u015fte s\u0103 fenteze. Asum\u00e2ndu-\u015fi aceast\u0103 preten\u0163ioas\u0103 func\u0163ie, el se pune la ad\u0103post de toate acuzele printr-o simpl\u0103, dar ingenioas\u0103 mi\u015fcare \u2013 asumarea unei formule a intimit\u0103\u0163ii, cea a epistolei, ce nu e \u00een mod normal \u015fi aparent destinat\u0103 publicului larg (o form\u0103 literar\u0103 exersat\u0103, dup\u0103 cum \u015ftim, \u00eempreun\u00e3 cu Vasile Ernu). Doi la m\u00e2n\u0103, noile tehnologii \u015fi instrumente digitale au modificat \u00een mod definitiv \u015fi dramatic obiceiurile aten\u0163iei noastre. Se vorbe\u015fte chiar despre nevoia unei ecologii a aten\u0163iei (Yves Citton). Windows, walls, dashboards, tabs, scroll-down, click \u2013 cam astea sunt noile spa\u0163ii \u015fi gesturi ce \u00eencadreaz\u0103 obiceiurile lecturii \u00een ziua de azi. Modificarea modului \u00een care proces\u0103m informa\u0163iile \u00eel oblig\u0103 pe critic s\u0103-\u015fi justifice \u00eentr-un fel sau altul prezen\u0163a \u00een pagin\u00e3. Iat\u0103 motivele \u015fi scopurile luptei sale. BAS \u015ftie c\u0103 pentru a supravie\u0163ui, criticul trebuie s\u0103 (re)devin\u0103 apostolul experien\u0163ei literare.
\nMai e critica literar\u0103?<\/strong>
\nDin p\u0103cate, critica literar\u0103 p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 \u015fi azi aspectul unei lupte pentru putere, o voin\u0163\u0103 de impunere a propriei opinii drept axiom\u0103. Departe de acestea, BAS pare convins c\u0103 miza adev\u0103rat\u0103 a criticii o reprezint\u0103 controlarea \u015fi \u00eendreptarea acestei puteri asupra cunoa\u015fterii de sine. Convins \u015fi de faptul c\u0103 \u00eenc\u0103 putem \u00eenv\u0103\u0163a ceva despre condi\u0163ia uman\u0103 prin literatur\u0103, autorul schi\u0163eaz\u0103 o serie de Q&A\u2019s cu privire la societate, cultur\u0103 \u015fi moral\u0103 r\u0103spunz\u00e2nd literaturii tot prin \u201eliteratur\u0103\u201c. Simptomatic\u0103 e a\u015fadar insisten\u0163a criticului de a forma, nu o singur\u0103 dat\u0103, un Panteon personal \u00een defavoarea unui Canon general. Citind, devenim asisten\u0163ii unei relecturi ambi\u0163ioase ce depl\u00e2nge moartea lecturii adev\u0103rate, nabokoviene \u2013 un mod particular de a privi, de a g\u00e2ndi, de a sim\u0163i \u015fi, \u00een fond, de a tr\u0103i literatura (Marielle Mac\u00e9 propune \u015fi ea o teorie a contopirii gesturilor \u015fi formelor \u00eentr-o stilistic\u0103 a existen\u0163ei). Dincolo de analiza mecanismelor \u015fi a roti\u0163elor ce determin\u0103 forma frazelor, dincolo chiar de interogarea curentelor intelectuale din subteranele textului, BAS nu permite niciodat\u0103 ca inten\u0163iile autorului s\u0103-i pun\u0103 \u00een umbr\u0103 propriile sale intui\u0163ii, gusturi \u015fi, \u00een esen\u0163\u0103, propriul lui spirit critic. C\u0103r\u0163ile se dovedesc a fi frazele unor mari curente culturale \u00een care plonjeaz\u0103 f\u0103r\u0103 a sta pe g\u00e2nduri. Aici, \u00een mijlocul textelor, se simte cel mai bine. Aici, BAS cap\u0103t\u0103 puterea de a surprinde dinamica fic\u0163iunii \u015fi de a retranscrie poezia din interiorul prozei. Nemaivorbind de \u015ftiin\u0163a sec\u0163ion\u0103rii, BAS are \u00een dotare un detector al dinamicii imaginilor ce aduce aminte de virtuozitatea unui E. Papu. Autentic\u0103 experien\u0163\u0103 estetic\u0103, curiozitatea sa nest\u0103p\u00e2nit\u0103 provoac\u0103 interesul nedisimulat al cititorului, explica\u0163iile oferind adesea impresia unor mizanscene subtil regizate. BAS transpune \u00een pagin\u0103 arheologia unei educa\u0163ii (unei paidei cum \u00eei place s\u0103 spun\u0103), motiv pentru care \u00ee\u015fi expune pe tapet eroii, \u00ee\u015fi demasc\u0103 influen\u0163ele. A\u015f re\u0163ine doar numele unei scriitoare \u015fi jurnaliste de limb\u0103 englez\u0103 \u015fi origine turc\u0103, Elif Batuman, fiindc\u0103 de la aceasta \u00eemprumut\u0103 BAS o anumit\u0103 etic\u0103 a scrisului ce vorbe\u015fte despre importan\u0163a travaliului dinaintea scrierii.
\nInegal din motive evidente, volumul (din care a\u015f re\u0163ine ca semnificative Frica (I), Trei povestiri \u015fi Corec\u0163iile postflaubertiene) propune o inedit\u0103 teorie a manierismului, un model ezoteric al esteticii fragment\u0103rii format din noduri stilistice (ce au, crede BAS, un omolog \u00een lumea real\u0103 \u2013 nodurile existen\u0163iale), epifanii joyciene \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, din poetica flaubertian\u0103: \u201es\u0103 percepi lumea prin ochelarii miopi ai literaturii\u201c \u2013 aceast\u0103 lectur\u0103 microscopic\u0103 trebuie, \u00een viziunea lui, aplicat\u0103 vie\u0163ii de zi cu zi (aici se \u00eent\u00e2lne\u015fte din nou cu acela\u015fi Citton ce vorbe\u015fte despre \u201electura actualizant\u0103\u201c). Cu toate acestea, ce remarci inevitabil e frumuse\u0163ea scrisului, locul de unde pleac\u0103 valoarea \u015fi autoritatea textelor sale, concur\u00e2nd, de cele mai multe ori, paginile c\u0103r\u0163ilor despre care scrie.
\nSecolul<\/strong>
\nO alt\u0103 calitate a volumului e aceea de a pune un autor \u015fi o sensibilitate \u00een rela\u0163ie cu alte timpuri \u015fi literaturi (Cosmin Ciotlo\u015f le nume\u015fte \u201egrefe de sensibilitate\u201c), fiindc\u0103 tr\u0103deaz\u0103, \u00een mod inevitabil, modul \u00een care o genera\u0163ie se raporteaz\u0103 la sine \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, cum se (auto)define\u015fte prin reprezentan\u0163ii ei. Atunci c\u00e2nd nu o spune direct, reflec\u0163iile sale aparent dezinteresate asupra lumii de ieri devin comentarii subtile la adresa contemporaneit\u0103\u0163ii. Anacronismul amintit \u015fi mai devreme \u00eei permite s\u0103 perceap\u0103, s\u0103 pun\u0103 m\u00e2n\u0103 pe propriul lui timp, cu toate c\u0103 \u00eel dispre\u0163uie\u015fte. Acum, e clar c\u0103 aceste idei vin dinspre anumite zone alte teoriei dedicate reinterog\u0103rii critice a rela\u0163iei dintre istorie \u015fi contemporaneitate, plec\u00e2nd de la g\u00e2nditori precum Brecht, Benjamin, Agamben ori Badiou, \u00eens\u0103 motivul pentru care BAS alege s\u0103 le ignore e mai pu\u0163in clar. Volumul e \u015fi o \u00eencercare, \u00een cuvintele autorului, de a \u00een\u0163elege triste\u0163ile, frustr\u0103rile \u015fi psihozele unui secol.
\nMarea literatur\u0103?<\/strong>
\n\u201eWhoever does not miss the Soviet Union has no heart, whoever wants it back has no brain\u201c (V. Putin) \u2013 asta e, ca s\u0103 men\u0163in metafora \u015fi atmosfera Rusiei sovietice (at\u00e2t de dragi lui BAS), rela\u0163ia cronicarului cu vechea, cu fosta literatur\u0103 (e vorba, \u00een genere, de modernismul \u00eenalt), un love-hate relationship \u00een care dualitatea noului \u015fi vechiului coexist\u0103 cu cea a prezen\u0163ei \u015fi absen\u0163ei. O modestie combinat\u0103 cu umor inteligent (nu vrea s\u0103 se trezeasc\u0103 \u201e\u00eentr-un om capabil de sintez\u0103\u201c) drapeaz\u0103 \u00eentreb\u0103rile incomode ce structureaz\u0103 fiecare scrisoare \u00een parte. Uneori se dovede\u015fte dispus s\u0103 dezvolte sugestiile colegilor mai mari (de la James Wood preia compara\u0163ia Dickens-Franzen), alteori \u00eei contrazice \u015fi, c\u00e2teodat\u0103, ne ofer\u0103 \u00een mod direct cuvintele corespondentului s\u0103u. De pild\u0103, reflec\u0163ia lui Osip cu privire la vie\u0163ile noastre ca ni\u015fte pove\u015fti f\u0103r\u0103 intrig\u0103, aduce aminte de celebrul op ricoeurian Temps et R\u00e9cit. De altfel, cartea poate fi citit\u0103 \u015fi ca o \u00eencercare de a plasa ideile esteticianului rus al\u0103turi de acelea ale unui Val\u00e9ry, Mallarm\u00e9 ori Proust.
\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit, dintr-o perspectiv\u0103 tragi-comic\u0103, pesimist-ironic\u0103 \u00e0 la Woody Allen (\u201e\u00cen ciuda miilor de programe, de reziden\u0163e, \u00een ciuda averilor cheltuite pe educa\u0163ie, omul e, fundamental, prost\u201c), BAS ne spune ceva despre na\u0163iune (\u201eEroul nostru na\u0163ional e Perseu\u201c), ne ofer\u0103 o defini\u0163ie neortodox\u0103, \u00eens\u0103 conving\u0103toare a poetului modern, ne spune, cu ajutorul inventatorului psihobiografiei \u00een st\u00e2nga \u015fi autorul Lolitei \u00een dreapta, de ce Tolstoi e mai bun ca Dostoievski \u015fi, cel mai important, ne arat\u0103, f\u0103r\u0103 prea multe eforturi, c\u0103 marea literatur\u0103 se na\u015fte din marile \u00eentreb\u0103ri ale vie\u0163ii: \u201eCum po\u0163i lupta \u00eempotriva acelui cancer care-\u0163i roade m\u0103runtaiele c\u00e2nd \u00ee\u0163i \u0163ii pentru prima oar\u0103 copilul \u00een bra\u0163e?\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Bogdan-Alexandru St\u0103nescu, Enter Ghost. Scrisori imaginare c\u0103tre Osip Mandel\u015ftam, Editura Art, Bucure\u015fti, 2013.   Ne aducem aminte de r\u0103fuiala din prim\u0103var\u0103 \u2013 un soi de ceart\u0103 din condei a Anticilor cu Modernii iscat\u0103 de \u00eensu\u015fi Nicolae Manolescu \u2013 atunci c\u00e2nd Andrei Terian \u015fi Paul Cernat au fost, \u00eentr-un sens, alia\u0163ii lui Bogdan-Alexandru St\u0103nescu, moment important,… Cite\u0219te mai mult »Formula BAS<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[5026,1711,12978],"class_list":["post-21450","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-bogdan-alexandru-stanescu","tag-critica-literara","tag-enter-ghost-scrisori-imaginare"],"views":1468,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21450","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21450"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21450\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21450"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21450"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21450"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}