{"id":21349,"date":"2014-11-27T12:43:39","date_gmt":"2014-11-27T10:43:39","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21349"},"modified":"2015-01-15T14:36:32","modified_gmt":"2015-01-15T12:36:32","slug":"de-maine","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-maine\/","title":{"rendered":"De m\u00e2ine"},"content":{"rendered":"

\u00cen noiembrie a fost s\u0103rb\u0103torit\u0103 \u201eZiua interna\u0163ional\u0103 a gentile\u0163ii\u201c. Fi\u0163i gentili, ne \u00eendemna cu aceast\u0103 ocazie cineva, fi\u0163i buni \u015fi toleran\u0163i, bucura\u0163i-v\u0103 de prezen\u0163a \u015fi existen\u0163a celuilalt. Fiin\u0163a uman\u0103 se na\u015fte cu darul de a-l \u00een\u0163elege \u015fi de a-l accepta pe cel de al\u0103turi. Nu \u00eenvinge\u0163i acest dar, l\u0103sa\u0163i-v\u0103 \u00een puterea firii. Gentile\u0163ea este contagioas\u0103, aduce fericire, contribuie la s\u0103n\u0103tatea inimii \u015fi face omul mai performant.<\/strong><\/p>\n

Pentru o cronic\u0103 diplomatic\u0103 a\u015f fi trecut cu vederea proclamarea unei astfel de s\u0103rb\u0103tori dac\u0103 nu a\u015f fi aflat de eseul O nou\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 pentru o lume \u00een criz\u0103 \u00een care economistul american Jeremy Rifkin extrapoleaz\u0103 o posibil\u0103 filozofie a naturii umane la aspecte mult mai complicate. \u201eC\u00e2nd i se ofer\u0103 ocazia, fiin\u0163a uman\u0103 este \u00een mod natural dispus\u0103 s\u0103 colaboreze cu ceilal\u0163i pentru bucuria \u00een sine de a contribui la interesul general\u201c. Remarca mi-a oferit ocazia s\u0103 m\u0103 \u00eentreb: au \u015fi statele o astfel de disponibilitate?
\n\u00cen a\u015fteptarea unor explica\u0163ii<\/strong>
\nLa \u00eenceputul lui noiembrie s-au \u0163inut trei reuniuni care au oferit liderilor statelor din Asia \u015fi Pacific \u015fi ai celor din Grupul-20 ocazia s\u0103 discute despre s\u0103r\u0103cie, crize, cooperare \u015fi \u015fansele p\u0103cii. Rezultatele sunt nesemnificative. La Beijing, reuniunea la v\u00e2rf a Asocia\u0163iei pentru cooperarea \u00een Asia-Pacific-APEC a fost organizat\u0103 cu fast mandarin, Beijingul dorind s\u0103 prezinte lumii for\u0163a de azi a Chinei. Summit-ul Asocia\u0163iei na\u0163iunilor din Sud-Estul Asiei-ASEAN, \u0163inut la Nay Pyi Taw-Myanmar, a fost dominat de tema s\u0103r\u0103ciei, tradus\u0103 \u00een termeni politici prin discriminarea minorit\u0103\u0163ilor \u015fi grupurilor vulnerabile. Secretarul general al ONU nu a ocolit problemele st\u00e2rnite de tensiunile istorice \u015fi revendic\u0103rile teritoriale din regiune. La Brisbane-Australia, la reuniunea G-20, Putin \u015fi-a reg\u0103sit partenerii din G-8 de care se desp\u0103r\u0163ise for\u0163at din cauza sanc\u0163iunilor impuse Rusiei \u00een contextul crizei din Ucraina.
\nMarginalii<\/strong>
\nPre\u015fedintele Xi Jinping a fost gazd\u0103 imperial\u0103 \u00een privin\u0163a protocolului \u015fi interlocutor politic consecvent cu sine. El a folosit reuniunea APEC pentru a fixa mai bine imaginea Chinei de azi, rupte de trecut, puternice, dezvoltate, angajate pe drumul moderniz\u0103rii. Mai mult: o Chin\u0103 preg\u0103tit\u0103 deja s\u0103 ocupe centrul puterii \u00een regiunea Asia-Pacific. Av\u00e2ndu-i \u00een dreapta pe pre\u015fedintele Obama \u015fi \u00een st\u00e2nga pe pre\u015fedintele Putin (cum ne arat\u0103 fotografiile), liderul chinez sugereaz\u0103 marcarea unui imaginar punct al echilibrului. Exist\u0103 un vis american, cel al puterii pentru care Statele Unite sunt angajate \u00eentr-o cruciad\u0103 mondial\u0103 \u00een speran\u0163a impunerii valorilor propriei democra\u0163ii (Kissinger, Diploma\u0163ia). Un vis european, cel al construc\u0163iei Europei unite, al echilibrului \u00eentre puteri, \u00een care \u00eenc\u0103 nu s-au stins luminile Revolu\u0163iei Franceze: libertate, egalitate,\u00a0 fraternitate. De ce nu ar exista \u015fi un vis chinez?
\nPublic, liderul chinez a \u00eencercat s\u0103 \u00eencurajeze o eventual\u0103 conciliere ruso-american\u0103. \u00cen realitate, China nu are motive s\u0103 investeasc\u0103 \u00eentr-o astfel de direc\u0163ie. Nu este greu de imaginat c\u0103 regiunea Asia-Pacific va fi nu numai una a cooper\u0103rii, ci \u015fi a concuren\u0163ei \u015fi a confrunt\u0103rilor. O confirm\u0103 chiar declara\u0163iile oaspe\u0163ilor. De la sosirea la Beijing, pre\u015fedintele Barack Obama a \u0163inut s\u0103 afirme dorin\u0163a Washingtonului de a coopera cu Beijingul, dar nu a evitat s\u0103 precizeze particularitatea interesului americanilor \u00een Asia-Pacific: \u201eStatele Unite sunt cu adev\u0103rat o na\u0163iune a regiunii Pacific; viitorul nostru, securitatea \u015fi prosperitatea noastr\u0103 sunt indestructibil legate de Asia\u201c. Singurul succes ob\u0163inut \u00een urma discu\u0163iilor dintre Xi Jinping \u015fi Obama \u00eel reprezint\u0103 \u00eencheierea acordului chino-american privind reducerea cu 40% a polu\u0103rii provocate de industriile celor dou\u0103 state. Altfel, temele obsesive ale Washington-ului: drepturile omului, libertatea presei, liberalizarea pie\u0163ei, conversia monedei chineze au primit din partea gazdelor tratamentul clasic: nu discut\u0103m! \u00cen privin\u0163a terorismului, g\u00e2ndit de americani ca responsabilitate mondial\u0103, Beijingul nu \u015fi-a ascuns reticen\u0163ele fa\u0163\u0103 de ini\u0163iativele luate de Statele Unite \u00een afara cadrului ONU.
\nCriza din Marea Chinei nu \u015fi-a g\u0103sit o solu\u0163ie nici \u00een convorbirile chinezilor cu americanii, nici \u00een negocierile cu japonezii. Premierul nipon Shinzo Abe a fost primit c\u0103lduros de Xi Jinping, dar numai at\u00e2t. \u00cen discu\u0163iile directe dintre Obama \u015fi Putin, adversit\u0103\u0163ile ruso-americane declan\u015fate de criza din Ucraina nu s-au risipit. Acela\u015fi lucru se poate spune \u015fi despre dialogul Putin-Hollande \u00eempotmolit \u00een afacerea livr\u0103rii port-helicopterului Mistral. Moscova cere respectarea termenilor contractului (noiembrie), Parisul pretinde ca Rusia s\u0103-\u015fi retrag\u0103 trupele din Ucraina. Nimic nu s-a legat, ba mai mult, criticarea Rusiei pentru implicarea \u00een conflictul din Ucraina a continuat. Nimeni nu cedeaz\u0103. Unii spun c\u0103 Putin este un bun tactician, nu \u015fi un bun strateg.
\n\u00centr-un articol publicat \u00een The Nation din New York, la 15 septembrie, profesorul Stephen Cohen de la Universitatea Princeton consider\u0103 c\u0103 \u201easist\u0103m la cea mai periculoas\u0103 confruntare din ultimele decenii \u00eentre Rusia \u015fi Statele Unite, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 cea mai grav\u0103 de la criza rachetelor din 1962. R\u0103zboiul civil din Ucraina, precipitat prin schimbarea ilegal\u0103 a guvernului de la Kiev \u00een februarie, ar putea s\u0103 conduc\u0103 la o b\u0103t\u0103lie frontal\u0103 \u00eentre Organiza\u0163ia Atlanticului de Nord (NATO) \u015fi Rusia. Mult timp de neconceput, un astfel de scenariu devine plauzibil. Multe fapte arat\u0103 c\u0103 acest nou r\u0103zboi rece va fi \u00eenc\u0103 \u015fi mai grav dec\u00e2t primul c\u0103ruia planeta abia a reu\u015fit s\u0103-i supravie\u0163uiasc\u0103. Acum, epicentrul nu se mai afl\u0103 la Berlin, ci chiar la frontiera cu Rusia. \u00cen Ucraina, o regiune vital\u0103 pentru Moscova, calculele gre\u015fite, accidentele \u015fi provoc\u0103rile apas\u0103 mult mai greu dec\u00e2t cele la care lumea a fost martor\u0103 cu c\u00e2teva decenii \u00een urm\u0103, \u00een Germania. Mai grav: actorii acestui nou r\u0103zboi rece ar putea s\u0103 cedeze mai u\u015for tenta\u0163iei de a recurge la arma nuclear\u0103. Unii dintre strategii militari moscovi\u0163i anun\u0163\u0103 c\u0103 dac\u0103 trupele conven\u0163ionale occidentale, cu mult superioare numeric, amenin\u0163\u0103 direct Rusia, aceasta va recurge la arma nuclear\u0103 tactic\u0103. \u00cencercuirea (Rusiei, n.n.) la care recurge acum NATO cu bazele militare \u015fi sistemele anti-rachet\u0103 fac cu at\u00e2t mai plauzibil\u0103 o astfel de replic\u0103\u201c. Viziunea este apocaliptic\u0103.
\nFurtunile politice se transform\u0103 \u00een uragane \u015fi nu avem altceva de f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 ne punem centurile de siguran\u0163\u0103. Ca \u00een avion. Cel care a semnalat f\u0103r\u0103 menajamente (l\u0103s\u00e2nd, totu\u015fi, loc \u015fanselor de \u00een\u0163elegere) riscurile confrunt\u0103rii viitoare a fost Vladimir Putin \u00een convorbirile cu Hollande: \u201e\u00cen prezent, exist\u0103 multe turbulen\u0163e \u00een afacerile interna\u0163ionale, de aceea este cu at\u00e2t mai util s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim din nou \u015fi s\u0103 discut\u0103m aceste probleme\u201c. \u201eNu trebuie s\u0103 mai suferim mult timp de turbulen\u0163ele existente, a replicat Hollande, avem datoria comun\u0103 de a reglementa crizele care se produc \u00een Ucraina \u015fi \u00een alte p\u0103r\u0163i ale lumii, acolo unde avem responsabilit\u0103\u0163i. Rusia, ca \u015fi Fran\u0163a, trebuie s\u0103-\u015fi asume responsabilitatea de a reglementa aceste probleme\u201c.
\nNori grei se \u00eengr\u0103m\u0103desc peste cerul rela\u0163iilor Rusiei cu Occidentul tocmai c\u00e2nd s-a declan\u015fat puternic b\u0103t\u0103lia pentru Asia-Pacific.
\nDe m\u00e2ine, <\/strong>viitorul ar putea ar\u0103ta altfel<\/strong>
\nLumea \u00een care tr\u0103im a intrat \u00een turbionul unui nou ciclu istoric. Destabilizarea, conflictele \u015fi r\u0103zboaiele se dovedesc cu mult mai profitabile dec\u00e2t cooperarea, dezvoltarea \u015fi progresul. Europa caut\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een b\u0103t\u0103lie cu \u00eentregul arsenal de care dispune: tradi\u0163ia civiliza\u0163iei, ascendentul culturii politice, puterea economic\u0103 \u015fi tehnologic\u0103, organizarea \u00eentr-o uniune modern\u0103 \u015fi chiar speran\u0163a de refacere a influen\u0163ei \u00een acea parte de lume acoperit\u0103 c\u00e2ndva de puterea ei colonial\u0103. \u00cen primele dou\u0103 decenii ale noului secol, sigur cuantificabil\u0103 r\u0103m\u00e2ne refacerea pozi\u0163iei mondiale a Rusiei \u015fi intrarea Chinei \u00een clubul superputerilor. Efectul acestei rea\u015fez\u0103ri determin\u0103 adaptarea strategiilor la deplasarea centrului de putere mondial\u0103 \u00een Asia-Pacific. Dac\u0103 lucrurile vor continua \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie, apare riscul, pentru prima dat\u0103 din Antichitate, ca Europa s\u0103-\u015fi piard\u0103 preeminen\u0163a pe care i-au conferit-o Umanismul \u015fi Rena\u015fterea nu ca p\u0103m\u00e2nt al civiliza\u0163iei \u015fi al ideilor novatoare \u2013 aceasta este deja istorie incontestabil\u0103 \u2013, ci ca motor al dezvolt\u0103rii \u015fi progresului. Deocamdat\u0103 b\u0103tr\u00e2nul continent a r\u0103mas \u00een competi\u0163ie cu puterile lumii \u015fi cu el \u00eensu\u015fi. \u00cei trebuie noi energii pentru reafirmarea for\u0163ei \u015fi identit\u0103\u0163ii sale. C\u00e2nd \u00eentreba \u201eEuropa? Ce num\u0103r de telefon are?\u201c, americanul Kissinger ironiza lipsa de unitate politic\u0103 a Europei. Ecoul acestei butade, lansate \u00een 1981, nu s-a stins \u00eenc\u0103.
\nDe m\u00e2ine, ca europeni, va trebui s\u0103 g\u00e2ndim altfel.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen noiembrie a fost s\u0103rb\u0103torit\u0103 \u201eZiua interna\u0163ional\u0103 a gentile\u0163ii\u201c. Fi\u0163i gentili, ne \u00eendemna cu aceast\u0103 ocazie cineva, fi\u0163i buni \u015fi toleran\u0163i, bucura\u0163i-v\u0103 de prezen\u0163a \u015fi existen\u0163a celuilalt. Fiin\u0163a uman\u0103 se na\u015fte cu darul de a-l \u00een\u0163elege \u015fi de a-l accepta pe cel de al\u0103turi. Nu \u00eenvinge\u0163i acest dar, l\u0103sa\u0163i-v\u0103 \u00een puterea firii. Gentile\u0163ea este contagioas\u0103,… Cite\u0219te mai mult »De m\u00e2ine<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[12880,4,12881,12882,12879],"class_list":["post-21349","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-economistul-american-jeremy-rifkin","tag-editorial","tag-filozofie-a-naturii-umane","tag-interesul-general","tag-ziua-internationala-a-gentiletii"],"views":1880,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21349","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21349"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21349\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21349"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21349"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21349"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}