{"id":21389,"date":"2014-11-27T13:25:55","date_gmt":"2014-11-27T11:25:55","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21389"},"modified":"2014-11-27T13:25:55","modified_gmt":"2014-11-27T11:25:55","slug":"ratacit-printre-cuvinte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ratacit-printre-cuvinte\/","title":{"rendered":"R\u0103t\u0103cit printre cuvinte"},"content":{"rendered":"

David Grossman, Cartea de gramatic\u0103 interioar\u0103<\/em>, Traducere de Gheorghe Miletineanu, Editura Univers, Bucure\u015fti, 2013<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Proza israelian\u0103 contemporan\u0103, oarecum asemenea celei sud-africane, e cunoscut\u0103 mai ales pentru notele sale de realism frust \u015fi pentru capacitatea de analiz\u0103 atent\u0103, nelipsit\u0103 de accente meditative ori, \u00een anumite condi\u0163ii, sumbre. Chiar \u015fi scriitori precum A.B. Yehoshua sau Amos Oz prefer\u0103 adesea s\u0103 \u00eenregistreze \u015fi s\u0103 analizeze \u00een detaliu diferite aspecte ale vie\u0163ii contemporane. Spre deosebire de ei, David Grossman alege s\u0103 practice un discurs narativ diferit, cu care, de altfel, s-a \u015fi impus \u2013 nu numai \u00een Israel, ci pretutindeni unde c\u0103r\u0163ile sale au fost traduse. Privilegiind nota experimental-personal\u0103 \u015fi structura parabolic\u0103, Grossman convinge cititorul at\u00e2t \u00een crea\u0163ii cu profunde implica\u0163ii etice \u015fi estetice deopotriv\u0103, cum e, de pild\u0103, Vezi mai jos: dragostea (1986), c\u00e2t \u015fi \u00een scrieri precum Z\u00e2mbetul mielului (1983) sau Trupul ei \u015ftie (2003).
\nDespre gramatica interioar\u0103<\/strong>
\nDe\u015fi considerat de unii exege\u0163i drept \u201ecel mai accesibil roman al lui David Grossman\u201d, Cartea de gramatic\u0103 interioar\u0103 (1991) reprezint\u0103 o adev\u0103rat\u0103 provocare \u2013 \u015fi, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, un text care rezist\u0103 analizei \u00een multe dintre datele sale. C\u0103ci, \u00een ciuda faptului c\u0103 e \u00eenrudit (par\u0163ial) din punct de vedere tematic cu marele roman anterior, Vezi mai jos: dragostea, iar din punct de vedere stilistic pare a da \u00eentr-un fel o replic\u0103 acelei excelente realiz\u0103ri artistice, Cartea de gramatic\u0103 interioar\u0103 reprezint\u0103 \u015fi ceva pe deasupra. \u00cen primul r\u00e2nd, nevoia autorului de a impune un alt sens etichetei de \u201erealist magic\u201d ce i-a fost aplicat\u0103 uneori de acea parte a criticii mai aplecat\u0103 spre descoperirea unor iluzorii apropieri dec\u00e2t spre descifrarea semnifica\u0163iilor reale ale crea\u0163iei sale. Apoi, \u00eencercarea lui Grossman de a-\u015fi demonstra \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u2013 acum \u00eendrept\u00e2ndu-se \u015fi \u00eentr-o direc\u0163ie sensibil diferit\u0103 dec\u00e2t cele pe care le urmase anterior \u2013 uluitoarea capacitate imaginativ\u0103, fantezia debordant\u0103 \u015fi arta de a da substan\u0163\u0103 unei nara\u0163iuni ce nu exclude notele simbolice \u015fi nici pe cele onirice.
\nPretextul e reprezentat de relatarea pe care o face scriitorul (asum\u00e2ndu-\u015fi pe alocuri \u015fi perspectiva protagonistului) copil\u0103riei \u015fi adolescen\u0163ei dificile a lui Aaron, un b\u0103iat timid \u015fi sensibil tr\u0103ind al\u0103turi de familia sa \u00eentr-un Ierusalim \u00een care uneori \u2013 nu arareori! \u2013 devine greu p\u00e2n\u0103 \u015fi s\u0103 respiri. Mai ales s\u0103 respiri. Cu toate c\u0103 la \u00eenceput e considerat, datorit\u0103 intui\u0163iilor sale \u015fi \u00eendr\u0103zne\u0163elor ini\u0163iative pe care le are, un soi de conduc\u0103tor al micului s\u0103u grup de prieteni (format mai ales din Tzahi \u015fi Ghideon), pe m\u0103sura \u00eenaint\u0103rii \u00een v\u00e2rst\u0103 \u015fi \u00een primul r\u00e2nd din cauza inabilit\u0103\u0163ii sale de a reac\u0163iona adecvat la schimb\u0103rile inerente pe care le aduce pubertatea, Aaron e tot mai exclus din mica societate. Ba chiar ajunge s\u0103 se autoexclud\u0103, nemai\u015ftiind\/ nemaiput\u00e2nd s\u0103 comunice cu fo\u015ftii tovar\u0103\u015fi de joac\u0103, pe care are impresia de-a dreptul c\u0103 nu-i mai recunoa\u015fte. Iar dac\u0103 la unsprezece ani era plin de energia pe care \u015fi-o manifesta, e adev\u0103rat, \u00een felul s\u0103u, treptat lucrurile se schimb\u0103, b\u0103iatul e tot mai retras, mai t\u0103cut, mai trist, cartea devenind pe nesim\u0163ite un profund studiu al singur\u0103t\u0103\u0163ii, al incapacit\u0103\u0163ii (inabilit\u0103\u0163ii?) de comunicare cu ceilal\u0163i, iar \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103 al deciziei de a nu mai cre\u015fte; c\u0103ci asta e hot\u0103r\u00e2rea pe care o ia Aaron, unica salvare pe care o mai g\u0103se\u015fte \u00een mijlocul unei lumi pe care o simte ostil\u0103 \u015fi al unei familii care, dup\u0103 cum consider\u0103 el, nu \u015ftie \/ nu poate \/ nu vrea s\u0103-l \u00een\u0163eleag\u0103.
\nProtagonistul din Vezi mai jos: dragostea era tot un copil (de nou\u0103 ani, de ast\u0103 dat\u0103), fapt ce demonstreaz\u0103 predilec\u0163ia lui David Grossman pentru acest subiect \u2013 pe care \u00eel trateaz\u0103 uneori folosind \u015fi foarte bine dozate accente faulkneriene, c\u0103rora, \u00eens\u0103, le d\u0103 un sens cu adev\u0103rat propriu. Numai c\u0103, dac\u0103 Momik, urma\u015ful unor supravie\u0163uitori ai Holocaustului, era convins (\u015fi \u00eencerca s\u0103 conving\u0103!) c\u0103 are \u00een pivni\u0163\u0103 un monstru nazist pe care \u00eencearc\u0103 s\u0103-l \u00eembl\u00e2nzeasc\u0103, Aaron p\u0103streaz\u0103 totul \u00een sine \u00eensu\u015fi \u2013 \u015fi nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 conving\u0103 pe nimeni de ceva. Poate doar pe el, cu privire la abilit\u0103\u0163ile sale magice \u2013 de aici \u015fi obsesia sa pentru reluarea strategiilor folosite de Houdini \u00een timpul celebrelor sale reprezenta\u0163ii, c\u0103rora micul Aaron vrea s\u0103 le dea, \u00een felul lui, o replic\u0103. Dispari\u0163iile \u015fi eliber\u0103rile misterioase reprezint\u0103 singura abilitate \u00een care vrea b\u0103iatul acesta straniu \u015fi introvertit s\u0103 poat\u0103 excela, contrariindu-\u015fi p\u0103rin\u0163ii, care l-ar vrea, desigur, puternic \u015fi ambi\u0163ios. \u00cens\u0103 el refuz\u0103 s\u0103 creasc\u0103, privind universul transform\u0103rilor fizice cu repulsie \u015fi dezvolt\u00e2ndu-\u015fi, \u00een schimb, propriul mod de comunicare \u2013 cu el \u00eensu\u015fi \u015fi cu acea parte a universului de care Aaron vrea s\u0103 se fac\u0103 \u00een\u0163eles. Aceasta e strategia sa de eliberare din chingile familiei \u015fi dintre \u00eenaltele standarde impuse de a\u015ftept\u0103rile \u2013 foarte mari, evident… \u2013 pe care le au cu to\u0163ii de la el. \u015ei aceasta e deopotriv\u0103 cartea de gramatic\u0103 interioar\u0103; adic\u0103, un limbaj propriu, care \u00eel face s\u0103 se poat\u0103 exprima, fie \u015fi doar pentru sine. \u015ei mai cu seam\u0103 \u00eel poate face s\u0103 se simt\u0103 cu adev\u0103rat liber de orice constr\u00e2ngeri ale lumii exterioare. La fel cum Houdini era \u00een stare s\u0103 evadeze dintr-un cuf\u0103r \u00eencuiat \u015fi legat cu lan\u0163uri, Aaron rupe toate condi\u0163ion\u0103rile lumii din jurul s\u0103u recurg\u00e2nd la aceast\u0103 limb\u0103 secret\u0103, doar a lui \u2013 \u015fi pe care numai el o \u00een\u0163elege p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Doar cobor\u00e2nd \u015fi ascunz\u00e2ndu-se \u00een ad\u00e2ncurile propriului s\u0103u suflet se poate el sim\u0163i \u00een siguran\u0163\u0103.
\nRealitate \u015fi imagina\u0163ie<\/strong>
\nAaron neag\u0103, \u00eentr-un fel, dac\u0103 nu cumva \u00een mai multe, chiar realitatea, cre\u00e2nd alta, cu ajutorul propriei imagina\u0163ii. Istoria e pentru el, la fel ca \u015fi pentru Stephen Dedalus, personajul lui James Joyce din Ulise, un co\u015fmar din care e convins c\u0103 nu se poate trezi \u2013 iar din acest motiv o neag\u0103 \u015fi pe ea, nu o dat\u0103 cu vehemen\u0163\u0103, a\u015fa cum se vede \u00een dialogurile pe care, de la un moment dat \u00eencolo, \u00eencepe s\u0103 le poarte cu prietenii s\u0103i pasiona\u0163i de timpuriu de politic\u0103. Numai c\u0103 Aaron \u00een\u0163elege \u015fi c\u0103, oric\u00e2t ar nega-o, istoria r\u0103m\u00e2ne co\u015fmarul din care, neput\u00e2ndu-se trezi, va sf\u00e2r\u015fi prin a-l tr\u0103i p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t… Sim\u0163indu-se deopotriv\u0103 victim\u0103 \u015fi vinovat, ne\u00een\u0163eles \u015fi incapabil s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ori, mai degrab\u0103, s\u0103 accepte totul, personajul acesta se al\u0103tur\u0103 figurilor deja celebre care au marcat literatura contemporan\u0103, put\u00e2nd fi pe bun\u0103 dreptate comparat cu Oskar Matzerath din Toba de tinichea de G\u00fcnter Grass.
\nCeremonia de \u201ebar mitzvah\u201d, veritabil rit de trecere \u015fi moment de prag \u00een via\u0163a sa, marc\u00e2nd, simbolic, maturizarea, este receptat\u0103 ca un episod traumatic de c\u0103tre Aaron, cel care \u00eei prive\u015fte pe to\u0163i cei prezen\u0163i la ceremonie \u015fi la petrecerea care urmeaz\u0103, rude \u015fi prieteni, cu un ochi deta\u015fat \u015fi rece, ca \u00eentr-un nou efort de a se elibera de dragostea sufocant\u0103 a unei familii care, ne\u00een\u0163eleg\u00e2ndu-l, dorea s\u0103-l vad\u0103 deja mare, ca pentru a-l exorciza. Figurile celor care particip\u0103 la s\u0103rb\u0103toare sunt grote\u015fti, chipurile tuturor par m\u0103\u015fti, iar m\u0103\u015ftile cad \u00een mintea lui Aaron, datorit\u0103 (sau din cauza?…) c\u0103r\u0163ii sale de gramatic\u0103 interioar\u0103 care face ca totul s\u0103-\u015fi arate adev\u0103ratele valen\u0163e. La ad\u0103postul t\u0103cerii \u00een care se \u00eenv\u0103luie, b\u0103iatul \u00eei vede pe to\u0163i, sim\u0163indu-se mai bine singur, retras \u00een sine, dec\u00e2t al\u0103turi de vorb\u0103ria lor zgomotoas\u0103 \u015fi ipocrit\u0103.
\nCopil\u0103ria \u00eei pare un paradis pe care vrea cu disperare s\u0103-l p\u0103streze, a\u015fa \u00eenc\u00e2t se bucur\u0103 c\u0103 nu a crescut \u015fi c\u0103 la propria sa ceremonie poart\u0103 pantofi cu tocuri pentru a p\u0103rea ceva mai \u00eenalt… Realitatea pare tot mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 \u015fi chiar r\u0103zboiul despre care cu to\u0163ii discut\u0103 cu \u00eenfrigurare \u00eei pare lui Aaron ceva care nu are nici o leg\u0103tur\u0103 cu el. Suntem, totu\u015fi, a\u015fa cum se vede din c\u00e2teva aluzii ale personajelor, dar \u015fi din numele c\u00e2torva figuri politice, sportive sau culturale marcante ale vremii (Sean Connery, Cassius Clay, Levi Eshkol), exact \u00een anul 1967, c\u00e2nd, se \u015ftie, are loc R\u0103zboiul de \u015fase Zile. Iar atunci c\u00e2nd, totu\u015fi, Aaron se decide s\u0103 vorbeasc\u0103, pare incapabil de a comunica chiar \u015fi cu cei din familie, ca \u015fi cum, dorind s\u0103 exprime ceea ce simte cu adev\u0103rat, esen\u0163a s-ar pierde mereu; ca \u00eentr-un dificil proces de traducere, el ar r\u0103m\u00e2ne r\u0103t\u0103cit printre cuvinte, \u015fi nimeni dintre cei apropia\u0163i nu ar avea acces la acea carte de gramatic\u0103 interioar\u0103 care ar putea mijloci comunicarea \u2013 dar a c\u0103rei cheie e p\u0103strat\u0103 cu grij\u0103 doar de c\u0103tre Aaron.
\nDavid Grossman definea copil\u0103ria ca fiind \u201eo perioad\u0103 de inspira\u0163ie special\u0103, total opus\u0103 v\u00e2rstei adulte, at\u00e2t de supuse conformismului \u015fi conven\u0163iilor sociale\u201d. \u00cens\u0103 Aaron nu e nici Huckleberry Finn, \u015fi nici Holden Caulfield, ci impune \u00een literatura contemporan\u0103 un model opus, acela al copilului contemplativ \u015fi meditativ, care respinge orice ac\u0163iune, recurg\u00e2nd doar la introspec\u0163ie \u015fi retr\u0103g\u00e2ndu-se \u00een singur\u0103tate \u00een fa\u0163a tuturor provoc\u0103rilor v\u00e2rstei, familiei sau societ\u0103\u0163ii. C\u0103ci, pentru el, via\u0163a real\u0103 e cea pe care o duce \u00een propria sa minte \u015fi cea pe care o poate exprima doar prin intermediul regulilor sale de gramatic\u0103 \u2013 interioar\u0103; medit\u00e2nd asupra eternit\u0103\u0163ii mor\u0163ii, asupra perenit\u0103\u0163ii vie\u0163ii sau asupra sensului existen\u0163ei, dar \u00eendoindu-se c\u0103 ar exista vreunul, \u015fi fugind de fiecare dat\u0103 din fa\u0163a tr\u0103irii nemijlocite, aleg\u00e2nd, \u00een schimb, s\u0103 contemple totul de la distan\u0163\u0103. Cartea lui Grossman deconcerteaz\u0103 exact \u00een m\u0103sura \u00een care cucere\u015fte, destram\u0103 toate miturile cu privire la inocen\u0163a copil\u0103riei \u015fi sugereaz\u0103 \u2013 uneori spune cu toat\u0103 convingerea \u2013 c\u0103, exact \u00een m\u0103sura \u00een care limba \u00eens\u0103\u015fi ne exprim\u0103, dup\u0103 cum sus\u0163inea Lacan \u015fi a\u015fa cum Aaron pare a intui, tot ea ne poate, cel pu\u0163in \u00een anumite condi\u0163ii, ascunde pe de-a-ntregul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

David Grossman, Cartea de gramatic\u0103 interioar\u0103, Traducere de Gheorghe Miletineanu, Editura Univers, Bucure\u015fti, 2013   Proza israelian\u0103 contemporan\u0103, oarecum asemenea celei sud-africane, e cunoscut\u0103 mai ales pentru notele sale de realism frust \u015fi pentru capacitatea de analiz\u0103 atent\u0103, nelipsit\u0103 de accente meditative ori, \u00een anumite condi\u0163ii, sumbre. Chiar \u015fi scriitori precum A.B. Yehoshua sau Amos… Cite\u0219te mai mult »R\u0103t\u0103cit printre cuvinte<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12918,8916],"class_list":["post-21389","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cartea-de-gramatica-interioara","tag-david-grossman"],"views":1043,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21389","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21389"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21389\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21389"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21389"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21389"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}