{"id":21316,"date":"2014-11-20T14:54:02","date_gmt":"2014-11-20T12:54:02","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21316"},"modified":"2014-11-20T14:54:02","modified_gmt":"2014-11-20T12:54:02","slug":"femeia-incovrigata-copiii-si-cheia-franceza","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/femeia-incovrigata-copiii-si-cheia-franceza\/","title":{"rendered":"Femeia \u00cencovrigat\u0103, copiii  \u015fi cheia francez\u0103"},"content":{"rendered":"<p>\u00cen timpul verii e mai greu s\u0103 o vezi \u00een toat\u0103 meticulozitatea maltrat\u0103rii, abunden\u0163a trupurilor care iau cu asalt str\u0103du\u0163ele Parcului Monument \u00eentr-un flux sufocant, deasupra c\u0103rora smogul industrial al gr\u0103tarelor cu mici \u015fi decibelii tembeli ai house-ului p\u0103\u015funist rom\u00e2nesc plutesc ca o hipnoz\u0103 colectiv\u0103, tinz\u00e2nd s\u0103-i camufleze existen\u0163a. \u00cens\u0103 de cum se las\u0103 toamna cu schimb\u0103rile ei de temperatur\u0103 \u015fi de program muncitoresc, str\u0103zile Parcului se golesc treptat, l\u0103s\u00e2nd loc unui alt timp urban, \u015fi atunci ea, statuia, devine frapant\u0103. Statuia \u015fi mutil\u0103rile ei. Este o femeie cu bra\u0163ele \u00eencle\u015ftate pe glezne \u015fi cu genunchii la piept. St\u0103 \u00eentins\u0103 pe o parte. O pozi\u0163ie \u00een care imaginarul popular poate lesne depista caracteristici precum vulnerabilitate, somnolen\u0163\u0103 sau chin. \u00cen compozi\u0163ie &#8211; un amestec de marmur\u0103 \u015fi piatr\u0103. Avem de-a face cu un soi de androgin modelat \u00een stilul realism-socialismului, aduce pu\u0163in cu femeia-robot din \u201eMetropolis\u201d-ul lui Fritz Lang. Nu e mare de \u00een\u0103l\u0163ime, pare a \u00eensuma vreo trei metri. \u00cenainte a locuit, peste trei decenii, pe o paji\u015fte, dar \u00een prezent administra\u0163ia local\u0103 br\u0103ilean\u0103 i-a rezervat un loc de relicv\u0103. A aruncat-o l\u00e2ng\u0103 un gard negru de fier forjat, gardul p\u0103r\u0103ginit al \u015fi mai p\u0103r\u0103ginitului Muzeu de \u015etiin\u0163e ale Naturii, \u00eenc\u00e2t se potrive\u015fte acolo ca un cadavru \u00eentr-o groap\u0103 de gunoi. Eu o numesc Femeia \u00cencovrigat\u0103, dar de-a lungul vremii al\u0163ii au numit-o \u201eVaca\u201d, \u201eVita\u201d, \u201eProasta\u201d, \u201ePanarama\u201d, \u201eViolata\u201d sau \u201eCurva\u201d. Ea nu mai are fa\u0163\u0103, ceea ce c\u00e2ndva a reprezentat un chip se rezum\u0103 acum la o colec\u0163ie deprimant\u0103 de ad\u00e2ncituri \u015fi monturi, nasul i-a fost spart, ochii i-au fost spar\u0163i, gura i-a fost spart\u0103, fruntea i-a fost spart\u0103, b\u0103rbia i-a fost spart\u0103, obrajii i-au fost spar\u0163i. Figura ei pare m\u00e2ncat\u0103 de acid ori de animale s\u0103lbatice, precizia compara\u0163iei nu prea conteaz\u0103. Nici degetele de la m\u00e2ini nu se afl\u0103 \u00eentr-o stare mai bun\u0103 &#8211; din zece i-au mai r\u0103mas \u00eentregi vreo \u015fase. Dar \u00eenainte de-a merge departe, care-i importan\u0163a acestei statui, care-i relevan\u0163a ei publicistic\u0103, ce reprezint\u0103 aceast\u0103 statuie? Din punct de vedere sculptural, o banalitate de serie, ca multe alte banalit\u0103\u0163i de serie l\u0103sate \u00een urm\u0103 de politica de sculptur\u0103 public\u0103 a perioadei comuniste. Importan\u0163a jurnalistic\u0103 apare, \u00eens\u0103, la o privire antropologic\u0103, pentru c\u0103 ea con\u0163ine o veritabil\u0103 istoriografie a barabariei \u015fi poate reflecta o sum\u0103 de posibile adev\u0103ruri despre popula\u0163ia unui ora\u015f precum Br\u0103ila \u015fi despre un caz de absurd u\u015for distopic.<br \/>\nCopiii<br \/>\nA\u015fadar. Un rol important \u00een aceast\u0103 istorie a maltrat\u0103rii Femeii \u00cencovrigate l-au avut copiii. \u00cen urm\u0103 cu o dou\u0103 luni, trec\u00e2nd prin parc \u00een drum spre m\u0103tu\u015f\u0103-mea, am z\u0103rit o feti\u0163\u0103 zburlie \u00een haine roz. \u0162op\u0103ia \u00eentr-o veselie atomic\u0103 \u0163in\u00e2ndu-se cu m\u00e2inile de gratiile gardului negru al Muzeului, \u00eentoars\u0103 cu spatele spre maic\u0103-sa, care \u00eei filma \u0163\u00e2fnoas\u0103 \u015fi m\u00e2ndr\u0103 cu un iPhone desc\u0103tu\u015farea energetic\u0103. Feti\u0163a s\u0103rea ca o minge, ca o minge umplut\u0103 nu cu aer, ci cu insisten\u0163\u0103 psihotic\u0103. Feti\u0163a s\u0103rea pe capul Femeii \u00cencovrigate \u015fi p\u0103rea c\u0103 nici m\u0103car un bombardament aerian nu ar fi determinat-o s\u0103-\u015fi abandoneze obiectivul cucerit. Asta \u00een timp ce sub t\u0103lpile mamei putea fi depistat un trenule\u0163 desenat cu cret\u0103 ro\u015fie pe care scria, parc\u0103 \u00een conjuc\u0163ie fatalist\u0103 impenetrabil\u0103 cu s\u0103riturile fiicei, IUBIREA E AICEA. \u015ei d\u0103-i \u015fi sari, \u015fi d\u0103-i \u015fi sari, \u015fi d\u0103-i \u015fi sari&#8230;<br \/>\nO parte semnificativ\u0103 din amintirile copil\u0103riei mele \u00eei este martor\u0103 acestei statui am\u0103r\u00e2te. \u00censum\u00e2nd cincizeci \u015fi trei de hectare, Parcul Monument este cel mai mare parc din Municipiul Br\u0103ila. A fost amenajat \u00een 1862, un rol esen\u0163ial \u00een acest sens av\u00e2ndu-l generalul Pavel Kiseleff, al c\u0103rui nume parcul l-a \u015fi purtat o lung\u0103 perioad\u0103. De cur\u00e2nd, parcul a fost recondi\u0163ionat pe bani europeni, dup\u0103 o s\u0103lb\u0103ticie de peste dou\u0103 decenii. P\u00e2n\u0103 la recondi\u0163ionare, bosche\u0163ii au triumfat \u00een unanimitate, \u00eenv\u0103luiau totul \u00eentr-o virginitate precambrian\u0103, aleile erau at\u00e2t de denivelate, \u00eenc\u00e2t sem\u0103nau cu h\u00e2rtoapele unui sat b\u0103t\u0103torit de tancuri, iar absen\u0163a iluminatului public din unele zone instituia noaptea un climat horror ideal. De altfel, \u00een ceea ce prive\u015fte analele \u201eoculte\u201d ale Parcului Monument, le sunt cunoscute br\u0103ilenilor \u201emisterele\u201d care puteau fi \u00eent\u00e2lnite odat\u0103 av\u00e2ntat \u00een spa\u0163iul s\u0103u verde. C\u00e2te un amator fantomatic de onanie public\u0103, gr\u0103mezi de gunoaie, materii fecale, cadavre de animale, practican\u0163i de yoga \u015fi de karate. Ba, la un moment dat, pe la \u00eenceputul anilor 2000, umbla zvonul c\u0103, \u00een p\u0103durea din \u00eemprejurimile fostului restaurant Kiseleff, \u00een fiecare duminic\u0103 diminea\u0163a, vara, putea fi z\u0103rit un grup de b\u0103tr\u00e2ni care f\u0103ceau flot\u0103ri \u00een pielea goal\u0103. Poate c\u0103 nu degeaba tenebrele p\u0103duroase din \u201cTwin Peaks\u201d au avut at\u00e2ta priz\u0103 \u00een r\u00e2ndul br\u0103ilenilor \u00een anii turbulen\u0163i ai tranzi\u0163iei post-comuniste. Revenind, \u00eens\u0103, la copii \u2013 dac\u0103 onani\u015ftii \u00ee\u015fi \u00eemp\u0103r\u0163eau haosul amazonian al parcului \u00een puterea nop\u0163ii, \u00een lumina zilei el apar\u0163inea \u00een \u00eentregime copiilor. Obi\u015fnuiam, eu \u015fi tovar\u0103\u015fii mei de joac\u0103 din cartier, s\u0103 \u00eencingem foarte des partide interminabile de \u201csomata\u201d \u00een parc, ciuruieli cu gornete, curse de biciclete, reproduceri de scene din filme de ac\u0163iune din epoca VHS finalizate mai mereu cu ochi vine\u0163i \u015fi arcade julite, fotbal, tenis cu piciorul \u015f.a.m.d. Parcul era regatul nostru de urlete animalice \u015fi de reverii vegetale. Numai c\u0103 ori de c\u00e2te ori copiii d\u0103deau peste Femeia \u00cencovrigat\u0103, se instala subit ceva ca o stare de incanta\u0163ie \u00eentunecat\u0103. Da, da, da, o necesitate irepresibil\u0103 a violen\u0163ei \u015fi batjocurii le exploda robotic \u00een sim\u0163uri, \u00eenc\u00e2t efectiv nu se puteau ab\u0163ine s\u0103 nu-i fac\u0103 ceva statuii, fiecare dup\u0103 c\u00e2t \u00eei perimitea imagina\u0163ia \u00een materia vast\u0103 a umilirii. Astfel, am v\u0103zut copii care urinau pe figura Femeii \u00cencovrigate, copii care \u00ee\u015fi deversau materia fecal\u0103 pe corpul ei, copii care o scuipau pe s\u00e2ni, copii care o loveau cu picioarele \u00een stomac, copii care o lapidau cu pietre, copii care alegeau doar s\u0103 o \u00eenjure \u015fi copii care furau rujurile mamelor pentru a-i m\u00e2zg\u0103li cu r\u00e2sete h\u0103h\u0103ite figura. Nu, nu e fic\u0163iune, e realitate pur\u0103 \u015fi dur\u0103! De\u015fi la cele mai multe dintre scene doar am asistat pasiv, un cadru extrem de dinamic \u015fi \u00eence\u0163o\u015fat din memorie \u00eemi spune c\u0103 \u015fi eu am abuzat-o, lovind-o sistematic, ca posedat, cu piciorul \u00een cap, o dat\u0103 sau de dou\u0103 ori\u2026<br \/>\nCheia francez\u0103<br \/>\nChipul Femeii \u00cencovrigate a fost \u00eens\u0103 furat de un om matur, de un b\u0103rbat, nu de un copil. Ironia sor\u0163ii a f\u0103cut ca s\u0103 fiu martor \u015fi la aceast\u0103 scen\u0103. Prin clasa a VI-a s-a \u00eent\u00e2mplat. Era aproape de \u00eenserat, m\u0103 chinuiam \u00een zadar s\u0103 s\u0103rut \u201ecinematografic\u201d o coleg\u0103 de \u015fcoal\u0103 pe o banc\u0103 la c\u00e2\u0163iva metri de Femeia \u00cencovrigat\u0103, c\u00e2nd, deodat\u0103, m\u0103 dezlipesc intrigat de buzele ei \u015fi privesc cu ochii ie\u015fi\u0163i din orbite. Cadrul nr.1: un b\u0103rbat merge pe o biciclet\u0103. Cadrul nr.2: de coarnele bicicletei at\u00e2rn\u0103 o saco\u015f\u0103 de c\u00e2rp\u0103. Cadrul nr.3: b\u0103rbatul trece pe l\u00e2ng\u0103 statuie, dar fr\u00e2neaz\u0103 brusc. Cadrul nr.4: luat \u00een posesie de o furie oarb\u0103, b\u0103rbatul tr\u00e2nte\u015fte bicicleta, apoi v\u00e2r\u0103 m\u00e2na ad\u00e2nc \u00een saco\u015fa de c\u00e2rp\u0103 \u015fi scoate din ea o cheie francez\u0103. Cadrul nr.5: b\u0103rbatul se \u00eendreapt\u0103 spre statuie. Cadrul nr.6: iarba nu se aude pocnind sub t\u0103lpile lui, iarba e mut\u0103, mut\u0103 ca mine. Cadrul nr.7: ridic\u00e2nd c\u00e2t mai sus deasupra capului cheia francez\u0103 pentru a-\u015fi lua av\u00e2nt cu for\u0163\u0103, b\u0103rbatul \u00eencepe s\u0103 st\u00e2lceasc\u0103 febril figura statuii. Cadrul nr.8: b\u0103rbatul \u00eenc\u0103 nu se opre\u015fte, are vigoare c\u00e2t pentru o sut\u0103 de vie\u0163i, este Protejatul Istoriei, cheia francez\u0103 urc\u0103 \u015fi cade, buc\u0103\u0163i de piatr\u0103 sar \u00een p\u0103r\u0163i \u015fi se rostogolesc \u00een iarb\u0103&#8230; \u00cencremenisem, de furie \u015fi fric\u0103. La acea dat\u0103, gardienii publici erau de neg\u0103sit \u00een Parcul Monument. Mult mai t\u00e2rziu au \u00eenceput s\u0103 b\u00e2ntuie.<br \/>\n\u015ei astfel ajungem aici: o alt\u0103 imagine pregnant\u0103 pe care o am despre aceast\u0103 statuie m\u0103 trimite \u00eentr-o noapte din anul 2008. Era toamn\u0103, noiembrie cel mai probabil, cea\u0163a groas\u0103 sosit\u0103 din p\u0103durile Insulei Mari invada ca de obicei parcul cu o senza\u0163ie de dezastru post-industrial. La Br\u0103ila, ora\u015f decedat pe prea multe planuri, cea\u0163a pare mereu un accesoriu al pierzaniei. Proasp\u0103t sosit \u00eentr-un weekend de la Bucure\u015fti, eram \u00een anul III, ie\u015fisem s\u0103 fac o plimbare prin parc. Mereu mi-a pl\u0103cut somptuozitatea senil\u0103 pe care o instituie cea\u0163a \u00een acest parc la trecerea spre iarn\u0103. Halourile st\u00e2lpilor de iluminat levitau \u00eencremenite ca ni\u015fte sfere luminoase \u00een cea\u0163\u0103. Nu vedeai la mai mult de doi metri \u00een fa\u0163\u0103.\u00a0 \u015ei cum atunci c\u00e2nd nu vezi, parc\u0103 nici nu auzi, \u015focul \u00eent\u00e2lnirii cu el a fost dublu. El? Gardianul. Un gardian public. Beat turt\u0103. Frigul \u00eei poten\u0163ase putoarea de alcool ce-i ie\u015fea din gur\u0103 \u00eenchis\u0103 \u00een aburii respira\u0163iei. Gardianul p\u0103rea mai degrab\u0103 o ar\u0103tare mecanic\u0103. Zona \u00een care m-am ciocnit de el? Nu se sub\u00een\u0163elege deja? Paji\u015ftea Femeii \u00cencovrigate. Poate c\u0103 \u00eentr-un roman poli\u0163ist, Dashiell Hammett ar fi spus-o a\u015fa: Sunt nop\u0163i inutile \u015fi nop\u0163i care \u015ftiu c\u0103 via\u0163a este mult prea complex\u0103 \u015fi versat\u0103 ca s\u0103 se lase mimat\u0103 printr-o inven\u0163ie at\u00e2t de s\u0103r\u0103c\u0103cioas\u0103 precum coinciden\u0163a. Gardianul vorbea \u00een \u015foapt\u0103. \u00cei vorbea \u00een \u015foapt\u0103 Femeii \u00cencovrigate. Nu mi-a sesizat prezen\u0163a \u00een spatele lui, era mult prea acaparat de ceea ce-i spunea statuii: \u201eCe faci, curvuli\u0163o, te sim\u0163i bine, nu, e\u015fti relaxat\u0103, nu, stai jos \u015fi te \u0163ii de genunchi, panaramo, \u00een timp ce al\u0163ii muncesc \u00een frigul \u0103sta, nu?\u201d M-am scurs silen\u0163ios pe l\u00e2ng\u0103 el \u015fi mi-am continuat drumul. Abia mai t\u00e2rziu am admis g\u00e2ndul din cap. Dac\u0103 \u00een copil\u0103rie totul legat de aceast\u0103 statuie nu era dec\u00e2t un \u015fir de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri u\u015for bizare prin repetitivitate, la cei dou\u0103zeci \u015fi unu de ani pe care \u00eei aveam \u00een 2008 instinctul literar \u00eemi spunea deja c\u0103 m\u0103 aflam \u00een prezen\u0163a uneia dintre acele situa\u0163ii de \u201elogic\u0103 vr\u0103jit\u0103\u201d c\u0103reia niciun scriitor nu trebuie s\u0103-i dea cu piciorul, nu din cauza poten\u0163ialului de poveste, ci pentru c\u0103 numai percep\u0163ia artistic\u0103 i-ar putea fotografia \u201emesajul\u201d discret privind acele explica\u0163ii unice despre via\u0163\u0103 pe care via\u0163a, \u00een imensitatea ei ireductibil\u0103, nu le admite, vorba poetului Goncalo M. Tavares: \u201eVia\u0163a e remarcabil\u0103 \u015fi minu\u0163ioas\u0103, dar nu admite explica\u0163ii\u201d.<br \/>\n\u201eSe \u00eenecau de furie pentru c\u0103 nu puteau \u00een\u0163elege cum de cineva poate sculpta o statuie a\u015fa\u201c<br \/>\nApoi am uitat aproape complet de statuie, ca \u015fi c\u00e2nd nu a\u015f fi \u00eenmagazinat-o niciodat\u0103 ca amintire \u015fi cicatrice imaginar\u0103. P\u00e2n\u0103 \u00een vara asta, c\u00e2nd m-am re\u00eent\u00e2lnit cu ea accidental, v\u0103z\u00e2ndu-i noul \u201eb\u00e2rlog\u201d \u00eentr-o fotografie postat\u0103 de cineva pe Facebook. De \u015fase ani nu mai pusesem piciorul \u00een Parcul Monument \u015fi habar n-am motivul. Iar \u00een vara asta, descoperind-o parc\u0103 pentru prima dat\u0103, m-am trezit \u00eentr-o micu\u0163\u0103 investiga\u0163ie nul\u0103 \u015fi nelini\u015ftit\u0103 despre via\u0163a ei de dinaintea copil\u0103riei mele. Dup\u0103 cum anticipam, ultima surs\u0103 care mi-ar fi putut fi de ajutor a fost cea care ar fi trebuit s\u0103-mi fie cel mai mult de ajutor \u00een privin\u0163a unei cronologii \u201etehnice\u201d, \u015fi anume Direc\u0163ia de Patrimoniu a jude\u0163ului, care, de\u015fi o avea pe inventar pe Femeia \u00cencovrigat\u0103, habar n-avea cine o sculptase \u015fi ce nume purta. De altfel, nu exist\u0103 nicio semn\u0103tur\u0103 pe corpul statuii care s\u0103 poat\u0103 servi m\u0103car unei specula\u0163ii microscopice. Cele mai multe detalii aveam s\u0103 le aflu, evident, \u00eentreb\u00e2nd din gur\u0103 \u00een gur\u0103 \u00een familie \u015fi de la diver\u015fi oameni din parc. \u201e\u00cemi aduc aminte, c\u00e2nd era mic\u0103 tare, c\u0103 pl\u00e2ngeam ori de c\u00e2te ori o vedeam pe statuia aia. Mi-a spus maic\u0103-mea c\u0103 o dat\u0103 am pl\u00e2ns at\u00e2t de mult, \u00eenc\u00e2t am le\u015finiat, nu voiam s\u0103 m\u0103 mi\u015fc de-acolo\u201d, am aflat de la R., una dintre veri\u015foare, treizeci \u015fi ceva de ani. \u201eDin c\u00e2te-mi aduc eu aminte, statuia a fost plasat\u0103 acolo pe la sf\u00e2r\u015fitul anilor 70, a fost un proiect mai amplu de decorare cu sculpturi a parcului. \u015ei \u015ftiu c\u0103 s-a tot m\u00e2r\u00e2it \u00eempotriva ei \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, ba c\u0103 e ur\u00e2t\u0103, ba c\u0103 e obscen\u0103 prin felul \u00een care st\u0103 culcat\u0103. Oricum, e clar, niciodat\u0103 nu a fost pe placul ora\u015fului statuia asta\u201d, mi-a spus taic\u0103-meu, schimb\u00e2nd vitezele \u00een ma\u015fin\u0103. Intr\u00e2nd \u00een vorb\u0103 cu diver\u015fi oameni, am aflat c\u0103, pentru o perioad\u0103, dup\u0103 ce a fost a\u015fezat\u0103 \u00een parc, \u00een cartierul cel mai apropiat, Radu Negru se nume\u015fte, \u00een multe dintre case aveau s\u0103 se \u00eencing\u0103 nu de pu\u0163ine ori \u00een acei ani discu\u0163ii contrariate legate de existen\u0163a ei. \u201eChiar eu \u00eemi amintesc una, \u00een familia norei mele, am asistat la ea, \u00eentr-o buc\u0103t\u0103rie. Se \u00eenecau de furie pentru c\u0103 nu puteau \u00een\u0163elege cum de cineva poate sculpta o statuie a\u015fa, \u00een pozi\u0163ia aia de femeie \u00abdup\u0103 raporturi sexuale\u00bb, a\u015fa au spus, \u00abdup\u0103 raporturi sexuale\u00bb, \u015fi nu cum trebuie s\u0103 fie statuile, \u00abm\u00e2ndre \u015fi \u00een picioare\u00bb, a\u015fa au zis, ascult\u0103 la mine, \u00abm\u00e2ndre \u015fi \u00een picioare\u00bb\u201d, mi-a povestit N.C., bibliotecar \u00een v\u00e2rst\u0103 de \u015faizeci \u015fi patru de ani, ad\u0103ug\u00e2nd: \u201eCic\u0103 tot cineva din Radu Negru a vrut s\u0103-i fac\u0103 o vizit\u0103 secretarului general al jude\u0163ului ca s\u0103-l roage s\u0103 mute statuia, dar n-a avut curaj s-o fac\u0103&#8230;\u201d.<br \/>\nO abstrac\u0163iune public\u0103<br \/>\nBr\u0103ilenii nu au totu\u015fi \u00een s\u00e2nge vandalismul la adresa statuilor. Pe cel fa\u0163\u0103 de co\u015furile de gunoi \u015fi fa\u0163\u0103 de b\u0103ncu\u0163ele de lemn, da, dar statuile municipiului au fost \u00een general protejate de lipsa lor de interes pentru aceast\u0103 spe\u0163\u0103 a vandalismului. Sociologul Stanley Cohen a depistat \u015fase forme de vandalism: vandalismul achizitiv (furturile m\u0103runte), vandalismul tactic (cel practicat pentru a ob\u0163ine un avantaj imediat, cum ar fi, din pozi\u0163ie de om str\u0103zilor, distrugerea unui afi\u015fier de reclam\u0103 pentru o noapte \u00eentr-o celul\u0103 de poli\u0163ie), vandalismul ideologic (nu mai necesit\u0103 nicio explica\u0163ie tipul \u0103sta), vandalismul vindicativ, vandalismul ludic (daune produse de joaca copiilor) \u015fi vandalismul r\u0103u inten\u0163ionat (rezultat dintr-o desc\u0103tu\u015fare violent\u0103 de frustrare difuz\u0103). Femeia \u00cencovrigat\u0103 nu-mi pare a se \u00eencadra \u00een niciuna dintre aceste categorii. Fie c\u0103-mi amintesc agresiunile copiilor \u015fi pe a mea, fie c\u0103 rememorez scena mutil\u0103rii cu cheia francez\u0103 sau pe cea a gardianului care-i \u015foptea dispre\u0163uitor \u00een cea\u0163\u0103, o singur\u0103 impresie unitar\u0103 predomin\u0103: aceea c\u0103 to\u0163i nu violentau un obiect, ci manifestau o ferocitate schizofrenic\u0103 a\u0163\u00e2\u0163at\u0103 de o sugestie obscur\u0103 de atrac\u0163ie a c\u0103rnii, ca \u015fi c\u00e2nd ar fi a\u015fteptat ca statuia s\u0103 aib\u0103 reac\u0163ii umane, s\u0103 se ridice \u00een picioare, s\u0103 se apere, dar, totodat\u0103, se bucurau at\u00e2t de mult de paralizia ei \u00een piatr\u0103, de statutul de corp inanimat \u015fi creat doar pentru a \u00eencasa f\u0103r\u0103 putin\u0163a ap\u0103r\u0103rii \u015fi a m\u0103rturisirii, \u00een fine, ceva sordid \u015fi \u00eencriptat kafkian c\u0103reia doar o abordare fic\u0163ional\u0103 i-ar putea da un relief explicativ potrivit. M-am \u00eentrebat de multe ori, c\u00e2t se poate de serios: Ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat dac\u0103, de pild\u0103, ar fi existat o bucat\u0103 de anatomie vie \u00een aceast\u0103 statuie, dac\u0103, s\u0103 zicem, ar fi avut un vagin, un vagin viu? Cum ne-am fi comportat noi, copiii? Dar b\u0103rbatul care i-a distrus fa\u0163a? Dar gardianul? Dar \u00eentreg cartierul Radu Negru? Dar \u00eentregul municipiu? Primele ipoteze care v\u0103 vin \u00een minte sunt greu de digerat, nu? Desigur, abordarea jurnalistic\u0103, ca \u015fi cea a \u015ftiin\u0163elor sociale, ne spune, \u015fi pe bun\u0103 dreptate p\u00e2n\u0103 la un punct, c\u0103 asta nu e dec\u00e2t o interpretare literar\u0103 u\u015for teribilist\u0103 \u015fi c\u0103 nevoie o cercetare c\u00e2t de c\u00e2t am\u0103nun\u0163it\u0103 \u00een r\u00e2ndul locuitorilor pentru a vedea c\u00e2\u0163i s-au raportat prin sc\u00e2rb\u0103 \u015fi violen\u0163\u0103 la Femeia \u00cencovrigat\u0103 \u015fi motivele care i-au determinat s\u0103 o fac\u0103. Am redat, evident, doar cazul, cazul \u00een ipostaza lui situa\u0163ionist\u0103. Ar fi nevoie de o carte pentru a-l cuprinde multifa\u0163etat. Dar pe mine nu m\u0103 intereseaz\u0103 dec\u00e2t ceea ce percep\u0163a literar\u0103 poate afirma despre acest caz \u015fi, c\u00e2ndva, poate c\u0103 am s\u0103 o fac \u00eentr-un eseu u\u015for debil ce ar putea deveni o carte u\u015for \u00eenc\u00e2lcit\u0103. \u00cens\u0103 va fi dificil, pentru c\u0103 br\u0103ilenii sunt oameni suspicio\u015fi, vorbesc greu, gurile lor se deschid generos \u00eentru spovedanie doar \u00een prezen\u0163a factorului de putere, sunt creaturi eminamente speriate \u015fi protocroniste din fa\u015f\u0103.<br \/>\nPeste aproximativ zece ani statuia asta nu va mai fi. Acum, statuia asta zace l\u00e2ng\u0103 acel gard ca o cer\u015fetoare violat\u0103 \u00een hait\u0103, dar ucis\u0103 de o singur\u0103 m\u00e2n\u0103 \u015fi povestea ei ar putea s\u0103 ne comunice cel pu\u0163in dou\u0103 lucruri.<br \/>\nUnu: tragediile nu r\u0103m\u00e2n \u00eentotdeauna rezervate doar oamenilor.<br \/>\nDoi: dac\u0103 violul n-ar fi un fenomen extrem de vast \u00een formele sale de manifestare, atunci psihanaliza \u015fi criminologia n-ar fi dedicat o at\u00e2t de mare aten\u0163ie analiz\u0103rii feti\u015fismului \u015fi obsesiei sale \u201escenaristice\u201d de a se \u00eenchipui pe sine drept abstrac\u0163iune public\u0103, nu altfel, indiferent unde s-ar petrece actul feti\u015fiz\u0103rii \u2013 abstrac\u0163iune public\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen timpul verii e mai greu s\u0103 o vezi \u00een toat\u0103 meticulozitatea maltrat\u0103rii, abunden\u0163a trupurilor care iau cu asalt str\u0103du\u0163ele Parcului Monument \u00eentr-un flux sufocant, deasupra c\u0103rora smogul industrial al gr\u0103tarelor cu mici \u015fi decibelii tembeli ai house-ului p\u0103\u015funist rom\u00e2nesc plutesc ca o hipnoz\u0103 colectiv\u0103, tinz\u00e2nd s\u0103-i camufleze existen\u0163a. \u00cens\u0103 de cum se las\u0103 toamna&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/femeia-incovrigata-copiii-si-cheia-franceza\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Femeia \u00cencovrigat\u0103, copiii  \u015fi cheia francez\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[12866,248,12867],"class_list":["post-21316","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-metropolis-ul-lui-fritz-lang","tag-braila","tag-parcul-monument"],"views":1447,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21316","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21316"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21316\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21316"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21316"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21316"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}