{"id":21357,"date":"2014-11-27T12:53:40","date_gmt":"2014-11-27T10:53:40","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21357"},"modified":"2014-11-27T12:53:40","modified_gmt":"2014-11-27T10:53:40","slug":"pledoarie-pentru-muzeul-de-istorie-nationala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/pledoarie-pentru-muzeul-de-istorie-nationala\/","title":{"rendered":"Pledoarie pentru Muzeul de Istorie Na\u0163ional\u0103"},"content":{"rendered":"

Lumea se afl\u0103 \u00eentr-un proces de ne\u00eentrerupt\u0103 schimbare. Ritmul istoric s-a accelerat, mai ales \u00een ultimele dou\u0103 veacuri, iar \u00een ultimele decenii muta\u0163iile au ajuns uneori ame\u0163itoare. Dac\u0103 ar reveni la via\u0163\u0103, str\u0103bunicii s-ar putea adapta cu greu noului stil de via\u0163a al urma\u015filor lor. Dar, totodat\u0103, memoria trecutului trebuie p\u0103strat\u0103, altfel am r\u0103m\u00e2ne doar par\u0163ial \u015ftiutori ai mersului lumii. Istoria are menirea acestei conserv\u0103ri a memoriei, esen\u0163ial\u0103 nu numai pentru a p\u0103stra cheia \u00een\u0163elegerii devenirii, dar \u015fi pentru a ne ap\u0103ra s\u0103 devenim noi \u00een\u015fine ni\u015fte computere \u015fi a ne pierde \u00eensu\u015firile umane.<\/strong><\/em>
\nNu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor au fost create muzeele \u00een care se conserv\u0103 realiz\u0103ri succesive ale omenirii, oglinzile transform\u0103rilor care au avut loc, memoria trecutului, ca un necesar \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor al timpurilor trecute pentru a \u00eenlesni mersul \u00eenainte al omenirii. Trebuie s\u0103 cunoa\u015ftem \u015fi s\u0103 nu pierdem din vedere ce a fost, c\u0103ile care au fost urmate, drumurile care au fost folosite \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd biruin\u0163ele, dar \u015fi \u00eenfr\u00e2ngerile. Este vorba \u015fi de lec\u0163ia at\u00e2t de pre\u0163ioas\u0103 a muncii \u00eenainta\u015filor, a \u00eencerc\u0103rilor, dar \u015fi a reu\u015fitelor lor. Memoria trecutului reprezint\u0103 o temelie pre\u0163ioas\u0103 a unei evolu\u0163ii \u015fi a unei succesiuni, pe care este necesar s-o p\u0103str\u0103m pentru noi \u015fi urma\u015fii no\u015ftri, iar muzeul este un loc sacru de conservare a acestei memorii colective.
\nSuccesiv, au fost \u00eentemeiate muzee, care \u00eempodobesc ora\u015fele noastre \u015fi conserv\u0103 genera\u0163iilor viitoare amintirea concret\u0103 a ceea ce a fost. Este vorba de opere de art\u0103, dar \u015fi de obiecte odinioar\u0103 \u00een uz \u015fi care dezv\u0103luie trepte de ingeniozitate \u015fi de civiliza\u0163ie. Printre aceste obiecte exist\u0103 unele deosebit de pre\u0163ioase pentru valoarea lor, dar mai ales importante pentru a stimula sim\u0163\u0103mintele de respect ale faptelor \u015fi solu\u0163iilor unor \u00eenainta\u015fi ai no\u015ftri, care au contribuit la zidirea a ceea ce avem ast\u0103zi drept cuceriri \u015fi reu\u015fite ale tuturor.
\nOdat\u0103 cu Veacul Luminilor a \u00eenceput s\u0103 se scurg\u0103 perioada modern\u0103 \u015fi contemporan\u0103 a muzeelor. Au fost create \u015fi dezvoltate astfel de a\u015fez\u0103minte \u015fi \u00een acela\u015fi timp, treptat, ele au fost deschise unui public din ce \u00een ce mai larg \u015fi au devenit o pies\u0103 de educa\u0163ie \u00een formarea oamenilor, urm\u0103rindu-se de asemenea ca ele s\u0103 \u00eensemne ad\u0103postul de conservare a memoriei umanit\u0103\u0163ii prin str\u00e2ngerea \u015fi ap\u0103rarea unor obiecte reprezentative ale trecutului.
\nMuzee au ap\u0103rut succesiv \u015fi \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc. \u00cen fiecare jude\u0163 fiin\u0163eaz\u0103 un a\u015fez\u0103m\u00e2nt de acest fel, iar la Bucure\u015fti, \u00een afara Muzeului de Art\u0103, creat \u00een fostul Palat Regal, fiin\u0163eaz\u0103 un Muzeu de Istorie Na\u0163ional\u0103 \u015fi Muzeul de Istorie a Capitalei. Cel dint\u00e2i, organizat \u00een vechiul Palat al Po\u015ftelor, unul dintre edificiile ridicate \u00een ultima parte a domniei regelui Carol I, reprezint\u0103 cel mai de seam\u0103 muzeu de istorie al \u0163\u0103rii, \u00een care au fost str\u00e2nse cele mai valoroase piese care ilustreaz\u0103 trecutul din timpurile cele mai \u00eendep\u0103rtate \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. El reprezint\u0103 o carte de vizit\u0103 pentru fiecare cet\u0103\u0163ean al acestei \u0163\u0103ri, dar \u015fi o poart\u0103 de cunoa\u015ftere pentru str\u0103inul doritor de a \u015fti cum s-a ajuns la Rom\u00e2nia zilelor noastre. Totodat\u0103, el dezv\u0103luie, prin componentele sale, nivelele de civiliza\u0163ie succesive \u015fi \u00eencadrarea poporului nostru printre popoarele lumii.
\nDar acest muzeu se afl\u0103 practic \u201e\u00een adormire\u201c. El este dup\u0103 aproape o jum\u0103tate de veac \u00eenc\u0103 o victim\u0103 a teribilului cutremur din 1977. Vizitarea este limitat\u0103 de decenii la lapidarium, \u00een care se g\u0103se\u015fte o copie fidel\u0103 a Columnei lui Traian, \u015fi la tezaur. Condus eficient \u015fi energic de un director d\u0103ruit institu\u0163iei, Muzeul \u00ee\u015fi dovede\u015fte prin succesive expozi\u0163ii, organizate toate \u00eens\u0103 doar la parter, prin activitate \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi publica\u0163ii, existen\u0163a benefic\u0103 \u015fi necesar\u0103, dar, de decenii, \u00eent\u00e2rzie lucr\u0103rile de consolidare \u015fi restaurare a edificiului dup\u0103 dezastrul din 1977. Succesiv, \u00een tot acest r\u0103stimp, s-a luat not\u0103 de situa\u0163ie, s-au f\u0103cut f\u0103g\u0103duieli de guvernele care au administrat \u0163ara, dar \u00een fapt sumele necesare \u00een primul r\u00e2nd unei consolid\u0103ri sigure \u015fi at\u00e2t de necesare n-au fost puse la dispozi\u0163ie. Cultura, din p\u0103cate, reprezint\u0103 o preocupare ve\u015fnic restant\u0103 \u00een timpurile noastre!
\nA mai fiin\u0163at o situa\u0163ie similar\u0103, cea a Bibliotecii Na\u0163ionale, care a fost remediat\u0103 dup\u0103 ani de zile, dar a fost remediat\u0103. \u00cen schimb Muzeul de Istorie Na\u0163ional\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-o a\u015fteptare ne\u00eemplinit\u0103. Este timpul, mai mult ca oric\u00e2nd, ca acest conservator al memoriei trecutului s\u0103 se bucure de aten\u0163ie \u015fi sprijin la cel mai \u00eenalt nivel, ca edificiul \u00een care se afl\u0103 \u015fi pre\u0163ioasele sale colec\u0163ii de exponate s\u0103 se bucure de sprijin \u015fi de o justificat\u0103 punere \u00een valoare. Nep\u0103sarea politicienilor este grav\u0103, mai ales ast\u0103zi, c\u00e2nd avem \u00een general o clas\u0103 politic\u0103 \u00eenst\u0103rit\u0103, \u00een unele cazuri, din p\u0103cate, chiar prea \u00eenst\u0103rit\u0103 pe c\u0103i ocolite. O institu\u0163ie aleas\u0103 din trupul acestei \u0163\u0103ri nu este folosit\u0103 la parametrii pe care \u00eei are \u015fi o repetare \u2013 la un moment dat inevitabil\u0103 \u2013 a unei catastrofe naturale ca aceea amintit\u0103 mai \u00eenainte ar putea duce la pierderea irecuperabil\u0103 a celor mai reprezentative obiecte de patrimoniu ale \u0163\u0103rii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Lumea se afl\u0103 \u00eentr-un proces de ne\u00eentrerupt\u0103 schimbare. Ritmul istoric s-a accelerat, mai ales \u00een ultimele dou\u0103 veacuri, iar \u00een ultimele decenii muta\u0163iile au ajuns uneori ame\u0163itoare. Dac\u0103 ar reveni la via\u0163\u0103, str\u0103bunicii s-ar putea adapta cu greu noului stil de via\u0163a al urma\u015filor lor. Dar, totodat\u0103, memoria trecutului trebuie p\u0103strat\u0103, altfel am r\u0103m\u00e2ne doar… Cite\u0219te mai mult »Pledoarie pentru Muzeul de Istorie Na\u0163ional\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[12893,12892,2794],"class_list":["post-21357","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-memoria-trecutului","tag-memorii-colective","tag-muzee"],"views":1595,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21357","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21357"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21357\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21357"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21357"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21357"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}