Devenite mai mult o expresie a jongleriilor socio-politice, o r\u0103spl\u0103tire a artei literare relevante din anumite puncte de vedere, premiile literare sunt un bun indicator al temperaturii geopolitice, economice \u015fi societale \u00een genere. Dup\u0103 Nobelul adjudecat de un francez incapabil s\u0103 suscite entuziasmul nici \u201e\u00een\u0103untru\u201c, nici \u201e\u00een afar\u0103\u201c, a venit momentul Goncourt, precedat de c\u00e2\u0163iva sateli\u0163i la fel de gr\u0103itori pentru \u201ece d\u0103 bine\u201c la politica momentului: Adrien Bosc a primit Premiul Academiei Franceze pentru Constellation, un roman despre moartea boxeurului Marcel Cerdan, haitiana Yanick Lahens a \u00een\u015ff\u0103cat \u201eF\u00e9mina\u201c pentru Bain de lune \u2013 o proz\u0103 despre greu \u00eencercatele plaiuri natale \u2013, iar Zeruya Shalev a primit premiul \u201eF\u00e9mina\u201c pentru Ce qui reste de nos vies (Ce mai r\u0103m\u00e2ne din vie\u0163ile noastre). La \u00eenceputul lui noiembrie, cu pu\u0163in \u00eenainte de decernarea marelui pot, mult-r\u00e2vnitul Goncourt, publica\u0163ia Le Point specula asupra favori\u0163ilor: David Foenkinos, autor al \u201eenormului best- seller\u201c La D\u00e9licatesse, \u015fi Kamel Daoud, jurnalist la Quotidien d\u2019Oran, un scriitor avantajat pare-se aprioric de calitatea de sa de algerian \u00eentr-un moment \u00een care Fran\u0163a g\u0103se\u015fte de cuviin\u0163\u0103 s\u0103-\u015fi spele p\u0103catele comemor\u00e2nd \u015faizeci de ani de la r\u0103zboiul cu fosta sa colonie. Dac\u0103 Foenkinos ia startul cu Charlotte \u2013 un lung \u201epoem\u201c despre Holocaust (i.e. despre t\u00e2n\u0103ra artist\u0103 Charlotte Salomon, pierit\u0103 la Auschwitz \u00een 1943), romanul lui Daoud, Meursault contre-enqu\u00eate, e considerat o \u201ecarte mare\u201c m\u0103car pentru faptul c\u0103, dincolo de rafinamentul scriiturii, eroul ei este fratele arabului ucis de str\u0103inul lui Camus. Acum, str\u0103inul e Cel\u0103lalt, arabul prin a c\u0103rui voce e reclamat Goncourt-ul. Totu\u015fi, de\u015fi succesul comercial verificat al lui Foenkinos nu e de neglijat, se distinge \u00een tonul celor de la Le Point preferin\u0163a pentru algerian, a c\u0103rui eventual\u0103 premiere o trateaz\u0103 drept \u201emiracol\u201c \u2013 unul care ar zgudui iner\u0163ii, prejudec\u0103\u0163i, sp\u0103l\u00e2nd, totodat\u0103, p\u0103cate vechi \u015fi \u00eent\u0103rind prestigiul francezei \u00een lume (premiul s-ar da unui francofon, nu neap\u0103rat unui francez). Ca op\u0163iune de rang secund, e amintit romanul Ne pas pleurer (S\u0103 nu pl\u00e2ngi) de Lydie Salvayre \u2013 o \u201eexofic\u0163iune\u201c despre R\u0103zboiul civil din Spania, scris \u00eentr-o combina\u0163ie de francez\u0103 \u015fi spaniol\u0103. Ei bine, juriul Goncourt a dat de p\u0103m\u00e2nt cu \u201emiracolele\u201c \u015fi cu exorcizarea Holocaustului \u015fi a ales o scriere care, iar\u0103\u015fi, n-a entuziasmat \u00een primul r\u00e2nd. Dac\u0103 Pierre Assouline, din calitatea de membru al juriului, recuno\u015ftea c\u0103 e o alegere \u201emai pu\u0163in istoric\u0103\u201c dec\u00e2t ar fi fost premierea lui Daoud, r\u0103m\u00e2ne \u00eentrebarea de ce juriul Goncourt a preferat miracolului ra\u0163iunea \u015fi o tem\u0103 european\u0103 (r\u0103zboiul civil spaniol) \u2013 marii reconcilieri cu mo\u015ftenirea colonialismului african.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Devenite mai mult o expresie a jongleriilor socio-politice, o r\u0103spl\u0103tire a artei literare relevante din anumite puncte de vedere, premiile literare sunt un bun indicator al temperaturii geopolitice, economice \u015fi societale \u00een genere. Dup\u0103 Nobelul adjudecat de un francez incapabil s\u0103 suscite entuziasmul nici \u201e\u00een\u0103untru\u201c, nici \u201e\u00een afar\u0103\u201c, a venit momentul Goncourt, precedat de c\u00e2\u0163iva… Cite\u0219te mai mult »Goncourt 2014. Succesul op\u0163iunii secunde<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12975,12977,12976,12974],"class_list":["post-21448","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-david-foenkinos","tag-kamel-daoud","tag-la-delicatesse","tag-premiul-goncourt"],"views":1769,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21448","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21448"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21448\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21448"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21448"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21448"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}