![\"Untitled-1\"](\"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/11\/Untitled-12.jpg\")
<\/a><\/p>\nO jum\u0103tate de or\u0103 a \u00eent\u00e2rziat primul acord al Preludiului operei verdiene, dup\u0103 intrarea dirijorului (!), \u00een seara premierei care a inaugurat nu numai stagiunea 2014-2015 a Operei Na\u0163ionale Bucure\u015fti, ci \u015fi noul \u201elook\u201c al cl\u0103dirii din Splai, supus\u0103 renov\u0103rii. Cauza? \u201eProbleme tehnice\u201c, s-a anun\u0163at la un moment dat \u00een difuzoare, f\u0103r\u0103 alte detalii. Cu pu\u0163ine minute \u00eenainte, la fa\u0163\u0103 de cortin\u0103, directorul general R\u0103zvan Ioan Dinc\u0103 \u00eent\u00e2mpinase cu bucurie publicul. Pe undeva, era firesc s\u0103 mai existe sincope, \u015fantierele patriei sunt celebre \u00een acest sens, probabil c\u0103 timp pentru probe tehnologice nu fusese suficient, iar \u015feful teatrului anun\u0163ase ferm deschiderea stagiunii la data de 30 octombrie, cu alternativa propriei p\u0103r\u0103siri a postului. O jum\u0103tate de or\u0103 a \u00eent\u00e2rziat primul acord al Preludiului operei verdiene, dup\u0103 intrarea dirijorului (!), \u00een seara premierei care a inaugurat nu numai stagiunea 2014-2015 a Operei Na\u0163ionale Bucure\u015fti, ci \u015fi noul \u201elook\u201c al cl\u0103dirii din Splai, supus\u0103 renov\u0103rii. Cauza? \u201eProbleme tehnice\u201c, s-a anun\u0163at la un moment dat \u00een difuzoare, f\u0103r\u0103 alte detalii.… Cite\u0219te mai mult »Traviata \u00een haine noi la Bucure\u015fti<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11319],"tags":[145,8803,1163],"class_list":["post-21304","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-sunetelor","tag-opera-nationala-bucuresti","tag-razvan-ioan-dinca","tag-traviata"],"views":1097,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21304","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21304"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21304\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21304"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21304"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21304"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nTrec\u00e2nd peste evenimentul nedorit \u015fi nepl\u0103cut, trebuie spus c\u0103 mult iubitul sediu al primei scene lirice na\u0163ionale \u00ee\u0163i ia ochii prin str\u0103lucire, cur\u0103\u0163enie, prospe\u0163ime. Si, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, urechile sunt regalate de o acustic\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103, mult lemn \u00eembrac\u0103 acum pardoseala s\u0103lii, pere\u0163ii lojilor, fosa ad\u00e2ncit\u0103. A\u015fadar, premise bune pentru un nou \u00eenceput, pentru o nou\u0103 via\u0163\u0103 ce se cere motivat\u0103 prin \u00eenalt\u0103 calitate artistic\u0103.
\nDup\u0103 Rigoletto \u015fi Tosca, ca nou\u0103 premier\u0103 a fost ales tot un titlu obligatoriu pentru afi\u015f, pentru a c\u0103rui produc\u0163ie, ca \u015fi pentru anterioarele, a fost invitat\u0103 o echip\u0103 din str\u0103in\u0103tate. Este un sistem care va continua \u015fi la celelalte premiere lirice ale stagiunii, Falstaff \u015fi Manon Lescaut, este o dorin\u0163\u0103 a managementului, pe c\u00e2t de clar\u0103, pe at\u00e2t de generatoare de semne de \u00eentrebare, \u00eentruc\u00e2t niciun mare regizor rom\u00e2n nu \u015fi-a f\u0103cut loc, cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 acum, \u00een proiectele recente ale Operei bucure\u015ftene. Poate, totu\u015fi, viitorul s\u0103 ne rezerve surprize…
\nClasic \u015fi modern \u00eentr-o <\/strong>
\nremarcabil\u0103 scenografie<\/strong>
\n\u00cen Capital\u0103, britanicului Paul Curran i s-a oferit posibilitatea de a regiza \u00een cheie proprie, pentru prima oar\u0103 \u00een carier\u0103, Traviata. \u015ei-a ales drept apropiat colaborator un compatriot, pe excelentul scenograf Gary McCann. Decorurile \u015fi costumele impresioneaz\u0103 de la primul cadru prin desene ce dau echilibru platoului scenic, imaginat \u00een ambientul unor loca\u0163ii pariziene de \u00eenceput de secol XX, cu mult baroc, dar \u015fi cu tente de art nouveau. Ac\u0163iunea se petrece \u00eens\u0103 la finele anilor \u201950. Eclectismul asocierii ideilor se sus\u0163ine \u015fi place.
\nCa decor, exist\u0103 o regresiune continu\u0103 a dimensiunilor spa\u0163iului celor trei acte, ce \u00eenso\u0163e\u015fte parc\u0103 dec\u0103derea eroinei principale c\u0103tre punctul final, al mor\u0163ii. Astfel salonul Violettei (primul act) este cel mai somptuos, cu o mare scar\u0103 interioar\u0103, cu mobilier (printre care un pian alb) a\u015fezat cu gust. Casa de la \u0163ar\u0103 (primul tablou al actului secund), \u00een dimensiune mai redus\u0103, p\u0103streaz\u0103 urmele str\u0103lucirii (eroina \u00ee\u015fi vinde mobila), \u00een timp ce balul Florei (cel de-al doilea tablou) se petrece mai degrab\u0103 pe o sal\u0103 de trecere, dec\u00e2t \u00eentr-un salon. \u00cen fine, actul ultim are loc \u00eentr-o camer\u0103 mic\u0103, \u00een care doar patul de moarte troneaz\u0103 impresionant. Luxoasele candelabre s-au redus la unul singur, cobor\u00e2t de pe pere\u0163i. Observ un legato \u00eentre toate aceste scene, reprezentat de pere\u0163ii construi\u0163i din panouri modulare, variat alternate, \u00een nuan\u0163e pastelate de gri, bej, bleu, auriu \u015fi motive abstracte, care decoreaz\u0103 \u015fi \u00eenchid incintele.
\nCostuma\u0163ia fetelor are culori potrivit armonizate \u015fi design-ul, mai sobru, de sear\u0103, la balul Violettei, mai extravagant \u015fi chiar excentric la \u201edecoltatul\u201c bal al Florei, este potrivit asortat cu smokingurile b\u0103ie\u0163ilor. O bil\u0103 alb\u0103 pentru frumoasele \u015fi elegantele rochii ale Violettei, albastr\u0103 \u00een primul act, ro\u015fie \u00een scena ultim\u0103 a celui de-al doilea, dou\u0103 crea\u0163ii sexy, dar de extrem\u0103 distinc\u0163ie.
\nCu asemenea suport, ce-i pune \u00een pagin\u0103 viziunea, lui Paul Curran nu i-a mai r\u0103mas dec\u00e2t s\u0103 anime platoul \u015fi s\u0103 induc\u0103 \u00een eroi un joc de scen\u0103 modern, f\u0103r\u0103 manierisme, f\u0103r\u0103 stereotipie \u00een gestualitate. Naturale\u0163ea este total\u0103 \u015fi personajele principale conving. Pentru cor, regizorul a refuzat statismul, iar mi\u015fc\u0103rile au fost vii \u015fi animate.
\nExist\u0103 momente memorabile de actorie (Violetta expansiv\u0103 \u00een picioare pe pian la \u201eBrindisi\u201c, Violetta \u00eenghesuit\u0103 \u00eentr-un perete de cuvintele dure ale lui Germont, violen\u0163ele dintre cei doi, damnarea lui Alfredo \u00een furia general\u0103 a invita\u0163ilor de la balul Florei, actul final, \u00een care eroina nu p\u0103r\u0103se\u015fte patul de suferin\u0163\u0103 dec\u00e2t \u00een clipa cea din urm\u0103), exist\u0103 unele inven\u0163ii interesante (cunoscutele dansuri ale \u0163ig\u0103ncu\u015felor \u015fi matadorilor au revenit acum cori\u015ftilor, primul –\u00a0 cu mi\u015fc\u0103ri lascive, al doilea \u2013 cu atitudini dinamice), exist\u0103 g\u0103selni\u0163e fie pleonastice, fie naive (servitorii care mut\u0103 mobila Violettei sau apari\u0163ia intempestiv\u0103 a Florei care inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103-l \u00eempiedice pe Alfredo s\u0103 dea curs invita\u0163iei Violettei la \u00eent\u00e2lnire). Perfuziile aplicate Violettei pe Preludiul operei nu m-au mi\u015fcat mai mult dec\u00e2t muzica lui Verdi de\u015fi, vom vedea, tempii dirijorului Alexander Prior au l\u00e2ncezit.
\nNu uit s\u0103-l amintesc pe importantul sus\u0163in\u0103tor ambiental, lighting-designer-ul Paul Hackenmueller. Iat\u0103 o montare reu\u015fit\u0103 care, cu toat\u0103 muta\u0163ia temporal\u0103, nu dep\u0103\u015fe\u015fte parametrii clasici, dar d\u0103 o aur\u0103 de modernitate vechii trame. La fel ca Rigoletto semnat de alt britanic, Stephen Barlow. De Tosca germanului Alfred Kirchner nu vreau s\u0103-mi amintesc.
\nInterpretarea vocal\u0103<\/strong>
\nT\u00e2n\u0103ra sopran\u0103 Aurelia Florian s-a remarcat \u00eenc\u0103 de acum cinci ani \u015fi mai bine, \u00een dou\u0103 preten\u0163ioase concerte donizettiene preg\u0103tite sub \u00eendrumarea sopranei Mariana Nicolesco, Parisina d\u2019Este \u015fi Gemma di Vergy, \u00een Foaierul Galben al Operei, pe afi\u015ful Studioului Experimental de Oper\u0103 \u015fi Balet \u201eLudovic Spiess\u201c. Perspectivele se anun\u0163au apreciabile \u015fi artista a confirmat ulterior prin prezen\u0163e pe scene importante europene \u015fi \u00een Israel. \u00cen premiera cu Traviata, pentru rolul Violetta, a adus prospe\u0163ime de voce, timbru rotund, str\u0103lucire pe \u00eentregul ambitus, demonstrare a u\u015furin\u0163ei \u00een executarea agilit\u0103\u0163ilor \u015fi extensie (nota final\u0103 a ariei \u201e\u00c8 strano… Sempre libera\u201c, Mi bemol supra-acut, nu a lipsit, p\u0103trunz\u0103toare \u015fi sigur\u0103).
\nPresta\u0163ia \u00een rol a cunoscut un crescendo c\u0103tre actul al III-lea, \u00een care frazarea a fost pe deplin pus\u0103 \u00een slujba expresiei, a emo\u0163iei, cu sensibilitate cuceritoare. Dup\u0103 \u00eenduio\u015f\u0103toarea citire a scrisorii lui Germont, aria Addio del passato a \u00een\u015firuit multe sunete \u00een pianissimo dar, surprinz\u0103tor, excep\u0163ia a f\u0103cut-o nota final\u0103 de La natural, pe care Verdi a solicitat-o pe \u201efir de voce\u201c. R\u0103scolitor a fost ultimul duet cu Alfredo.
\nP\u00e2n\u0103 atunci, \u00een actele anterioare, \u00eencerc\u00e2nd dep\u0103\u015firea emo\u0163iilor inerente premierei, Aurelia Florian a \u201eap\u0103sat\u201c excesiv unele sunete, cu rezultant\u0103 \u00een situarea u\u015foar\u0103 peste tonul corect. \u00cen aceea\u015fi direc\u0163ie, implicarea psihologic\u0103 a sopranei va cre\u015fte, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t \u2013 spre pild\u0103 – marea transformare pe care o presupune aria din primul act s\u0103 fie perceput\u0103, adresarea Amami, Alfredo (actul secund) s\u0103 cutremure pasional, iar zicerea Ah perch\u00e8 venni, incauta! Piet\u00e0, gran Dio… de dup\u0103 sosirea lui Alfredo la balul Florei s\u0103 expun\u0103 \u00eentrega fr\u0103m\u00e2ntare a eroinei.
\nAurelia Florian, ale c\u0103rei plutiri sonore din aceea\u015fi scen\u0103 (Alfredo, Alfredo, di questo core…) au fost \u00eenso\u0163ite de accente tulbur\u0103toare (… del tuo disprezzo provato io l\u2019ho), a ar\u0103tat c\u0103 progresul \u00eei st\u0103 \u00een putere, c\u0103tre accederea la statutul de star, odat\u0103 cu nuan\u0163area mai am\u0103nun\u0163it\u0103.
\nMai t\u00e2n\u0103rul tenor Ioan Hotea (Alfredo) a c\u00e2ntat deosebit de cultivat. Are o admirabil\u0103 intui\u0163ie a frazei muzicale, pe care o serve\u015fte savant – expresiv, \u00eentr-o construc\u0163ie tradi\u0163ional\u0103, cu adres\u0103ri degajate \u015fi poetice (aria De\u2019miei bollenti spiriti, a c\u0103rei stretta a c\u0103p\u0103tat articul\u0103ri energice sau duetul final cu Violetta Parigi, o cara). Dac\u0103 anvergura vocii s-a f\u0103cut sim\u0163it\u0103 mai ales \u00een pasajele \u00een care confruntarea cu orchestra a fost comod\u0103, secven\u0163ele mai dramatice (ultima scen\u0103 a actului secund) au c\u0103p\u0103tat incisivitate doar cu pre\u0163ul unor impulsuri peste tonul corect, pe alocuri. Aici, aten\u0163ia trebuie acordat\u0103 \u00een perspectiva viitorului carierei, dat fiind lirismul pur al glasului artistului.
\nMult mai experimentatul bariton Ionu\u0163 Pascu (Germont) a c\u00e2ntat incisiv \u015fi autoritar, pun\u00e2ndu-\u015fi \u00een valoare timbralitatea frumoas\u0103, for\u0163a \u015fi volumul. P\u0103cat c\u0103 ariei Di Provenza il mar, il suol, exemplar interpretat\u0103, i-a lipsit cabaletta subsecvent\u0103, No, non udrai rimproveri.
\nCred c\u0103 desenele melodice ce trebuie servite cu moliciuni de glas (\u201ePura siccome un angelo\u201c din duetul cu Violetta) se cer restudiate \u00een sensul restituirii indica\u0163iilor din partitur\u0103, \u201edolcissimo cantabile\u201c, pentru evitarea sonorit\u0103\u0163ilor ce pierd din vibra\u0163ia natural\u0103 a vocii.
\n\u00cen alte roluri, au c\u00e2ntat Andrei Laz\u0103r (excelent Gaston, cu glas frumos \u015fi sim\u0163 artistic), Sidonia Nica (Flora Bervoix), Cristina Eremia (Annina cu glas pl\u0103cut \u015fi siluet\u0103 de invidiat), Vasile Chi\u015fiu (Baronul Douphol, uneori insonor), Daniel Filipescu (Marchizul d\u2019Obigny), Iustinian Zetea (Doctorul Grenvil), Florian Ioni\u0163\u0103 (Giuseppe, ameliorabil), Alin M\u00e2nzat (Comisionarul), Adrian Ionescu (Servitorul).
\nCor, orchestr\u0103, dirijor<\/strong>
\nDou\u0103 admirabile performan\u0163e interpretative au realizat ansamblul coral (preg\u0103tit de marele maestru Stelian Olariu) \u015fi cel instrumental, c\u0103tre care felicit\u0103rile merg ne\u00eendoios. S-a c\u00e2ntat omogen \u015fi compact, nuan\u0163at \u015fi f\u0103r\u0103 accidente, cu remarcabile individualit\u0103\u0163i ale partidelor orchestrale.
\n\u00cen privin\u0163a concep\u0163iei muzicale a spectacolului, comentariul se cere diversificat. \u00cen fos\u0103, la pupitru, a debutat la Bucure\u015fti britanicul Alexander Prior, dou\u0103zeci \u015fi doi de ani. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, este o baghet\u0103 talentat\u0103, plin\u0103 de nerv, cu certe calit\u0103\u0163i \u00een conducerea expresiv\u0103 a pastei sonore \u015fi bune preparative tehnice. Numai c\u0103 datelor ini\u0163iale trebuie s\u0103 li se ata\u015feze temeinica preg\u0103tire stilistic\u0103, p\u0103trunderea \u00een spiritul tradi\u0163iei, st\u0103p\u00e2nirea solid\u0103 a rela\u0163ion\u0103rii dramaturgice cu platoul. Privit astfel, discursul melodic verdian t\u0103lm\u0103cit de dirijor, a suferit din punctele de vedere ale coeren\u0163ei \u015fi echilibrului. Supus unor licen\u0163e atipice, dorite a fi originale, Alexander Prior a afectat agogica partiturii cu varia\u0163ii neconforme de tempi.
\nC\u00e2teva exemple: lentori \u00een Preludiul operei, pe frazele A quell\u2019amor… (marea arie a Violettei din primul act), Un d\u00ec, quando le veneri (Germont \u00een duetul cu Violetta), Ditte alla giovine (Violetta \u00een duetul cu Germont); acceler\u0103ri \u00een introducerea orchestrei la stretta coral\u0103 din primul act Si ridesti in ciel l\u2019aurora (norocul a stat \u00een preg\u0103tirea excelent\u0103, care nu i-a luat \u201epe sus\u201c pe invita\u0163ii Violettei), ca \u015fi \u00een introducerea la aria lui Alfredo sau \u00een sus\u0163inerea frazei lui Germont O generosa!. Si acordurile finale ale operei, excesiv accelerate, au p\u0103rut expediate, lipsind momentul de gravitate \u015fi solemnitate.
\nDesigur, restul lecturii a fost valabil \u015fi a ar\u0103tat bune premise pentru viitor. Sunt convins c\u0103 pe m\u0103sura trecerii timpului, cu sprijinul mae\u015ftrilor \u00eendrum\u0103tori, Alexander va reflecta mai profund asupra partiturii verdiene, \u00ee\u015fi va tempera elanul tinere\u0163ii \u015fi va echilibra tempii.
\nAr mai fi ceva… colateral. Dup\u0103 ce a dirijat actul \u00eent\u00e2i \u00eentr-un T-shirt u\u015for, negru, cu m\u00e2nec\u0103 scurt\u0103 (!!!), ca de tenis, Prior s-a g\u00e2ndit, probabil, c\u0103 se afl\u0103 totu\u015fi \u00een fosa unui teatru de oper\u0103 \u015fi a \u00eembr\u0103cat o c\u0103ma\u015f\u0103 neagr\u0103, cu m\u00e2nec\u0103 lung\u0103. Sau poate i-a fost frig…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"