{"id":21382,"date":"2014-11-27T13:21:39","date_gmt":"2014-11-27T11:21:39","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21382"},"modified":"2014-11-27T13:21:39","modified_gmt":"2014-11-27T11:21:39","slug":"sarbatoarea-operei-din-iasi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/sarbatoarea-operei-din-iasi\/","title":{"rendered":"S\u0103rb\u0103toarea Operei din Ia\u015fi"},"content":{"rendered":"

De 58 de ani, ziua de 3 noiembrie este aniversar\u0103 pentru Opera Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 Ia\u015fi. La acea dat\u0103, \u00een 1956, s-a inaugurat prima stagiune a teatrului liric \u00eenfiin\u0163at la \u00eenceputul acelui an, care avea s\u0103 poarte, \u00eencep\u00e2nd din 2003, actuala denumire. \u015ei \u00eentruc\u00e2t spectacolul inaugural a fost celebra Tosca, s-a instaurat tradi\u0163ia ca \u00een fiecare an, la 3 noiembrie, opera puccinian\u0103 s\u0103 marcheze evenimentul.<\/strong><\/em>
\nScurt\u0103 istorie<\/strong>
\nApari\u0163ia pe harta muzical\u0103 a Rom\u00e2niei \u015fi institu\u0163ionalizarea la Ia\u015fi a unui teatru stabil de oper\u0103 nu a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 eforturi sus\u0163inute, al c\u0103ror germene \u2013 este absolut sigur \u2013 a \u00eencol\u0163it \u00een min\u0163ile \u015fi inimile oamenilor de cultur\u0103, ale melomanilor moldavi, \u00eenc\u0103 din clipa \u00een care primul spectacol liric (Doamna alb\u0103 de Boieldieu) avusese loc \u00een ora\u015ful lor, \u00een 1833. De atunci, publicul ie\u015fean a luat cuno\u015ftin\u0163\u0103 destul de rapid de capodopere universale, Norma de Bellini (1838, cu studen\u0163i ai Conservatorului proasp\u0103t \u00eenfiin\u0163at \u00een 1836, care au c\u00e2ntat \u00een limba rom\u00e2n\u0103), Faust de Gounod (1873), Lombarzii, Rigoletto, Nabucco, Ernani de Verdi (1874), Evgheni Oneghin de Ceaikovski (sf\u00e2r\u015fitul deceniului al nou\u0103lea din Novecento), apoi Tannh\u00e4user, Lohengrin, Mae\u015ftrii c\u00e2nt\u0103re\u0163i din N\u00fcrnberg de Wagner; Otello de Verdi, Cavalleria rusticana de Mascagni, Paia\u0163e de Leoncavallo, Mignon de Ambroise Thomas, Mireille de Gounod etc. Interpre\u0163ii f\u0103ceau parte din trupe str\u0103ine, ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ie\u015fenii nu i-au v\u0103zut \u015fi ascultat \u015fi pe Hariclea Darcl\u00e9e, Elena Teodorini, Carlotta Leria, Ion Giovanni Dimitrescu.
\n\u00cencerc\u0103rile de a fonda o companie autonom\u0103 au fost multe, dar nu au rezistat. Important\u0103 a fost inaugurarea la 1 decembrie 1896 a actualei cl\u0103diri a Teatrului Na\u0163ional din Ia\u015fi, bijuterie arhitectonic\u0103. S-au \u00eencercat denumiri ca Societatea Rom\u00e2n\u0103 de Oper\u0103 sau Opera Rom\u00e2n\u0103 a Moldovei, \u00eens\u0103 concretizarea a venit abia la 1 ianuarie 1956 prin \u00eenfiin\u0163area Operei de Stat din Ia\u015fi, prima institu\u0163ie public\u0103 liric\u0103 din zona Moldovei, ce urma s\u0103 devin\u0103, \u00een 2003, Opera Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 Ia\u015fi. Actul constitutiv a condus \u015fi la \u00eenfiin\u0163area orchestrei \u015fi corului, iar un an mai t\u00e2rziu, \u00een 1957, a corpului de balet.
\nEpoca modern\u0103<\/strong>
\nA\u015fadar, inaugurarea s-a f\u0103cut la 3 noiembrie 1956 cu Tosca dirijat\u0103 de Radu Botez, regia artistic\u0103 apar\u0163in\u00e2nd lui Hero Lupescu. De atunci, stagiunile au fost regulate, melomanii ie\u015feni fiind permanent \u00een contact cu marele repertoriu. \u00cen cei aproape \u015faizeci de ani, au admirat o \u00eentreag\u0103 pleiad\u0103 de arti\u015fti lirici locali, de la Ion Iorgulescu \u015fi Florica Marie\u015f la Mihaela Agachi \u015fi Ionel Voineag, f\u0103r\u0103 s\u0103-i uit pe Elena Mo\u015fuc sau pe surorile Mioara \u015fi Viorica Cortez. Desigur, spa\u0163iul nu permite \u00een\u015firuirea tuturor stelelor scenei lirice ie\u015fene, loc unde au c\u00e2ntat \u015fi al\u0163i mari arti\u015fti rom\u00e2ni sau str\u0103ini, precum Nicolae Herlea, Arta Florescu, Eugenia Moldoveanu, Maria Sl\u0103tinaru-Nistor, Virginia Zeani, Nicola Rossi-Lemeni, Irina Arhipova.
\nSpectacolele au fost montate de regizori valoro\u015fi ca Hero Lupescu, Anghel Ionescu Arbore, Dimitrie T\u0103b\u0103caru, George Zaharescu, Anda T\u0103b\u0103caru-Hogea \u015f.a., care au colaborat cu scenografi talenta\u0163i, printre care s-au num\u0103rat Zoltan Gerzanich, Hristofenia Cazacu, George Doro\u015fenco, Rodica Arghir, C\u0103t\u0103lin Ionescu Arbore, Adriana Urmuzescu etc.
\nPrimul director al Operei a fost Ioan Goia (1956-1965), urmat de George Zaharescu (1965-1969), Ion Pavalache (1965-1974), Dimitrie T\u0103b\u0103caru (1974-1982), Constantin Dediu (1982-1991), Corneliu Calistru (1991-2008), \u00eentre 2008-2011 conducerea fiind asigurat\u0103 de directori interimari.
\nMarele poten\u0163ial creativ na\u0163ional<\/strong>
\nDin anul 2011, Opera Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 Ia\u015fi cunoa\u015fte o perioad\u0103 de efervescen\u0163\u0103 \u00eenfloritoare, sub manageriatul regizoarei Beatrice Rancea, remarcat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd prin montarea unor spectacole unicat \u00een \u0163ar\u0103, semnate de marele regizor Andrei \u015eerban, care a adus pe t\u0103r\u00e2muri moldave produc\u0163ii de notorietate: Indiile galante de Rameau, Troienele dup\u0103 Euripide, Lucia di Lammermoor de Donizetti. \u00cen direc\u0163ia \u00eenscrierii pe afi\u015fe a numelor unor importan\u0163i regizori rom\u00e2ni se men\u0163ioneaz\u0103 \u015fi montarea operei Boema de Puccini, autografiat\u0103 de Niki Wolcz. Scenografi de marc\u0103 i-au \u00eenso\u0163it pe autorii mizanscenelor. \u00cei numesc pe Doina Levintza, Helmut St\u00fcrmer, Lia Man\u0163oc, Marina Dr\u0103ghici (\u00een adaptarea Carmencit\u0103i Brojboiu)…
\nF\u0103r\u0103 teama de a gre\u015fi, afirm c\u0103 Opera Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 Ia\u015fi se afl\u0103 \u00een fruntea teatrelor lirice ale \u0163\u0103rii la capitolul valorific\u0103rii marelui poten\u0163ial creativ na\u0163ional \u00een privin\u0163a mont\u0103rilor de oper\u0103. Nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 regizori str\u0103ini nu au fost invita\u0163i \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 \u015fi \u00eei numesc pe Matteo Mazzoni (B\u0103rbierul din Sevilla), pe Andr\u00e1s K\u00fcrthy (Aida). Tuturor li se al\u0103tur\u0103 Beatrice Rancea, a c\u0103rei produc\u0163ie cu opera Traviata de Verdi a beneficiat de colaborarea cu Doina Levintza.
\nUn alt pas important f\u0103cut sub actuala conducere a fost refri\u015farea corpului artistic, tinere talente (tenorii Florin Guzg\u0103 \u015fi Andrei Ferme\u015fanu, sopranele Ana Maria Donose \u015fi Cristina Grigora\u015f, baritonul Jean Kristof Bouton etc.) fiind identificate cu profesionalism, promovate cu curaj \u015fi perfec\u0163ionate \u00een cadrul unor master-classes cu mari mae\u015ftri, mari c\u00e2nt\u0103re\u0163i, precum tenorul Vasile Moldoveanu \u015fi soprana Marina Krilovici, desf\u0103\u015furate la Ia\u015fi.
\nO ini\u0163iativ\u0103 cu caracter de unicitate a fost Gala Premiilor Operelor Na\u0163ionale, ajuns\u0103 \u00een 2014 la a doua edi\u0163ie, la care au participat teatre lirice aflate \u00een subordinea Ministerului Culturii.
\nNu este aici locul de a panorama \u00eentreaga activitate din ultimii ani a Operei Na\u0163ionale Rom\u00e2ne din municipiul de pe malurile Bahluiului, dar realiz\u0103rile de p\u00e2n\u0103 acum o valideaz\u0103 drept o important\u0103 institu\u0163ie contributoare la sus\u0163inerea candidaturii Ia\u015fiului la demnitatea de Capital\u0103 Cultural\u0103 European\u0103 2021.
\nLa ceas aniversar…
\n…sala Operei a fost din nou plin\u0103 p\u00e2n\u0103 la refuz. Tosca este o produc\u0163ie veche, datorat\u0103 unei echipe bulgare compuse din Ognian Draganoff (regia), Tzvetanka Petkova Stoynova (costume), Boris Stoynov (decoruri). \u00cen cadru clasic, decorul este bine pornit, cu strictul necesar: schela \u015fevaletului lui Cavaradossi, perspectiva altarului bisericii Sant\u2019Andrea della Valle, tabloul Madonnei (actul I), masa lung\u0103 \u015fi picturile cu curtezane ale cabinetului lui Scarpia din Palazzo Farnese (actul al II-lea), platforma superioar\u0103 de la Castel Sant\u2019Angelo (actul ultim). Numai c\u0103 \u00een contextul ideatic al regizorului, \u00een afara \u201eprincipalilor\u201d, multe alte personaje inventate \u015fi bizare populeaz\u0103 ambientul, \u00een evolu\u0163ii pline de absurdit\u0103\u0163i. Nu v\u0103d rostul de a le p\u0103trunde, de a elucida rosturile, doar… un g\u00e2nd st\u0103ruie. Opera Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 Ia\u015fi trebuie s\u0103 aib\u0103 c\u00e2t mai cur\u00e2nd o nou\u0103 produc\u0163ie cu Tosca, titlu indispensabil al oric\u0103rui afi\u015f de teatru liric.
\nRolul titular a fost \u00eencredin\u0163at sopranei ie\u015fene Simona Titieanu, o artist\u0103 experimentat\u0103, cu prezen\u0163\u0103 scenic\u0103 agreabil\u0103 \u015fi glas potrivit pentru dificila partitur\u0103, pe care a interpretat-o \u00een siguran\u0163\u0103. Pentru personajul Mario Cavaradossi a fost invitat de la Timi\u015foara tenorul Bogdan Zahariea, prin\u0163ul acutelor spinte, ferme, puternice \u015fi bogate. O precizare necesar\u0103 pentru cititori. Artistul mai folose\u015fte ca nume de scen\u0103 \u015fi Bogdan Roman. A\u015fa \u00eenc\u00e2t, \u0163ine\u0163i cont c\u0103 este vorba de acela\u015fi t\u00e2n\u0103r tenor, produs al \u015fcolii ie\u015fene de canto, mai \u00eent\u00e2i ca… bariton.
\nUn rudimentar Scarpia a fost clujeanul Oleg Ionese, exagerat, extrem verist. Uzura sa vocal\u0103 a venit \u00een nedorit pandant cu ceilal\u0163i parteneri.
\nPentru alte roluri, distribu\u0163ia i-a cuprins pe Octavian Dumitru (Angelotti), Iulian Ioan Sandu (glas masiv \u00een Sacristanul), Andrei Apreotesei (voce solid\u0103 \u00een Spoletta), Eduard Sveatchevici (Sciarrone), Victor Zaharia (Temnicerul), Traian Hudumeac (Roberti), Daria Alexandra B\u00e2rzu \u015fi \u015etefan Gheorghe (doi P\u0103stora\u015fi).
\n\u00cen form\u0103 bun\u0103 s-au prezentat Corul (dirijor Manuel Giugula), Corul de copii (condus de Raluca Zaharia) \u015fi Orchestra Operei. La pupitru s-a aflat t\u00e2n\u0103rul Gabriel Bebe\u015felea, \u015fi el promovat puternic la Ia\u015fi, \u00een ultimii ani, \u00een teritoriul liric. A condus spectacolul \u00eentr-un echilibru \u015fi \u00eentr-o coeren\u0163\u0103 care v\u0103desc nu numai o preg\u0103tire stilistic\u0103 serioas\u0103, dar \u015fi o maturizare surprinz\u0103toare, care \u00eel recomand\u0103 pentru importante performan\u0163e viitoare.
\nSeara s-a \u00eencheiat cu un cuv\u00e2nt de felicitare rostit pe scen\u0103 de managerul Beatrice Rancea \u015fi, ca la toate momentele festive, cu obi\u015fnuita ploaie de confetti aurii, parc\u0103 mai abundent\u0103 ca niciodat\u0103. La Mul\u0163i Ani fructuo\u015fi Operei Na\u0163ionale Rom\u00e2ne Ia\u015fi!<\/p>\n

\"opera-din-iasi\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De 58 de ani, ziua de 3 noiembrie este aniversar\u0103 pentru Opera Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 Ia\u015fi. La acea dat\u0103, \u00een 1956, s-a inaugurat prima stagiune a teatrului liric \u00eenfiin\u0163at la \u00eenceputul acelui an, care avea s\u0103 poarte, \u00eencep\u00e2nd din 2003, actuala denumire. \u015ei \u00eentruc\u00e2t spectacolul inaugural a fost celebra Tosca, s-a instaurat tradi\u0163ia ca \u00een fiecare… Cite\u0219te mai mult »S\u0103rb\u0103toarea Operei din Ia\u015fi<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11319],"tags":[12915],"class_list":["post-21382","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-sunetelor","tag-opera-nationala-iasi"],"views":1526,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21382","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21382"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21382\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21382"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21382"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21382"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}