De un timp bun, oricum de c\u00e2nd criza din Ucraina a intrat \u00een faza ei cea mai periculoas\u0103, Germania s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 preia ini\u0163iativa medierii \u00eentre Moscova \u015fi Kiev. Dup\u0103 r\u0103zboi, diploma\u0163ia german\u0103 nu s-a manifestat \u00een negocieri spectaculoase, altele dec\u00e2t cele care priveau problema german\u0103 \u00een esen\u0163a ei: re-unificarea (nem\u0163ii vorbesc de unificare, nu de re-unificare). Succesul este a\u015fteptat, trebuie s\u0103 vin\u0103, are nevoie de el echilibrul \u00een Europa.
\nGermania a devenit o mare putere continental\u0103, chiar dac\u0103 nu dore\u015fte s\u0103-\u015fi aroge public acest loc. Ast\u0103zi, \u00een Uniunea European\u0103 se vorbe\u015fte despre nucleul franco-german, cu Berlinul ca motor al construc\u0163iei europene. \u00cen Europa func\u0163ioneaz\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi un alt binom, mai pu\u0163in vizibil dar la fel de eficient: cel germano-rus. Intrat\u0103 \u00een b\u0103t\u0103lia pentru solu\u0163ionarea crizei ucrainene, Germania investe\u015fte suficiente speran\u0163e \u00een func\u0163ionarea dialogului special pe care \u00eel are cu Rusia, chiar dac\u0103 o bun\u0103 parte dintre declara\u0163iile aspre la adresa Moscovei vin dinspre Berlin. Mult mai importante dec\u00e2t r\u0103zboiul verbal sunt imperativele cooper\u0103rii germano-ruse. Cancelarul Angela Merkel a mizat tocmai pe aceste imperative atunci c\u00e2nd \u015fi-a propus s\u0103 medieze \u00een criza ucrainean\u0103. \u00cen timp ce NATO \u015fi Uniunea European\u0103 condamn\u0103 anexarea Crimeii \u015fi sus\u0163inerea militar\u0103 de la Moscova a separati\u015ftilor rusofoni din sud-estul Ucrainei, Berlinul \u00eencearc\u0103 s\u0103 impun\u0103 protagoni\u015ftilor crizei, de oricare parte a baricadei se afl\u0103, solu\u0163ia politic\u0103. Armele b\u0103t\u0103liei sunt la vedere \u015fi tocmai de aceea reu\u015fita este posibil\u0103. Berlinul a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 nu alimenteze iluziile politicienilor ucraineni privind o integrare rapid\u0103 a Ucrainei \u00een structurile euro-atlantice. Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a declarat r\u0103spicat: nu este cazul s\u0103 primim Ucraina \u00een NATO \u015fi Uniunea European\u0103. Ideea fusese avansat\u0103 pentru prima dat\u0103 (nu \u00eens\u0103 at\u00e2t de tran\u015fant) de pre\u015fedintele francez Hollande \u00een timpul vizitei la Paris a pre\u015fedintelui Poro\u015fenko. Precizarea lui Steinmeier are darul, \u00een primul r\u00e2nd, de a demonta pretextele folosite de Moscova pentru \u00eentre\u0163inerea st\u0103rii conflictuale cu Ucraina \u015fi cu Occidentul. Pozi\u0163ia Berlinului, lipsit\u0103 de ambiguit\u0103\u0163i, r\u0103m\u00e2ne concordant\u0103 cu strategia istoric\u0103 a Germaniei de a \u00eentre\u0163ine rela\u0163ii bune cu Rusia. Nu s-a intrat \u00eentr-o lun\u0103 de miere, tensiunile sunt departe de a fi rezolvate. Public, cancelarul Angela Merkel continu\u0103 s\u0103 critice Kremlinul pentru orientarea nou\u0103, belicoas\u0103, a politicii sale pe continent. \u201eNu este vorba numai de Ucraina. Este vorba \u015fi de Moldova, de Georgia. \u015ei, dac\u0103 se continu\u0103 astfel, ne putem pune problema Serbiei, a Balcanilor occidentali? O astfel de orientare nu este, \u00een nici un caz, compatibil\u0103 cu valorile noastre.\u201d Vorbele doamnei cancelar sun\u0103 a repro\u015f \u015fi a avertisment pe care liderul de la Kremlin pare s\u0103 nu le ia \u00eenc\u0103 \u00een seam\u0103. Pentru c\u00e2t timp?
\nCritica este \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103, tensiunile prin care trece Europa par s\u0103 trimit\u0103 la vremuri de r\u0103zboi de care \u00eensu\u015fi pre\u015fedintele Putin nu se sfie\u015fte s\u0103 vorbeasc\u0103. La o \u00eent\u00e2lnire cu istorici ru\u015fi el a adus \u00een discu\u0163ie Pactul de neagresiune sovieto-german (cunoscut sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov), semnat la 23 august 1939. \u00cen 2009 \u00eei recunoscuse caducitatea \u015fi \u00eel contestase. Acum \u00eel evoc\u0103 \u00eeng\u0103duitor, dac\u0103 nu cumva nostalgic. La \u00eent\u00e2lnirea amintit\u0103, dup\u0103 ce s-a referit la faptul c\u0103 \u201eUniunea Sovietic\u0103 a semnat Pactul de neagresiune cu Germania\u201d, cineva a remarcat c\u0103 acesta a fost ,,un lucru foarte r\u0103u\u201d. \u201eDe ce, ce este at\u00e2t de r\u0103u \u00een faptul c\u0103 Uniunea Sovietic\u0103 nu a vrut s\u0103 se lupte?\u201d a replicat Putin. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103 desprindem un sens din acest schimb de replici, putem s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 Uniunea Sovietic\u0103 a lui Stalin nu a vrut, din calcul, s\u0103 se lupte cu Germania lui Hitler, dar \u015ftim c\u0103 a consim\u0163it, tot din calcul, la \u00eemp\u0103r\u0163irea Europei. Acel t\u00e2rg sovieto-german din 1939 este considerat de to\u0163i istoricii principalul pretext al declan\u015f\u0103rii celui de Al Doilea R\u0103zboi Mondial. \u00cen speran\u0163a c\u0103 i se va pierde urma, Protocolul secret-anex\u0103 al Pactului a fost \u0163inut sub lac\u0103t decenii de-a r\u00e2ndul, \u00eenc\u00e2t genera\u0163ii dup\u0103 genera\u0163ii nu au avut cuno\u015ftin\u0163\u0103 de existen\u0163a lui. Abia dup\u0103 destr\u0103marea Uniunii Sovietice a fost introdus \u00eentr-un circuit public, \u015fi acela restr\u00e2ns.
\nCe intereseaz\u0103, \u00een definitiv, \u00een declara\u0163ia lui Putin? De ce readuce liderul de la Kremlin \u00een aten\u0163ie o perioad\u0103 de \u00een\u0163elegere, de cooperare \u00eentre Rusia \u015fi Germania, care, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, a e\u015fuat \u00een r\u0103zboi? Are vreo relevan\u0163\u0103 pentru prezent? Istoricul american Timothy Snyder \u00eencearc\u0103 s\u0103 lege nea\u015fteptata declara\u0163ie a lui Putin de evolu\u0163iile din jurul crizei ucrainene. Pactul germano-sovietic din 23 august 1939 hot\u0103ra nu numai destinul unor popoare din Estul Europei, estonienii, letonii, lituanienii, ucrainenii de vest, bieloru\u015fii de vest \u015fi rom\u00e2nii din Basarabia, ci \u00eens\u0103\u015fi ordinea \u00een Europa. Semn\u00e2nd o alian\u0163\u0103 cu Hitler, scrie Snyder, Stalin a avut o logic\u0103 politic\u0103. El spera ca, sus\u0163in\u00e2nd statul nazist \u00een momentul \u00een care acesta a declan\u015fat r\u0103zboiul, s\u0103 determine mar\u015ful for\u0163elor armate germane spre Vest, c\u00e2t mai departe de Uniunea Sovietic\u0103. \u00cen acest fel, Germania, Fran\u0163a \u015fi Anglia s-ar fi pr\u0103bu\u015fit simultan ilustr\u00e2nd ,,contradic\u0163iile lumii capitaliste\u201d. Ast\u0103zi, logica lui Putin pare s\u0103 fie apropiat\u0103 de calculele lui Stalin. Atunci, liderul de la Kremlin a \u00eencercat s\u0103 \u00eentoarc\u0103 \u00eempotriva Europei for\u0163a \u015fi puterea Germaniei lui Hitler. Acum, Putin vrea s\u0103 exploateze populismul antieuropean \u015fi orice for\u0163e, inclusiv pe cele ale extremei drepte, care contest\u0103 ordinea european\u0103 actual\u0103 reprezentat\u0103 de Uniunea European\u0103. Contradic\u0163iile \u00een c\u0103utarea solu\u0163iilor pentru criza ucrainean\u0103 nu se mai sf\u00e2r\u015fesc tocmai c\u00e2nd Ucraina, cu o \u00eent\u00e2rziere de secole, \u00eencearc\u0103 s\u0103 devin\u0103 stat na\u0163ional. Snyder, ca orice american, este str\u0103in de rostul statului na\u0163ional, dar opinia lui merit\u0103 s\u0103 fie cunoscut\u0103 pentru c\u0103 este expresia unei filozofii politice pe care Statele Unite au adoptat-o imediat dup\u0103 p\u0103r\u0103sirea izola\u0163ionismului: exportul propriilor valori \u015fi protec\u0163ia intereselor americane oriunde \u00een lume. O filozofie uneori paralel\u0103 cu cea european\u0103, a echilibrului mondial \u00een care \u00ee\u015fi g\u0103sesc \u00eenc\u0103 locul statele na\u0163ionale. \u201eO re\u00eentoarcere la statele-na\u0163iuni \u00een Europa ar fi o catastrof\u0103 pentru toate \u0163\u0103rile, inclusiv pentru Rusia, sus\u0163ine Snyder. Exist\u0103 o diferen\u0163\u0103 \u00eentre Stalin din 1939 \u015fi Putin din 2014. Pe Stalin \u00eel putem m\u0103car credita c\u0103 a \u00eencercat s\u0103 rezolve o problem\u0103: Germania nazist\u0103 avea inten\u0163ia s\u0103 distrug\u0103 Uniunea Sovietic\u0103. F\u0103c\u00e2nd alian\u0163\u0103 cu Hitler, Stalin s-a compromis ideologic \u015fi a f\u0103cut o eroare strategic\u0103, dar el era confruntat cu o amenin\u0163are real\u0103. Putin nu are du\u015fmani \u00een Europa. F\u0103r\u0103 nici un motiv aparent, pentru prima dat\u0103 din 2013, guvernul rus a desemnat Uniunea European\u0103 ca adversar. \u00cen presa rus\u0103 \u015fi chiar \u00een comunicatele Ministerului rus de Externe, Uniunea European\u0103 este tratat\u0103 ca \u00abdecadent\u0103… pe punctul s\u0103 se dezintegreze\u00bb\u201d. Snyder consider\u0103 c\u0103 Moscova a reactivat pozi\u0163ia agresiv\u0103 \u00een Ucraina \u00eenainte de \u2013 \u015fi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u2013 realizarea proiectului construc\u0163iei Uniunii Eurasiatice. \u201eKremlinul a prezentat interven\u0163ia (militar\u0103 \u00een Crimeea, n.n) ca un act de rezisten\u0163\u0103 la agresiunea european\u0103. Este cel pu\u0163in ciudat. Invazia Rusiei \u00een Ucraina a precipitat ruptura cu Occidentul care, din punctul de vedere al protec\u0163iei intereselor Rusiei nu are nici un sens. Cu greu poate fi considerat\u0103 aceast\u0103 alegere ca o capodoper\u0103 de g\u00e2ndire strategic\u0103. \u00cen prezent, \u00eencerc\u0103rile Kremlinului de a g\u0103si o justificare actelor pe care le-a ini\u0163iat conduc la abandonarea unui fundament moral de baz\u0103 al politicii de dup\u0103 r\u0103zboi: opozi\u0163ia din principiu la r\u0103zboaie de agresiune \u00een Europa \u015fi, \u00een principal, la r\u0103zboiul de agresiune dus de nazi\u015fti \u00een 1939.\u201d
\nPropun\u00e2nd Ucrainei \u2013 ca \u015fi Republicii Moldova \u015fi Georgiei \u2013 \u201eParteneriatul Oriental\u201d (acorduri de asociere), statele membre ale Uniunii Europene nu ar fi avut nici inten\u0163ia, nici dorin\u0163a s\u0103 ofenseze Rusia, sus\u0163in politologii occidentali, mai ap\u0103sat acum dec\u00e2t \u00eenainte de declan\u015farea crizei. Astfel de acorduri sunt o practic\u0103 \u00een rela\u0163iile Uniunii Europene cu statele vecine. Moscova este f\u0103cut\u0103 responsabil\u0103 pentru cursul periculos pe care l-au luat evolu\u0163iile \u00een Europa. Consecin\u0163a acestei culpe se traduce, deocamdat\u0103, prin sanc\u0163iuni economice c\u0103rora Rusia le face cu greu fa\u0163\u0103. Potrivit calculelor ministrului rus de finan\u0163e, Anton Siluanov, Rusia pierde 32 de miliarde de euro pe an doar ca efect direct al sanc\u0163iunilor, la care se adaug\u0103 alte 80 de miliarde, ca urmare a sc\u0103derii pre\u0163ului la petrol sub 80 de dolari\/baril.
\nMai importante dec\u00e2t pierderile economice sunt efectele lor politice care contribuie substan\u0163ial la \u00eentre\u0163inerea tensiunilor pe continent. S\u0103 sper\u0103m c\u0103 ini\u0163iativa de mediere a Berlinului \u00eentre Moscova \u015fi Kiev va da roade c\u00e2t de cur\u00e2nd. \u00ceng\u0103duin\u0163a pe care pre\u015fedintele Putin o arat\u0103 mai nou fa\u0163\u0103 de Pactul Ribbentrop-Molotov o impune.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
De un timp bun, oricum de c\u00e2nd criza din Ucraina a intrat \u00een faza ei cea mai periculoas\u0103, Germania s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 preia ini\u0163iativa medierii \u00eentre Moscova \u015fi Kiev. Dup\u0103 r\u0103zboi, diploma\u0163ia german\u0103 nu s-a manifestat \u00een negocieri spectaculoase, altele dec\u00e2t cele care priveau problema german\u0103 \u00een esen\u0163a ei: re-unificarea (nem\u0163ii vorbesc de unificare, nu… Cite\u0219te mai mult »Germania se implic\u0103 \u00een criza din Ucraina<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[12946,12949,12947,12948],"class_list":["post-21432","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-presedintele-francez-hollande","tag-problema-serbiei","tag-relatii-bune-cu-rusi","tag-strategia-germaniei"],"views":1051,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21432","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21432"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21432\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21432"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21432"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21432"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}