{"id":21310,"date":"2014-11-20T14:49:20","date_gmt":"2014-11-20T12:49:20","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21310"},"modified":"2014-11-20T14:49:20","modified_gmt":"2014-11-20T12:49:20","slug":"o-transilvanie-fictiva-si-un-vampir-destul-de-convingator","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-transilvanie-fictiva-si-un-vampir-destul-de-convingator\/","title":{"rendered":"O Transilvanie fictiv\u0103 \u015fi un vampir destul de conving\u0103tor"},"content":{"rendered":"

Literatura \u015fi filmele cu vampiri ne-au obi\u015fnuit, de mai bine de un veac, de la Bram Stoker \u015fi al s\u0103u Dracula (1897) \u00eencoace, cu plasarea ac\u0163iunii \u00een Transilvania. \u00cenainte \u00eenc\u0103 de Stoker, cartea c\u0103lug\u0103rului dominican Augustin Dom Calmet, Trait\u00e9 sur les apparitions des esprits et sur les vampires de Hongrie, de Moravie etc. (1751), prezint\u0103 Europa de Est ca pe un t\u0103r\u00e2m de predilec\u0163ie al vampirilor. Cinema-ul, at\u00e2t cel american, c\u00e2t \u015fi cel european, fie c\u0103 \u00ee\u015fi \u00eentemeiaz\u0103 pove\u015ftile fondatoare pe cartea lui Stoker sau nu, continu\u0103 tradi\u0163ia \u00een filme foarte variate ca ton \u015fi realizare artistic\u0103: Nosferatu de Murnau (1922), Horror of Dracula de Terence Fisher (1958), A Taste of Blood de Herschell Gordon Lewis, Balul vampirilor de Roman Polanski (1967), Nosferatu de Werner Herzog (1978), Lady Dracula de Franz Josef Gottlieb, Nosferatu a Venezia de Augusto Caminito et Mario Caiano (1988), Dracula de Francis Ford Coppola (1992), Dracula rising de Fred Gallo (1993), Vlad de Michael D. Sellers (2003), Dracula III: Legacy de Patrick Lussier (2005) etc.<\/strong><\/em><\/p>\n

\"Untitled-1\"<\/a>
\nNu face excep\u0163ie de la aceast\u0103 logic\u0103 nici ultimul film din seria mitului: Dracula untold, de Gary Shore, lansat pe ecranele de la noi \u00een toamna acestui an. Filmul are preten\u0163ia subsecvent\u0103 de a merge la fundamentul legendei lui Dracula, dincolo de \u201eliteraturizarea\u201d impus\u0103 de Bram Stoker. \u00cen general, filmele care au vrut s\u0103 se rup\u0103 de tutela stokerian\u0103 au avut tendin\u0163a de a se \u00eentoarce \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 c\u0103tre Vlad \u0162epe\u015f \u015fi c\u0103tre faptele s\u00e2ngeroase care i-au marcat domnia (vezi cazul filmului semnat de Sellers \u00een 2003). La Gary Shore lucrurile nu stau \u00eentru totul a\u015fa. \u00cen fond, personajul filmului s\u0103u mai p\u0103streaz\u0103 din pl\u0103smuirea romancierului victorian doar numele, dar nici din tr\u0103s\u0103turile personajului istoric Vlad \u0162epe\u015f nu are dec\u00e2t foarte pu\u0163ine. S\u0103 m\u0103 explic…
\nPersonajul principal al filmului este chiar Vlad \u0162epe\u015f (Luc Evans), iar pasiunea sa de a-\u015fi trage du\u015fmanii \u00een \u0163eap\u0103, \u00een special pe turci, este un leitmotiv al pove\u015ftii. Filmul chiar se deschide cu o imagine memorabil\u0103: filmat din spate, Vlad este prezentat \u00een fa\u0163a unui c\u00e2mp de \u0163epe, care se profileaz\u0103 pe cerul s\u00e2ngeriu al \u00eenser\u0103rii. Conflictul cu turcii lui Mahomed al II-lea (Dominic Cooper) este \u00een centrul intrigii. Dependen\u0163a politic\u0103 de ei, obliga\u0163ia de plat\u0103 a tributului c\u0103tre ace\u015ftia (bani \u015fi o mie de copii pentru trupele de ieniceri) sunt descrise cu acurate\u0163e. De altfel, evenimentele se precipit\u0103 c\u00e2nd turcii \u00eel cer chiar pe fiul lui Vlad, \u00cengera\u015f (Art Parkinson), ca ostatic pentru a garanta fidelitatea tat\u0103lui \u2013 situa\u0163ie \u00een care s-a g\u0103sit chiar \u0162epe\u015f \u00eensu\u015fi, personajul real. V\u0103z\u00e2nd durerea mamei, Mirena (Sarah Gadon), Vlad \u00eei taie pe turci; de aici, povestea s\u00e2ngeroas\u0103 poate \u00eencepe: Vlad accept\u0103 pactul diabolic cu un vampir ce tr\u0103ie\u015fte \u00eentr-o pe\u015fter\u0103, pentru a-\u015fi salva \u0163ara de r\u0103zbunare \u015fi pentru a putea \u00eenfrunta trupe mult superioare numeric.
\nIat\u0103, \u00eenc\u0103 de la numele personajelor, Mirena sau \u00cengera\u015f, suntem \u00eentr-un univers total neverosimil, c\u0103ci nici una dintre so\u0163iile sau copiii lui Vlad nu s-au numit a\u015fa. La fel, Transilvania descris\u0103 de Gary Shore, realizat\u0103 integral pe computer… Dar problema nu st\u0103 aici! De fapt, Transilvania al c\u0103rei principe e Vlad nu are nici o verosimilitate istoric\u0103, de\u015fi ac\u0163iunea e plasat\u0103 \u00een secolul al XV-lea. Castelul prin\u0163ului, care aduce oarecum ca arhitectur\u0103 \u015fi siluet\u0103 cu Branul, are s\u0103li somptuoase \u015fi uria\u015fe, mai potrivite \u00een St\u0103p\u00e2nul inelelor dec\u00e2t \u00eentr-un film inspirat din istorie. De asemenea, sala de ospe\u0163e este decorat\u0103 cu icoane ortodoxe de mari dimensiuni, f\u0103r\u0103 s\u0103 se \u0163in\u0103 seama c\u0103 elitele conduc\u0103toare ale voievodatului erau catolice \u00een acea perioad\u0103. Dup\u0103 t\u0103ierea turcilor, ca s\u0103 fie sc\u0103pa\u0163i copiii Transilvaniei, Vlad \u015fi ai s\u0103i se refugiaz\u0103 la… Cozia. M\u0103n\u0103stirea este a\u015fezat\u0103 \u00een mun\u0163i s\u0103lbatici, inexpugnabili, nu \u00een defileul Oltului, ca \u00een realitate. Arhitectura ei simili-gotic\u0103, cu turnuri \u00een\u0103l\u0163\u00e2ndu-se vertiginos c\u0103tre cer, fic\u0163ionalizeaz\u0103 \u00eenc\u0103 \u015fi mai mult Transilvania fantasmatic\u0103 a lui Gary Shore.
\nC\u00e2t despre peisajul propriu-zis, ar fi fost de dorit ca turnarea s\u0103 se fi realizat in situ, fiindc\u0103 avem destule peisaje mult mai conving\u0103toare dec\u00e2t ceea ce se poate crea pe computer. Mun\u0163i st\u00e2nco\u015fi, torente ame\u0163itoare, pe\u015fteri ad\u00e2nci chiar s-ar fi putut g\u0103si \u00een Transilvania. Cu duiumul. Ceea ce frapeaz\u0103 \u00een decorurile create virtual este o sup\u0103r\u0103toare asem\u0103nare \u00eentre ceea ce putem vedea \u00een majoritatea filmelor fantastice contemporane. Muntele unde se afl\u0103 caverna vampirului seam\u0103n\u0103 izbitor de mult cu cel unde-\u015fi are s\u0103la\u015ful dragonul din seria Hobbitul (de fapt, Luke Evans apare, \u00een rolul lui Bard, \u015fi aici). Intrarea \u00een pe\u015ftera vampirului pare copiat\u0103 dup\u0103 intrarea \u00een pe\u015ftera dragonului, iar eroii au chiar \u015fi acela\u015fi tip de ezitare, \u00eenainte de a p\u0103trunde \u00een t\u0103r\u00e2mul \u00eentunericului \u015fi al mor\u0163ii.
\nDac\u0103, din punct de vedere istoric \u015fi peisagistic, Dracula untold las\u0103 foarte mult de dorit, pe plan strict cinematografic lucrurile stau ceva mai bine, de\u015fi nu perfect. Filmul are un ritm sus\u0163inut \u015fi chiar prinde uneori spectatorii \u00een v\u00e2rtejul evenimentelor, atunci c\u00e2nd ele nu sunt complet neverosimile. Dup\u0103 ce a f\u0103cut pactul cu vampirul, de pild\u0103, Dracula iese din castel \u00een fa\u0163a unei armate de o mie de turci, pe care o pune la p\u0103m\u00e2nt cu ajutorul puterilor supranaturale dob\u00e2ndite, l\u0103s\u00e2nd \u00een via\u0163\u0103 un singur osta\u015f, care trebuie s\u0103 mearg\u0103 s\u0103-i duc\u0103 vestea pierderii b\u0103t\u0103liei sultanului Mahomed. Scenele de lupt\u0103 sunt prea de tot, ca \u00eentr-un joc video 3D; e vorba de un carnagiu, \u00een care privitorilor le lipse\u015fte orice orientare.
\nFilmul are, \u00een schimb, \u015fi momente bune sau chiar foarte bune. Interiorul pe\u015fterii vampirului aduce o not\u0103 sumbr\u0103 \u015fi nelini\u015ftitoare. Angoasa e creat\u0103 prin alternan\u0163a de planuri. \u00cen cele filmate din punctul de vedere al oamenilor vii, exist\u0103 sentimentul unei prezen\u0163e primejdioase, dar nev\u0103zute, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t solul cavernei e pres\u0103rat cu oseminte omene\u015fti. \u00cen contra-planuri, construite din punctul de vedere al vampirului, e ca \u015fi cum oamenii ar fi v\u0103zu\u0163i \u00een infra-ro\u015fu \u015fi sim\u0163i\u0163i doar datorit\u0103 pulsa\u0163iei s\u00e2ngelui \u00een vine. Pactul diabolic dintre Vlad \u015fi vampir, \u00eent\u0103rit prin s\u00e2nge, are o tensiune dramatic\u0103 remarcabil\u0103. Ca s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 puteri superioare, prin\u0163ul trebuie s\u0103 bea s\u00e2ngele vampirului, \u00eenving\u00e2ndu-\u015fi sc\u00e2rba. Lic\u0103rirea lichidului negru-ro\u015fiatic, sorbit dintr-o bucat\u0103 de craniu, introduce o not\u0103 de picturalitate, binevenit\u0103 \u00een contextul tensionat respectiv. De fapt, picturalitatea (u\u015for kitsch) caracterizeaz\u0103 foarte multe cadre din Dracula untold: portretele Mirenei, cu \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea ei \u00een acela\u015fi timp serafic\u0103 \u015fi senzual\u0103, se \u00eenscrie \u00een aceast\u0103 estetic\u0103 pictural\u0103. C\u00e2nd so\u0163ul ei, ispitit s\u0103 se hr\u0103neasc\u0103 cu s\u00e2nge, \u00eenainte de a deveni de-a binelea vampir, simte ispita de a-\u015fi \u00eenfige col\u0163ii \u00een carne, vedem o re\u0163ea de vini\u015foare c\u0103r\u0103mizii ap\u0103r\u00e2nd subit pe g\u00e2tul femeii, iar acest gros-plan e de un efect remarcabil.
\nDe altfel, Mirena \u015fi moare la atacul turcilor asupra Coziei, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-\u015fi protejeze fiul \u015fi c\u0103z\u00e2nd din v\u00e2rful turnului m\u0103n\u0103stirii. \u00cenainte s\u0103-\u015fi dea duhul, ea \u00eei cere lui Vlad s\u0103-i sug\u0103 s\u00e2ngele \u015fi s\u0103 se r\u0103zbune asupra atacatorilor. Acesta ridic\u0103 o oaste de vampiri, care-i m\u0103cel\u0103resc pe musulmani, \u00een timp ce Vlad p\u0103trunde \u00een cortul sultanului cu g\u00e2nd s\u0103-l ucid\u0103. E \u00een aceast\u0103 confruntare ceva de-a dreptul epic, fiindc\u0103 cei doi au crescut \u00eempreun\u0103, pe c\u00e2nd Vlad era ostatic la Istanbul. Lupt\u0103tor feroce, sultanul \u00eel a\u015fteapt\u0103 \u00eembr\u0103cat \u00eentr-o armur\u0103 str\u0103lucitoare \u015fi \u0163in\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103 o sabie de argint, cortul fiind pavat cu monede, pentru c\u0103 se \u015ftie c\u0103 vampirii sunt vulnerabili la argint \u015fi la lumina soarelui. Sor\u0163ii de izb\u00e2nd\u0103 \u00een \u00eencle\u015ftare variaz\u0103, dup\u0103 legile clasice ale filmului de ac\u0163iune american, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Vlad \u00ee\u015fi \u00eenvinge du\u015fmanul \u015fi reu\u015fe\u015fte s\u0103-l elibereze pe \u00cengera\u015f, legat cu lan\u0163uri de un st\u00e2lp al cortului. Exist\u0103 un s\u00e2mbure de adev\u0103r \u00een aceast\u0103 poveste: m\u0103rturiile unor izvoare de secol al XV-lea arat\u0103 c\u0103 Vlad ar fi \u00eencercat \u00eentr-adev\u0103r s\u0103-l ucid\u0103 pe Mahomed \u00een celebrul atac de noapte din 16-17 iunie 1462 (an citat, de altfel, \u015fi \u00een Dracula untold). Probabil c\u0103 nou\u0103, rom\u00e2nilor, ne-ar conveni ca planul lui Vlad s\u0103 fi \u015fi reu\u015fit, ca \u00een film, \u015fi ca un voievod valah s\u0103-l fi ucis pe \u00eensu\u015fi cuceritorul Constantinopolului!
\nDincolo de aceast\u0103 idee de istorie contra-factual\u0103, sentimentele anti-musulmane ale americanilor transpar frecvent \u00een discursul politic din Dracula untold. Turcii sunt portretiza\u0163i ca plini de cruzime, vicleni, pr\u0103d\u0103tori \u015fi lipsi\u0163i de umanitate, \u00een vreme ce Vlad \u015fi ai lui, oprima\u0163i pe nedrept, apar ca ni\u015fte oameni curajo\u015fi, demni \u015fi \u00eend\u00e2rji\u0163i \u00een a-\u015fi ap\u0103ra libert\u0103\u0163ile. Ei nu cuceresc teritorii \u015fi lupt\u0103 doar ca s\u0103 se apere, iar dorin\u0163a lor cea mai mare este ca pacea s\u0103 fie men\u0163inut\u0103. \u00cen ciuda aparen\u0163elor, nu ideologia na\u0163ional-comunismului rom\u00e2nesc vorbe\u015fte aici, ci aceea a \u201edemocra\u0163iei\u201d americane, angajat\u0103 \u00een lupta \u00eempotriva \u201eterorismului\u201d coranic \u015fi a islamismului radical.
\nFilmul lui Gary Shore recurge la efecte speciale destul de conving\u0103toare, mai ales atunci c\u00e2nd este vorba de a prezenta puterile supranaturale ale lui Vlad. Ascu\u0163irea sim\u0163urilor, comunicarea cu toate fiin\u0163ele \u015fi lucrurile, topirea lui Vlad \u00een peisaj fac realitatea supranatural\u0103 c\u00e2t se poate de verosimil\u0103. Transformarea vampirului \u00eentr-un stol de lilieci, reluat\u0103 de mai multe ori pe parcursul nara\u0163iunii, este \u2013 probabil \u2013 cea mai remarcabil\u0103 realizare a filmului sub raportul efectelor speciale. P\u0103cat numai c\u0103 ea este exagerat\u0103 \u00een b\u0103t\u0103lia de la Cozia, c\u00e2nd Vlad trimite liliecii asupra turcilor masa\u0163i \u00een valea din fa\u0163a m\u0103n\u0103stirii, prin simpla mi\u015fcare coregrafic\u0103 a m\u00e2inilor. Paradoxal, aici, dinamica real\u0103 a m\u00e2inilor prin\u0163ului pare fals\u0103, \u00een vreme ce v\u00e2j\u00e2itul amenin\u0163\u0103tor al stolului \u015fi mi\u015fcarea lui par mult mai naturale, mai fire\u015fti.
\nDracula untold este \u00een fond un film fantastic-horror destul de onorabil, dar nu i-ar fi stricat mai mult\u0103 acurate\u0163e istoric\u0103, u\u015for de ob\u0163inut, mai mult\u0103 aten\u0163ie la montaj \u015fi o sensibilitate artistic\u0103 superioar\u0103. Oricum, cred c\u0103 e binevenit\u0103 tentativa de \u00eennoire a mitologiei vampirice (rom\u00e2ne\u015fti?), o readucere a lui Dracula \u00een lumina reflectoarelor, care nu sunt la fel de primejdioase ca lumina soarelui dec\u00e2t atunci c\u00e2nd actorii joac\u0103 sub orice critic\u0103 \u015fi filmele sunt peste m\u0103sur\u0103 de proaste!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Literatura \u015fi filmele cu vampiri ne-au obi\u015fnuit, de mai bine de un veac, de la Bram Stoker \u015fi al s\u0103u Dracula (1897) \u00eencoace, cu plasarea ac\u0163iunii \u00een Transilvania. \u00cenainte \u00eenc\u0103 de Stoker, cartea c\u0103lug\u0103rului dominican Augustin Dom Calmet, Trait\u00e9 sur les apparitions des esprits et sur les vampires de Hongrie, de Moravie etc. (1751), prezint\u0103… Cite\u0219te mai mult »O Transilvanie fictiv\u0103 \u015fi un vampir destul de conving\u0103tor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11316],"tags":[12862,12861,12863],"class_list":["post-21310","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-cinema-arte-media","tag-de-gary-shore","tag-dracula-untold","tag-filme-legenda-lui-dracula"],"views":973,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21310","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21310"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21310\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21310"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21310"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21310"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}