{"id":21385,"date":"2014-11-27T13:23:06","date_gmt":"2014-11-27T11:23:06","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21385"},"modified":"2014-11-27T13:23:06","modified_gmt":"2014-11-27T11:23:06","slug":"omul-punte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/omul-punte\/","title":{"rendered":"\u201eOmul-punte\u201c"},"content":{"rendered":"

Hajdu Gy\u00f6z\u00f6, Aici \u00ee\u0163i este dat s\u0103 tr\u0103ie\u015fti \u015fi s\u0103 mori \/ Itt \u00e9lned, halnod kell<\/em>, Editura Semne, Bucure\u015fti, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Un volum monumental, ap\u0103rut \u00een rom\u00e2n\u0103 \u015fi maghiar\u0103, sub egida Asocia\u0163iei Culturale \u015fi de Prietenie \u201eEgy\u00fctt \u2013 \u00cempreun\u0103\u201d \u015fi cu sprijinul generos al primarului Sectorului 2, Neculai On\u0163anu, ne \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 activitatea de eseist a colegului \u015fi prietenului nostru maghiar, Hajdu Gy\u00f6z\u00f6, la aniversarea celor 85 de ani ai s\u0103i. Am citit-o cu aten\u0163ie, cu bucurie \u015fi emo\u0163ie fiindc\u0103 \u00een cele 700 de pagini ale sale am descoperit c\u00e2teva componente ale personalit\u0103\u0163ii sale de critic \u015fi istoric literar maghiar, conduc\u0103torul, timp de 37 de ani, a prestigioasei reviste de pe vremuri Igaz Sz\u00f6 de la T\u00e2rgu Mure\u015f. El a fost \u015fi a r\u0103mas, \u00eenc\u0103 din tinere\u0163e \u2013 ne-am cunoscut la Cluj, dup\u0103 1948, c\u00e2nd eram studen\u0163i \u2013 un competent \u015fi pasionat cunosc\u0103tor \u015fi promotor al literaturii maghiare din Rom\u00e2nia, dar a f\u0103cut-o \u00eentotdeauna cu aten\u0163ia cuvenit\u0103 literaturii \u015fi scriitorilor rom\u00e2ni, de la clasici la cei contemporani. Aceast\u0103 munc\u0103 imens\u0103 \u015fi rodnic\u0103 i-a putut permite s\u0103 se declare \u015fi acum, dup\u0103 evenimentele din 1989, \u201eun scriitor maghiar \u015fi un patriot rom\u00e2n\u201d. Gest aproape unic, \u0163in\u00e2nd cont de faptul c\u0103 majoritatea scriitorilor maghiari cultiva\u0163i de el la T\u00e2rgu Mure\u015f ne-au \u00eentors spatele nou\u0103, rom\u00e2nilor, urm\u0103rind linia stabilit\u0103 de Dom\u00f3kos G\u00e9za (mul\u0163i ani, vicepre\u015fedinte al Uniunii Scriitorilor, f\u0103r\u0103 nicio carte) \u00eenc\u0103 de la \u00eenfiin\u0163area organiza\u0163iei UDMR. \u00cenc\u0103 \u00eenainte \u015fi imediat dup\u0103 tragicele evenimente de la T\u00e2rgu Mure\u015f din martie 1990, Hajdu Gy\u00f6z\u00f6 \u015fi so\u0163ia sa, talentata artist\u0103 Ad\u00e1m Erzebet, au fost supu\u015fi unor bombardamente mediatice \u015fi alunga\u0163i din posturile lor. Motiva\u0163ia? Una singur\u0103: au continuat s\u0103 colaboreze cu rom\u00e2nii, cum o f\u0103cuser\u0103 \u015fi \u00eenainte de decembrie 1989, duc\u00e2nd, nu doar la Budapesta, dar \u015fi \u00een Canada, SUA \u015fi Australia, cuvintele \u00eenfr\u0103\u0163ite ale lui Eminescu \u015fi Pet\u00f6fi, folclorul \u015fi tradi\u0163iile populare comune ale celor dou\u0103 neamuri din Ardeal. A-\u0163i face din crezul prieteniei \u015fi \u00eenfr\u0103\u0163irii spirituale o profesiune, o consecven\u0163\u0103 de via\u0163\u0103, iat\u0103 ce trebuie admirat la Hajdu Gy\u00f6z\u00f6 \u015fi la so\u0163ia sa.
\n\u00cen deschiderea c\u0103r\u0163ii, g\u0103sim dou\u0103 citate: din poezia Proclama\u0163ie, publicat\u0103 la 1836 de V\u00f6r\u00f6smarty Mih\u00e1ly \u2013 \u201ePatriei cu leg\u0103m\u00e2nt \/ S\u0103-i fii credincios, maghiare, \/ Leag\u0103n \u0163i-e \u015fi-apoi morm\u00e2nt, \/ \u00cenveli\u015f \u015fi alinare\u201d; precum \u015fi cuvintele unui mare scriitor contemporan Tam\u00e1si \u00c1ron, originar din secuime: \u201eCea mai mare consolare \u015fi r\u0103splat\u0103 ar fi pentru via\u0163a mea dac\u0103 \u00eentre poporul rom\u00e2n \u015fi maghiar ar putea fi creat\u0103 o \u00een\u0163elegere pa\u015fnic\u0103 \u00eentr-un mod lini\u015ftitor. Oamenii fac pacea, s\u0103 fim, deci, oameni, pentru ca s\u0103 putem r\u0103m\u00e2ne maghiari \u015fi rom\u00e2ni\u201d.
\nMelancolic, trist, dar \u015fi indignat, Hajdu Gy\u00f6z\u00f6 ne m\u0103rturise\u015fte:
\n\u201eM\u0103 \u00eentreb, \u015fi iar m\u0103 \u00eentreb: \u00abCine ne spune ce ne d\u0103 cerul?\u00bb. Nu mai pot s\u0103 \u00ab\u00eenghit\u00bb mai multe r\u0103ut\u0103\u0163i \u015fi calomnii din partea fo\u015ftilor mei colegi \u015fi colaboratori ai redac\u0163iei Igaz Szo, pe care am condus-o timp de aproape 40 de ani. \u00abPraful de pu\u015fc\u0103\u00bb al r\u0103ut\u0103\u0163ii acestora \u2013 \u00een frunte cu B\u00e9la Mark\u00f3 \u2013 s-a spulberat de mult. Dat fiind faptul c\u0103 tat\u0103l meu a fost \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor-cantor, iertarea cre\u015ftin\u0103 nu este str\u0103in\u0103 de mine. Dar sunt unii care nu merit\u0103 iertare. De exemplu, B\u00e9la Mark\u00f3, pe care l-am angajat la redac\u0163ia revistei Igaz Szo, din T\u00e2rgu Mure\u015f, ca scriitor debutant, care pe vremea aceea era un simplu profesor la o \u015fcoal\u0103 dintr-un sat din jude\u0163ul Mure\u015f. Or, pe vremea respectiv\u0103 legile \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului erau absolut severe, iar eu a trebuit s\u0103 deschid mai multe u\u015fi la conducerea superioar\u0103 a partidului pentru ca el s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 acolo \u015fi din \u00abbun\u0103voin\u0163a\u00bb Sfatului Popular s\u0103 numere, \u00eentr-un sat uitat de Dumnezeu,\u00a0 ciorile care zboar\u0103 pe cer. Nu intru acum \u00een detalii pentru a ar\u0103ta ce a \u00eensemnat pentru el \u015fi familia sa ajutorul meu de redactor-\u015fef\u201d.
\n\u00cen nota aceasta sunt redactate toate cele 16 capitole ale volumului, dintre care amintesc doar c\u00e2teva: Tradi\u0163ii menite s\u0103 p\u0103streze identitatea na\u0163ional\u0103, cultural\u0103 \u015fi lingvistic\u0103; Un partid etnic, anacronic, cu atitudini exclusiviste; L\u00e1szl\u00f6 T\u00f6kes \u2013 jos masca!; \u00cen luntrea lui Charon; Istoria secuimii; Masa redactorului; Am r\u0103mas cine am fost; Hajdu Gy\u00f6z\u00f6 \u00een oglinda contemporanilor \u015fi Proclama\u0163ie josnic\u0103.
\n\u00cen Masa redactorului sunt de citit o multitudine de texte ale unor personalit\u0103\u0163i maghiare \u015fi rom\u00e2ne. Cele maghiare, inclusiv ale celor care \u00eel l\u0103udau \u015fi lingu\u015feau c\u00e2ndva, printre care: Domok\u00f3s G\u00e9za, Sz\u00e1sz J\u00e1nos, S\u00fct\u00f6 Andr\u00e1s, Mark\u00f3 B\u00e9la, G\u00e1lfalvy Zsolt, Nemess L\u00e1szl\u00f3, J\u00e1noshazy Gy\u00f6rgy, G\u00e1lfalfy Gy\u00f6rgy \u015fi al\u0163ii. La antipod, sunt texte semnate de Kos K\u00e1roly, Szeml\u00e9r Ferenc, Balogh Edg\u00e1r, Kiss Jen\u00f6, Nagy P\u00e1l din Rom\u00e2nia, iar din Ungaria Ilia Mih\u00e1ly, Czinc Mih\u00e1ly, Toth Janos, Kiraly Istvan, dar mai des marele poet Baranyi Ferenc. Dintre rom\u00e2ni: Zaharia Stancu, Mihai Beniuc, D.R. Popescu, Mihnea Gheorghiu, Ion Brad, Dan Iord\u0103chescu, Mircea Chelaru \u015fi Adrian P\u0103unescu \u2013 poetul \u015fi marele s\u0103u prieten. Acesta \u00eel caracteriza astfel:
\n\u201eDe 20 de ani am fost \u015fi sunt \u015fi ast\u0103zi martorul luptei lui Hajdu Gy\u00f6z\u00f6. Dincolo de faptul c\u0103 El este un mare publicist, are \u015fi un mare caracter. Cele dou\u0103 volume ap\u0103rute acum, pentru care \u00eel felicit, le-a scris \u00een condi\u0163iile \u00een care timp de 20 de ani a fost neglijat, fiind \u0163inta unor atacuri \u015foviniste maghiare fa\u0163\u0103 de care unii rom\u00e2ni incul\u0163i au manifestat indiferen\u0163\u0103… Hajdu este un om \u00eensufle\u0163it, dinamic, nelini\u015ftit, un spirit care lupt\u0103 pentru unitate, d\u0103 dovad\u0103 de o loialitate neclintit\u0103 fa\u0163\u0103 de poporul s\u0103u din Transilvania \u015fi fa\u0163\u0103 de secuii s\u0103i din V\u0103da\u015f. De asemenea este loial fa\u0163\u0103 de singura sa patrie, Rom\u00e2nia. Hajdu Gy\u00f6z\u00f6, po\u0163i fi m\u00e2ndru c\u0103 ai avut posibilitatea s\u0103 ac\u0163ionezi \u00een spiritul unei idei c\u0103l\u0103uzitoare \u2013 Egy\u00fctt \u2013 care va triumfa \u00een secolul viitor\u201d (Bucure\u015fti, 2009).
\nIar marele poet de la Budapesta, Baranyi Ferenc, cu care Adrian P\u0103unescu a \u00eenceput un schimb de traduceri, continuat de mine, prin antologia Versuri alese din 2012, \u00eel vedea astfel pe colegul nostru din T\u00e2rgu Mure\u015f:
\n\u201eEste important ca Hajdu Gy\u00f6z\u00f6 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 mult, deoarece este nevoie de un om-punte. Noi \u00eel consider\u0103m pe Istv\u00e1n Sz\u00e9chenyi drept un om-punte deoarece a sacrificat o mare parte a averii sale pentru dezvoltarea propriei sale na\u0163iuni. Astfel, a \u00eenfiin\u0163at Academia Ungar\u0103 de \u015etiin\u0163e, iar \u00een mijlocul secolului al XIX-lea a construit primul pod de piatr\u0103 peste Dun\u0103re. De aceea a fost numit om-punte. Este nevoie de asemenea oameni considera\u0163i drept \u201eoameni-punte\u201c, a\u015fa cum este Hajdu Gy\u00f6z\u00f6 care se str\u0103duie\u015fte s\u0103 construiasc\u0103 pun\u0163i de la suflet la suflet. \u00cei doresc mult\u0103 putere de munc\u0103 \u015fi s\u0103n\u0103tate pentru ca el s\u0103 construiasc\u0103 multe pun\u0163i \u00eentre oameni chiar \u015fi peste decenii prin redactarea revistei Egy\u00fctt \u2013 \u00cempreun\u0103. M\u0103 bucur foarte mult c\u0103 aceast\u0103 revist\u0103 poate promova \u00een continuare acest schimb cultural despre care am avut ocazia s\u0103 vorbesc la Bucure\u015fti, pe scena Teatrului Na\u0163ional, la aniversarea celor cinci ani de la \u00eenfiin\u0163area acestei reviste. Prin aceast\u0103 revist\u0103 Hajdu Gy\u00f6z\u00f6 contribuie la apropierea popoarelor noastre, propag\u00e2nd pace \u015fi dragoste\u201d (Budapesta, 1997).
\nAstfel, ca un Janus bifrons, Hajdu Gy\u00f6z\u00f6 este singurul scriitor maghiar at\u00e2t de clar v\u0103zut \u015fi apreciat la Bucure\u015fti, ca \u015fi la Budapesta.
\nCartea este pres\u0103rat\u0103 de o mul\u0163ime de fotografii, cu o semin\u0163ie \u00eentreag\u0103 de neamuri \u015fi prieteni, maghiari \u015fi rom\u00e2ni, \u00eencep\u00e2nd cu a mamei, Garda Jolan, a tat\u0103lui Hajdu Ferenc, a fra\u0163ilor Zoltan \u015fi Feri, a surorii Ildico, a so\u0163iei Ad\u00e1m Erzebet, a colegilor de la Igaz Sz\u00f3 \u015fi de la Uzunk. Printre fotografiile numero\u015filor colegi \u015fi prieteni rom\u00e2ni apar Al. Andri\u0163oiu, Ion Dodu B\u0103lan, Romulus Guga, Romulus Vulpescu, Mircea Micu, Adrian P\u0103unescu, Ion Brad, Nicolaie Arsenie, Rozalia G\u0103nciulescu (traduc\u0103toarea sa \u00een rom\u00e2n\u0103), Dan Iord\u0103chescu \u015fi fetele sale, Geo Saizescu \u015fi Viorel M\u0103rginean, Victor Cr\u0103ciun \u015fi mul\u0163i al\u0163ii.
\nCapitolul XVI \u015fi ultimul se intituleaz\u0103 Proclama\u0163ie pa\u015fnic\u0103 dus\u0103 de porumbeii c\u0103l\u0103tori c\u0103tre contemporani \u015fi genera\u0163iile viitoare despre cine \u015fi c\u00e2nd a spus adev\u0103rul \u015fi \u00een ce a crezut fiecare. Din lips\u0103 de spa\u0163iu, desprind doar aceste c\u00e2teva r\u00e2nduri, care rezum\u0103 zeci de pagini:
\n\u201eAm \u00eenv\u0103\u0163at \u00eenc\u0103 din tinere\u0163e c\u0103 pentru toate acestea nu voi primi lauri; pentru munca mea depus\u0103 \u00een interesul comunit\u0103\u0163ii nu trebuie s\u0103 m\u0103 a\u015ftept la recuno\u015ftin\u0163e sau ova\u0163ii. Dar nici \u00een visele mele cele mai ur\u00e2te nu m-am g\u00e2ndit c\u0103, \u00een loc de lauri, o s\u0103 fiu \u00abr\u0103spl\u0103tit\u00bb cu o coroan\u0103 de spini \u015fi cu cele mai josnice calomnii de c\u0103tre acea comunitate pentru a c\u0103rei identitate na\u0163ional\u0103 \u015fi cultural\u0103, ca fost \u00abceau\u015fist\u00bb, am f\u0103cut de o mie de ori mai mult dec\u00e2t oricine din aceia care azi se afi\u015feaz\u0103 \u00een forurile UDMR, b\u0103t\u00e2ndu-\u015fi cu piatra pieptul m\u00e2ndru de maghiar. Mai exact, nu comunitatea na\u0163ional\u0103 maghiar\u0103 din Rom\u00e2nia \u00een sine m\u0103 \u00abr\u0103spl\u0103te\u015fte\u00bb cu calomnii \u015fi ocar\u0103, pentru activitatea depus\u0103 de-a lungul a mai multor decenii \u00een beneficiul public al na\u0163ionalit\u0103\u0163ii noastre, ci liderii maghiarotarzi, m\u00e2nc\u0103torii de cea\u0163\u0103, care s-au angajat s\u0103 conduc\u0103 aceast\u0103 comunitate\u201d.
\nAici \u00ee\u0163i este dat s\u0103 tr\u0103ie\u015fti \u015fi s\u0103 mori, iar \u00een ungure\u015fte Itt \u00e9lned, halnod kell, o carte rom\u00e2no-maghiar\u0103, adev\u0103rat\u0103, cinstit\u0103, demn\u0103 de toat\u0103 admira\u0163ia!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Hajdu Gy\u00f6z\u00f6, Aici \u00ee\u0163i este dat s\u0103 tr\u0103ie\u015fti \u015fi s\u0103 mori \/ Itt \u00e9lned, halnod kell, Editura Semne, Bucure\u015fti, 2014   Un volum monumental, ap\u0103rut \u00een rom\u00e2n\u0103 \u015fi maghiar\u0103, sub egida Asocia\u0163iei Culturale \u015fi de Prietenie \u201eEgy\u00fctt \u2013 \u00cempreun\u0103\u201d \u015fi cu sprijinul generos al primarului Sectorului 2, Neculai On\u0163anu, ne \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 activitatea de eseist a… Cite\u0219te mai mult »\u201eOmul-punte\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12917,12916],"class_list":["post-21385","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-aici-ii-este-dat-sa-traiesti-si-sa-mori","tag-hajdu-gyozo"],"views":1158,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21385","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21385"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21385\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21385"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21385"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21385"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}