{"id":21446,"date":"2014-12-04T13:38:35","date_gmt":"2014-12-04T11:38:35","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21446"},"modified":"2014-12-04T13:38:54","modified_gmt":"2014-12-04T11:38:54","slug":"o-romanie-a-cartii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-romanie-a-cartii\/","title":{"rendered":"O Rom\u00e2nie a c\u0103r\u0163ii?"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Sper s\u0103 nu fiu excesiv de optimist, dar mie T\u00e2rgul de Carte \u201eGaudeamus\u201c, organizat la finele lui noiembrie, \u00eemi d\u0103 totdeauna un tonus intelectual pozitiv, indiferent c\u00e2t de bun sau de prost a fost, \u00een sine, anul care s-a scurs. \u015ei m\u0103 face, de fiecare dat\u0103, s\u0103 m\u0103 \u00eentreb dac\u0103 nu cumva, \u00een pofida diminu\u0103rii dramatice a lecturii, \u00eempotriva restr\u00e2ngerii circula\u0163iei cuv\u00e2ntului tip\u0103rit \u015fi \u00een ciuda politicilor culturale mai mereu falimentare ale statului rom\u00e2n, Rom\u00e2nia nu este, totu\u015fi, o \u0163ar\u0103 a c\u0103r\u0163ii. Mai cur\u00e2nd dec\u00e2t una, s\u0103 zicem, a politicii sau a industriei.<\/strong><\/em><br \/>\nS\u0103 \u00eencep cu o observa\u0163ie banal\u0103. Sf\u00e2r\u015fitul \u201egalaxiei Gutenberg\u201c (cum spunea Marshall McLuhan) este anun\u0163at de cel pu\u0163in un deceniu \u015fi jum\u0103tate, dac\u0103 nu mai de mult. S-a spus c\u0103 noile tehnologii ale informa\u0163iei, de la Internet la smartphone \u015fi de la cartea electronic\u0103 la televizorul multimedia, vor anihila cartea ca obiect. S-a spus, de asemenea, c\u0103 tiparul pe h\u00e2rtie nu mai are nici un viitor, \u00eentruc\u00e2t a devenit prea scump \u00een raport cu suportul magnetic. S-a afirmat c\u0103 aceast\u0103 dispari\u0163ie a cuv\u00e2ntului tip\u0103rit este nu doar inevitabil\u0103, ci \u015fi benefic\u0103, \u00eentruc\u00e2t mediile virtuale sunt mult mai greu de cenzurat dec\u00e2t cele conven\u0163ionale, iar pluralitatea perspectivelor este, pe Internet, total\u0103, a\u015fa cum trebuie s\u0103 fie \u00eentr-o societate deschis\u0103. \u00cen fine, s-a mai spus \u015fi c\u0103, \u00eentruc\u00e2t Rom\u00e2nia este un stat polarizat social \u00eentre boga\u0163i \u015fi s\u0103raci, iar noile tehnologii ale informa\u0163iei sunt mai ieftine, dispari\u0163ia cuv\u00e2ntului tip\u0103rit pe h\u00e2rtie va fi mai rapid\u0103 la noi dec\u00e2t \u00een alte \u0163\u0103ri, mai bogate \u015fi cu o structur\u0103 social\u0103 mai echilibrat\u0103.<br \/>\nOr, se observ\u0103 cu ochiul liber c\u0103, dac\u0103 ziarele rom\u00e2ne\u015fti s-au cur\u0103\u0163at primele, editurile \u00eenc\u0103 rezist\u0103 foarte bine. Aceasta \u00een ciuda faptului c\u0103 revolu\u0163ia digital\u0103 a prins cele dou\u0103 institu\u0163ii \u00een posturi diametral opuse: \u00een timp ce ziarele erau, la finalul anilor \u201990, extrem de prospere \u015fi cu o pozi\u0163ie de putere aparent inatacabil\u0103, editurile erau \u00een colaps. Finalul anilor \u201990 \u015fi \u00eenceputul mileniului III au reprezentat perioada \u00een care au falimentat c\u00e2teva dintre marile edituri ale Rom\u00e2niei de odinioar\u0103: \u201eEminescu\u201c, \u201eMinerva\u201c, \u201eUnivers\u201c, \u201eIon Creang\u0103\u201c, \u201eDacia\u201c, \u201eScrisul Rom\u00e2nesc\u201c. (Unele au s\u0103 ren\u0103scut, mai t\u00e2rziu, sub alte auspicii, dar departe de nivelul de odinioar\u0103, altele au disp\u0103rut pentru totdeauna din peisaj). Ziarele, dimpotriv\u0103, f\u0103ceau legea \u00een materie de distribu\u0163ie a publicit\u0103\u0163ii sau de opinie \u00een spa\u0163iul public \u015fi dominau, prin exponen\u0163ii lor cei mai \u00eentreprinz\u0103tori, chiar \u015fi televiziunile.<br \/>\nNe-am fi a\u015fteptat, repet, ca sistemul editorial s\u0103 fi intrat primul \u00een colaps, ca urmare a p\u0103trunderii tehnologiilor digitale. \u00cens\u0103 nu s-a \u00eent\u00e2mplat deloc a\u015fa. Ziarele rom\u00e2ne\u015fti sunt cele care au pierdut b\u0103t\u0103lia cu digitalul. Unele s-au \u00eenchis de tot, altele mai exist\u0103 numai pe Internet. Reviste generaliste s\u0103pt\u0103m\u00e2nale \u2013 de tipul Le Point sau Le Nouvel Observateur \u2013 nu mai avem nici una, de mult.<br \/>\nEditurile, \u00een schimb, au rezistat \u015fi\/ ori s-au reinventat. \u201eLitera\u201c, \u201eHumanitas\u201c, \u201ePolirom\u201c, \u201eRao\u201c, \u201eNemira\u201c, \u201eParalela 45\u201c, \u201eCurtea Veche\u201c s-au \u00eent\u0103rit \u015fi \u015fi-au diversificat oferta. Toate au intrat, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mic\u0103 sau mai mare, \u015fi pe pia\u0163a c\u0103r\u0163ilor digitale, f\u0103r\u0103 s\u0103 renun\u0163e \u00eens\u0103 la tiparul pe h\u00e2rtie, unde au atins performan\u0163e grafice remarcabile, perfect comparabile cu cele ale editorilor occidentali. Edituri de ni\u015f\u0103, cel pu\u0163in teoretic, cum sunt Tracus Arte sau Eikon (care nu public\u0103 deloc carte comercial\u0103 \u015fi acord\u0103 un interes aparte literaturii rom\u00e2ne actuale), au devenit prezen\u0163e incontestabile pe pia\u0163\u0103: chiar dac\u0103 nu fac neap\u0103rat mari profituri, public\u0103 un num\u0103r impresionant de titluri \u015fi sunt o prezen\u0163\u0103 inconturnabil\u0103 la toate t\u00e2rgurile de carte. A\u015f ad\u0103uga, nu din motive sentimentale, ci pentru c\u0103 particip\u0103 la aceea\u015fi pia\u0163\u0103 de carte rom\u00e2neasc\u0103, dou\u0103 edituri din Chi\u015fin\u0103u, Cartier \u015fi ARC, care pe anumite segmente de carte de calitate reu\u015fesc s\u0103 concureze marile edituri din Rom\u00e2nia.<br \/>\nCifrele spun c\u0103 v\u00e2nz\u0103rile de carte tip\u0103rit\u0103 nu cresc spectaculos (dac\u0103, \u00een general, cresc). Pre\u0163urile nu mai cresc nici ele de c\u00e2tva timp \u00eencoace, \u015fi sunt, \u015fi a\u015fa, destul de mari \u00een raport cu puterea de cump\u0103rare. Nici m\u0103car num\u0103rul libr\u0103riilor nu cre\u015fte, ca s\u0103 nu mai vorbim c\u0103 sunt \u00eenc\u0103 vreo c\u00e2teva capitale de jude\u0163 care se laud\u0103 \u2013 e un fel de-a zice \u2013 c\u0103 nu mai au nici o libr\u0103rie. Cum se explic\u0103, atunci, aspectul spectaculos al t\u00e2rgurilor de carte \u015fi evidenta \u00eenflorire a pie\u0163ei editoriale, pe ansamblu?<br \/>\nCred c\u0103 explica\u0163ia principal\u0103 sunte\u0163i dumneavoastr\u0103, cititorii. Cititorii din Rom\u00e2nia nu mai sunt deloc la fel de mul\u0163i ca \u00een ultimii ani ai regimului comunist, \u00eens\u0103 sunt cititori devota\u0163i. Fac sacrificii pentru a cump\u0103ra c\u0103r\u0163i \u2013 \u015fi pia\u0163a anticariatelor merge bine, \u00een parantez\u0103 fie spus \u2013, \u00ee\u015fi urmeaz\u0103 autorii favori\u0163i la lans\u0103ri \u015fi continu\u0103 s\u0103 aibe \u00een cas\u0103 biblioteci. (Un prieten din Fran\u0163a \u00eemi spunea c\u0103, at\u00e2ta timp c\u00e2t \u00een magazinele de mobil\u0103 se mai ofer\u0103 la v\u00e2nzare corpuri de bibliotec\u0103, putem sta lini\u015fti\u0163i: cartea are un viitor). Pu\u0163ini lideri politici se pot l\u0103uda cu publicul unui scriitor, \u00een termeni de calitate \u015fi de spirit critic, de devotament \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, de capacitate de analiz\u0103 \u015fi evaluare.<br \/>\nCititorul din Rom\u00e2nia a fost dintotdeauna un mare consumator de carte util\u0103 \u015fi, la acest capitol, cred c\u0103 cifrele de v\u00e2nz\u0103ri de azi nu sunt mai prejos dec\u00e2t cele din perioada comunist\u0103. Atunci era epoca dic\u0163ionarelor, enciclopediilor \u015fi almanahurilor, ast\u0103zi este momentul biografiilor, istoriilor \u015fi sintezelor tematice. Oric\u00e2t de s\u0103rac, rom\u00e2nul cu \u015ftiin\u0163\u0103 de carte investe\u015fte mai degrab\u0103 \u00eentr-o asemenea carte dec\u00e2t \u00een cine \u015ftie ce inutilitate. Sursele de informa\u0163ie accesibile pe Internet, \u00een cantit\u0103\u0163i incomensurabile, nu au reu\u015fit s\u0103 elimine cartea util\u0103. Dimpotriv\u0103: enciclopedia a \u00eenvins Wikipedia! Informa\u0163ia digital\u0103, chiar dac\u0103 a f\u0103cut mari progrese \u00een ultimii ani, nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 ating\u0103 nivelul de credibilitate \u2013 esen\u0163ial \u00een mediul academic \u015fi \u015ftiin\u0163ific, de toate gradele \u2013 al c\u0103r\u0163ii utile pe suport de h\u00e2rtie. \u00cens\u0103\u015fi investi\u0163ia pe care o presupune aceasta din urm\u0103 impune \u015fi garanteaz\u0103 validitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a informa\u0163iei pe care o con\u0163ine, ceea ce nu e cazul cu informa\u0163ia ieftin\u0103 de pe suportul digital.<br \/>\nCartea de teologie este \u015fi ea \u00eentr-o cre\u015ftere evident\u0103, \u00een raport cu care perioada comunist\u0103 nici nu suport\u0103 compara\u0163ia. Toate religiile ofer\u0103 o bog\u0103\u0163ie f\u0103r\u0103 precedent de carte, mult\u0103 de foarte bun\u0103 calitate, cititorilor interesa\u0163i de problemele teologice, de istoria credin\u0163elor \u015fi doctrinelor religioase sau, pur \u015fi simplu, preocupa\u0163i de spiritualitate. Cartea teologic\u0103 nu \u00eenlocuie\u015fte, desigur, via\u0163a \u00een Biseric\u0103, \u015fi nici nu produce de la sine \u00eendreptarea moral\u0103. \u00cens\u0103 ea este un obstacol \u00een calea supersti\u0163iei (cu care adesea se confund\u0103 via\u0163a religioas\u0103 autentic\u0103) \u015fi l\u0103rge\u015fte incontestabil sfera culturii generale.<br \/>\n\u00centr-o relativ\u0103 suferin\u0163\u0103, \u00een raport cu aceste tipuri de carte, se afl\u0103, poate, cartea de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103. Dar cauzele acestei suferin\u0163e nu sunt imputabile tehnologiilor digitale. Dac\u0103 unele dintre ele intr\u0103 \u00een zona imponderabilului \u2013 de pild\u0103, a\u015f aminti codul literar pe care l-a impus postmodernismul, care a \u00eendep\u0103rtat cititorul obi\u015fnuit \u2013, altele \u0163in de politicile \u00een materie de carte aplicate de statul rom\u00e2n dup\u0103 1989. Scriitorul contemporan a fost defavorizat, printr-o legisla\u0163ie a drepturilor de autor indiferent\u0103 la situa\u0163ia sa precar\u0103 \u00een raport cu editorul, prin pu\u0163in\u0103tatea \u015fi arbitrariul subven\u0163iilor \u015fi prin absen\u0163a unei strategii culturale na\u0163ionale, \u00een care cartea de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u015fi-ar fi avut, desigur, locul ei. Anumite prevederi legale (menite s\u0103 ajute breasla scriitorilor), cum ar fi Legea timbrului literar, a\u015fteapt\u0103 o revizuire prea mult \u00eent\u00e2rziat\u0103. Nici Administra\u0163ia Fondului Cultural Na\u0163ional nu func\u0163ioneaz\u0103 cum trebuie, dincolo de sub-finan\u0163area cronic\u0103 la care o supune bugetul de stat.<br \/>\nDar, \u015fi la acest capitol, \u00eenregistrez \u00een ultimii ani semne \u00eembucur\u0103toare. Marile edituri, care p\u00e2n\u0103 nu demult func\u0163ionau exclusiv pe baz\u0103 de traduceri sau de carte util\u0103, au \u00eenceput s\u0103 publice tot mai mult scriitori rom\u00e2ni contemporani. Care, \u201eamabala\u0163i\u201c sub forma unor edi\u0163ii integrale, edi\u0163ii critice sau serii de autor, contrazic teoria din anii \u201990, conform c\u0103reia literatura rom\u00e2n\u0103 nu mai intereseaz\u0103 pe nimeni.<br \/>\n\u00cen acest context, punctul nevralgic nu \u00eel reprezint\u0103, deci, sistemul editorial. Ci bibliotecile publice. Care, \u00een absen\u0163a unei strategii coerente \u015fi, mai ales, a unei finan\u0163\u0103ri acceptabile, risc\u0103 s\u0103 dispar\u0103. Mai ales din acele zone ale societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti de unde au disp\u0103rut deja \u015fi libr\u0103riile, \u015fi puterea de cump\u0103rare. Risc\u0103m s\u0103 pierdem cititori care, peste ni\u015fte ani, c\u00e2nd situa\u0163ia economic\u0103 se va \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i, ar putea redeveni cump\u0103r\u0103tori de carte. \u015ei, mai ales, nu le mai oferim tinerilor s\u0103raci \u015fansa de a alege \u00eentre material \u015fi spiritual.<br \/>\nP\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vom discuta despre biblioteci \u015fi despre strategia cultural\u0103 na\u0163ional\u0103, s\u0103 re\u0163inem c\u0103 editurile rom\u00e2ne\u015fti continu\u0103 s\u0103 ne ofere c\u0103r\u0163i extraordinare, iar libr\u0103riile \u015fi t\u00e2rgurile de carte ne a\u015fteapt\u0103 mereu cu por\u0163ile deschise, ca s\u0103 ne ofere hran\u0103 spiritual\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Sper s\u0103 nu fiu excesiv de optimist, dar mie T\u00e2rgul de Carte \u201eGaudeamus\u201c, organizat la finele lui noiembrie, \u00eemi d\u0103 totdeauna un tonus intelectual pozitiv, indiferent c\u00e2t de bun sau de prost a fost, \u00een sine, anul care s-a scurs. \u015ei m\u0103 face, de fiecare dat\u0103, s\u0103 m\u0103 \u00eentreb dac\u0103 nu cumva, \u00een pofida diminu\u0103rii&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-romanie-a-cartii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">O Rom\u00e2nie a c\u0103r\u0163ii?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[12973,12969,12970,12972,12971],"class_list":["post-21446","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-carte-comerciala","tag-disparitia-cuvantului-tiparit","tag-marile-edituri","tag-piata-cartilor-digitale","tag-sistemul-editorial"],"views":2555,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21446","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21446"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21446\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21446"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21446"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21446"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}