Prin anii \u201990, exasperat de muzica \u015fi posturile de radio ce se rev\u0103rsau zilnic prin difuzoarele autobuzelor de transport \u00een comun, tare \u015fi f\u0103r\u0103 sc\u0103pare, un prieten cu sentiment justi\u0163iar a telefonat Oficiului pentru Protec\u0163ia Consumatorului. F\u0103r\u0103 succes, \u015fi s-a ales \u015fi cu o replic\u0103 interesant\u0103: \u201eDar de ce v\u0103 deranjeaz\u0103? Mie \u00eemi place!\u201d.
\nAst\u0103zi, \u015foferii de RATB par s\u0103-\u015fi fi ostoit preferin\u0163ele \u015fi nu le mai difuzeaz\u0103 \u00eentregului autobuz (au ap\u0103rut, pe de alt\u0103 parte, reclame sonore, care te trezesc din picoteal\u0103 sau \u00ee\u0163i provoac\u0103 un atac de cord, ca pentru a-\u0163i atrage aten\u0163ia). \u015ei totu\u015fi\u2026 there is music in the air. Duduie de dup\u0103 geamurile ridicate ale ma\u015finilor din trafic, diminea\u0163a, \u00een drum spre serviciu. Intr\u0103 \u00een costul curselor de taxiuri \u015fi al biletelor de metrou. Iese \u00een strad\u0103 pe ferestrele blocurilor \u015fi din ma\u015finile parcate, anume cu portiera deschis\u0103. Tun\u0103 patriotic pe litoralul bulg\u0103resc, de la turi\u015ftii rom\u00e2ni, care \u201eau venit cu muzica lor\u201d. Se rev\u0103rsa p\u00e2n\u0103 nu demult ca manea, practic de oriunde, inclusiv din mobilul comutat pe difuzor \u00een acelea\u015fi mijloace de transport.
\nClasice sunt \u00eens\u0103, aici, restaurantele. \u201eAsta nu-i muzic\u0103 de club\u201d, te contrazice spontan, printre beat-uri ce bat deja de o or\u0103, o chelneri\u0163\u0103 altminteri amabil\u0103, dintr-un local vintage agreabil. \u201eAcum e de fapt foarte, foarte \u00eencet\u201d, \u0163i se r\u0103cne\u015fte \u00een ureche altundeva, \u201edar peste vreo dou\u0103zeci de minute, c\u00e2nd o s\u0103 se mai \u00eensereze, o s\u0103 d\u0103m muzica mai tare, c\u0103 a\u015fa vor clien\u0163ii\u201d (au fost cinci \u2013 dar am putut constata c\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, \u00eenainte se auzea \u00eencet). C\u00e2rciumile \u201etradi\u0163ionale\u201d cu muzic\u0103 de pahar \u015fi concerti\u015fti live sunt cuprinse de flagelul sta\u0163iilor de amplificare, f\u0103r\u0103 a lua seama c\u0103 tocmai acest gen de muzic\u0103 se c\u00e2nta pe la mese, bizuindu-se exclusiv pe volumul pulmonar al solistului. Frecventul motiv c\u0103 \u201ea\u015fa vor clien\u0163ii\u201d e o iluzie \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103. \u00cen realitate, pu\u0163inele restaurante din Bucure\u015fti cu muzic\u0103 ambiental\u0103 sau jazz sunt cel pu\u0163in la fel de pline, iar clien\u0163ii parc\u0103 mai \u00eensufle\u0163i\u0163i \u015fi mai comunicativi ca oriunde.
\nSitua\u0163iile \u201emuzicale\u201d variaz\u0103, dar un lucru reiese cu claritate din toate (dincolo de chestiunea de nedisputat a gusturilor): muzica din spa\u0163iile publice e o afacere foarte personal\u0103. Nimeni nu se atinge de playlist \u015fi de butonul de volum! Proptit, bine\u00een\u0163eles, la maximum. Orice remarc\u0103 la subiect cade ca o insult\u0103 sau \u00eenjur\u0103tur\u0103. E ciudat cum aceast\u0103 inadecvare total\u0103 face azi lege, cum trece, la noi, ca \u201enormal\u0103\u201d. Mai ales c\u00e2nd prive\u015fti \u2013 contrast net \u2013 peste grani\u0163e, la vecini sau mai departe.
\nNu \u015ftiu dac\u0103 exist\u0103 o explica\u0163ie general\u0103 \u2013 pentru un fenomen, dup\u0103 impresia mea, general.
\nDac\u0103 ne-am afla \u00eentr-o fabul\u0103 freudian\u0103, aceast\u0103 muzic\u0103 \u2013 ca op\u0163iune foarte personal\u0103, difuzat\u0103 \u00een locuri publice, inflexibil, tare \u015fi repetitiv (ori muzica \u00eens\u0103\u015fi repetitiv\u0103) \u2013 ar avea rolul unui ecran interior fa\u0163\u0103 de con\u0163inuturi psihice incon\u015ftiente preocupante, dar nepl\u0103cute \u015fi deranjante. Ar func\u0163iona ca o anestezie sau ap\u0103rare. De ce s\u0103 le fie \u00eens\u0103 \u201eprescris\u0103\u201d at\u00e2t de vehement \u015fi celor din jur? Ne-am g\u00e2ndi atunci c\u0103 orice autocenzur\u0103 se simte amenin\u0163at\u0103 de tot ce vine din afar\u0103 \u2013 prin urmare nici o autocenzur\u0103 nu e complet\u0103 f\u0103r\u0103 cenzur\u0103 (care e de altfel acceptat\u0103 social: \u201ea\u015fa e normal\u201d). Orice spa\u0163iu, sonor, psihic \u2013 precum difuzoarele \u201enefolosite\u201d ale unui autobuz \u2013 trebuie cu necesitate ocupat, orice pies\u0103 lips\u0103, orice u\u015f\u0103 \u00eentredeschis\u0103 primejduind \u00eentregul edificiu al ap\u0103r\u0103rii \u00eenaintea \u00eentoarcerii refulatului (iar umbra refulatului este enorm\u0103, precum constat\u0103m \u00een cele mai varii situa\u0163ii cotidiene). Am reflecta la moda ascult\u0103rii \u00een c\u0103\u015fti din ultimii ani ca \u00eendeplinind aceea\u015fi func\u0163ie, doar c\u0103 acum mult mai inserat\u0103, hi-fi \u015fi repliat\u0103 ca \u00eentr-un fel de cocon, f\u0103r\u0103 necesitatea de a mai \u015fi cenzura \u00een jur. \u015ei la auz \u00een general ca la sim\u0163ul cel mai subtil \u015fi probabil cu accesul cel mai nemediat la incon\u015ftient, pentru a \u00een\u0163elege amploarea fenomenului \u201ed\u0103 muzica mai tare\u201d \u2013 cum suna refrenul unui hit nou\u0103zecist.
\nOr, ca orice fabul\u0103, ne-ar putea da cel pu\u0163in de g\u00e2ndit.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Prin anii \u201990, exasperat de muzica \u015fi posturile de radio ce se rev\u0103rsau zilnic prin difuzoarele autobuzelor de transport \u00een comun, tare \u015fi f\u0103r\u0103 sc\u0103pare, un prieten cu sentiment justi\u0163iar a telefonat Oficiului pentru Protec\u0163ia Consumatorului. F\u0103r\u0103 succes, \u015fi s-a ales \u015fi cu o replic\u0103 interesant\u0103: \u201eDar de ce v\u0103 deranjeaz\u0103? Mie \u00eemi place!\u201d. Ast\u0103zi,… Cite\u0219te mai mult »\u00cenjur\u0103turi pe muzic\u0103. O fabul\u0103 freudian\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[12896,12897],"class_list":["post-21361","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-soferii-de-ratb","tag-transport-urban"],"views":1824,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21361","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21361"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21361\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21361"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21361"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21361"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}