{"id":21302,"date":"2014-11-20T14:39:09","date_gmt":"2014-11-20T12:39:09","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21302"},"modified":"2014-11-20T14:39:09","modified_gmt":"2014-11-20T12:39:09","slug":"nemo","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/nemo\/","title":{"rendered":"NEMO"},"content":{"rendered":"<p>Nu, nu e vorba despre micu\u0163ul pe\u015fte-clovn \u2013 popularul personaj al filmului de desen animat \u00cen c\u0103utarea lui Nemo \u2013 \u015fi nici despre c\u0103pitanul din romanele lui Jules Verne, de care cei de v\u00e2rsta mea ne aducem aminte cu nostalgie (asta pentru c\u0103 nu \u015ftiu dac\u0103 \u015fi copiii de ast\u0103zi mai citesc Jules Verne), \u015fi nici m\u0103car de superbul muzeu al \u015ftiin\u0163ei din Amsterdam, Centrul Nemo, a c\u0103rui cl\u0103dire a fost proiectat\u0103 de Renzo Piano&#8230; NEMO de care suntem acum interesa\u0163i este Re\u0163eaua Organiza\u0163iilor Europene ale Muzeelor.<br \/>\nS\u0103 ne aducem pu\u0163in aminte de ceea ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een Rom\u00e2nia anului 1990. Apeluri, \u015fedin\u0163e, conferin\u0163e, agita\u0163ie: o puzderie de organiza\u0163ii profesionale \u015fi sindicale au ap\u0103rut peste noapte \u00een domeniul muzeelor. Dup\u0103 multe decenii \u00een care oamenilor le fusese practic interzis dreptul la asociere, era absolut fireasc\u0103 r\u0103bufnirea multor dorin\u0163e, destul\u00e3 vreme reprimate, ale cet\u0103\u0163enilor care doreau s\u0103 decid\u0103, \u00een sf\u00e2r\u015fit, pentru ei \u00een\u015fi\u015fi. \u00cen scurt timp au ap\u0103rut mai multe organiza\u0163ii de profil pentru muzee. Pu\u0163ine au supravie\u0163uit, dincolo de h\u00e2rtii f\u0103r\u0103 valoare. Este interesant de observat c\u0103 acela\u015fi fenomen a avut loc nu doar \u00een Rom\u00e2nia, ci peste tot \u00een Europa; c\u0103derea Zidului Berlinului a detonat, parc\u0103, un val de civism \u00een \u00eentreaga Europ\u0103. Oamenii au fost deodat\u0103 str\u0103b\u0103tu\u0163i de sentimente de fraternitate, de dorin\u0163a de a se implica \u00een treburile Cet\u0103\u0163ii, de sentimentul apartenen\u0163ei la Europa.<br \/>\nFiindc\u0103 a venit vorba despre cei 25 de ani, \u00eemplini\u0163i de cur\u00e2nd de la c\u0103derea Zidului (care Zid, s\u0103 ne \u00een\u0163elegem, nu a c\u0103zut de la sine, ci pentru c\u0103 milioane de oameni \u2013 de la demonstran\u0163ii de pe str\u0103zile Leipzig-ului, la Reagan \u015fi Gorbaciov, fiecare \u00een felul s\u0103u \u2013 au contribuit la asta), am v\u0103zut seriozitatea, gravitatea \u015fi, totodat\u0103, normalitatea \u2013 f\u0103r\u0103 pic de b\u0103\u0163o\u015fenie, f\u0103r\u0103 artificialitate, f\u0103r\u0103 lacrimi de crocodil, dar cu demnitate \u2013 care au domnit la toate ceremoniile prilejuite de aniversare, la Berlin. At\u00e2t ceremonia din Reichstag, rezervat\u0103 parlamentarilor \u015fi c\u00e2torva invita\u0163i, c\u00e2t \u015fi cea de la Galeria Na\u0163ional\u0103 (da, ceremonia public\u0103 principal\u0103 a fost g\u0103zduit\u0103 de un muzeu!) au fost marcate de o gravitate foarte bine temperat\u0103. Nu s-a t\u0103v\u0103lit nimeni pe jos de pl\u00e2ns, nimeni nu a f\u0103cut contrademonstran\u0163ii la manifest\u0103rile organizate de Guvern, nu s-au aruncat vorbe grele supravie\u0163uitorilor \u015fi, \u00een general, nimic n-a l\u0103sat impresia de improviza\u0163ie; iar bucuria publicului care a participat la concertul de la Poarta Brandenburg a fost una autentic\u0103, str\u0103b\u0103tut\u0103 de respectul pentru ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat acum 25 de ani, \u015fi nu doar un prilej de utilizat la maximum corzile vocale proprii \u015fi urechile vecinilor, \u00een mijlocul unui vertij bachic. \u00centre Bachus \u015fi Bach, germanii l-au preferat, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, pe cel din urm\u0103&#8230;<br \/>\nDar s\u0103 l\u0103s\u0103m izvoarele germane \u015fi s\u0103 ne \u00eentoarcem la NEMO. Str\u0103b\u0103tu\u0163i de fiorul civico-profesionist \u015fi europenist amintit, un grup de entuzia\u015fti s-au \u00eent\u00e2lnit \u00een mai 1992 la Copenhaga pentru Conferin\u0163a Muzeelor din Comunitatea European\u0103. Au venit reprezentan\u0163i ai asocia\u0163iilor profesionale ale muzeelor din cele 12 \u0163\u0103ri membre ale Comunit\u0103\u0163ii, la acea dat\u0103. A fost momentul fond\u0103rii Re\u0163elei Europene, care, de atunci \u00eencoace, s-a tot extins, chiar \u015fi dincolo de grani\u0163ele actuale ale Uniunii, c\u0103tre toate z\u0103rile geografice \u015fi culturale ale Europei. Anul trecut Re\u0163eaua a poposit \u015fi la Bucure\u015fti, la adunarea sa anual\u0103, cu ocazia a ceea ce a r\u0103mas, \u00een memoria participan\u0163ilor, drept cea mai bine organizat\u0103 conferin\u0163\u0103 anual\u0103 a NEMO de la \u00eenfiin\u0163area organiza\u0163iei. Desigur, e cazul s\u0103 ne m\u00e2ndrim ca rom\u00e2ni \u015fi pentru c\u0103 anul acesta, la conferin\u0163a anual\u0103 de la Bologna, pentru prima oar\u0103 de la \u00eenfiin\u0163are \u00een board-ul organiza\u0163iei a fost votat \u015fi un rom\u00e2n, Drago\u015f Neamu (fostul pre\u015fedinte al Re\u0163elei Na\u0163ionale a Muzeelor din Rom\u00e2nia); cu toate astea, pre\u015fedin\u0163ia NEMO a fost de\u0163inut\u0103 p\u00e2n\u0103 acum de speciali\u015fti din Danemarca, Olanda, Regatul Unit, Finlanda, Germania, Slovenia \u015fi, de acum \u00eenainte, pentru patru ani, Elve\u0163ia. Dezbaterile \u00eens\u0103, \u015fi acum la Bologna, ca \u015fi \u00een anii trecu\u0163i, au avut \u00een vedere ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een \u00eentreaga Europ\u0103, nu doar \u00een jum\u0103tatea sa vestic\u0103. Desigur, au fost interesante \u015fi discu\u0163iile care au reliefat blocajul existent \u00een organismele europene \u00een privin\u0163a muzeelor, situa\u0163ie exprimat\u0103 prin faptul c\u0103 acum, prin denumiri mai pompoase de programe, se aloc\u0103 mai pu\u0163ini bani, comparativ cu exerci\u0163iul bugetar trecut. Ce vre\u0163i, e criz\u0103! Mai importante mi s-au p\u0103rut, \u00eens\u0103, discu\u0163iile care au scos \u00een eviden\u0163\u0103 implicarea muzeelor \u00een via\u0163a public\u0103. Muzeele par s\u0103 devin\u0103 \u00een tot mai mare m\u0103sur\u0103 institu\u0163ii-panaceu pentru societatea contemporan\u0103, m\u0103cinat\u0103 de bolile postmodernit\u0103\u0163ii. Apel\u0103m la muzee nu doar ca s\u0103 pun\u0103 \u00een valoare propriul lor patrimoniu (acesta a devenit, evident, un mijloc, nu un scop \u00een sine), ci mai ales ca s\u0103 ne fac\u0103 se deslu\u015fim semnifica\u0163ia identitar\u0103 \u015fi cultural\u0103 a acestui patrimoniu. Apel\u0103m la muzee nu doar ca s\u0103 le facem educa\u0163ie \u0163\u00e2ncilor de gr\u0103dini\u0163\u0103, ci mai ales ca s\u0103 le permitem tuturor membrilor societ\u0103\u0163ii, indiferent de v\u00e2rst\u0103 (mare aten\u0163ie la v\u00e2rstnici!), de nivelul de cuno\u015ftin\u0163e (pentru c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eei ajut\u0103m mai ales pe cei needuca\u0163i, nu doar pe docen\u0163i \u015fi pe cei cu diplome post-doctorale), de orient\u0103ri politice (alese) sau sexuale, de etnie ori de cet\u0103\u0163enie s\u0103 aib\u0103 parte de o educa\u0163ie altfel dec\u00e2t cea servit\u0103 \u00een \u015fcoli. Apel\u0103m la muzee ca s\u0103 dezbatem trecutul \u015fi mai ales viitorul nostru, \u00een comunitate \u2013 cu \u015fi despre parcuri, \u015fosele, \u015fcoli, spitale, platforme industriale \u015fi instala\u0163ii de semnalizare pentru persoanele cu deficien\u0163e de auz \u015fi de vedere \u2013 \u015fi ca s\u0103 \u00een\u0163elegem de unde venim \u015fi, mai ales, \u00eencotro ar trebui s\u0103 mergem. Apel\u0103m la muzee ca s\u0103 ne relax\u0103m, s\u0103 st\u0103m, \u00een tihn\u0103, la o tacla, cu m\u00e2na pe c\u0103ruciorul \u00een care doarme sugarul familiei. \u00cen fine, se pare, apel\u0103m la muzee, pentru c\u0103 ele ne ofer\u0103 cel mai potrivit loc \u00een care s\u0103 ne tr\u0103im via\u0163a, dincolo de familie \u015fi de munc\u0103&#8230; Cel pu\u0163in, cam a\u015fa au sunat concluziile dezbaterii despre importan\u0163a muzeelor \u00een societatea contemporan\u0103.<br \/>\nPentru c\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015fez aceea\u015fi concluzie, \u015ftiu c\u0103 o s\u0103 aud acum critici dinspre dou\u0103 direc\u0163ii. Pe de o parte, voi fi atacat pentru c\u0103 nu am amintit cercetarea \u015ftiin\u0163ific\u0103. Poate c\u0103 nu am amintit-o, dar dac\u0103 \u00ee\u015fi imagineaz\u0103 cineva c\u0103 exist\u0103 muzee care nu fac cercetare, acela nu \u015ftie despre ce vorbe\u015fte. Muzeele sunt, al\u0103turi de universit\u0103\u0163i \u015fi de marile corpora\u0163ii transna\u0163ionale (sau multina\u0163ionale, cum li se mai spune acum pe la noi), \u00een avangarda cercet\u0103rii mondiale. Nimic din activitatea muzeelor nu se face la \u00eent\u00e2mplare \u015fi la marea inspira\u0163ie (desigur, vorbesc despre muzeele respectabile \u015fi care se respect\u0103). Pe de alt\u0103 parte voi fi atacat de cei care \u00eemi vor aminti c\u0103 lucreaz\u0103 \u00een muzee municipale care au doi salaria\u0163i \u015fi care nu au bani s\u0103 cumpere h\u00e2rtie igienic\u0103 pentru singura toalet\u0103 public\u0103 din stabiliment, la care oricum nu curge dec\u00e2t ap\u0103 rece. Aici, acestora le dau dreptate. \u00centr-adev\u0103r, nu po\u0163i s\u0103 \u0163ii loc de avangard\u0103 a culturii \u015fi a civismului \u00een localitate atunci c\u00e2nd nesim\u0163irea edililor le este pav\u0103z\u0103 \u015fi scut fa\u0163\u0103 de propriul lor parcurs educa\u0163ional (at\u00e2ta c\u00e2t o fi fost el; dar nu conteaz\u0103 nici dac\u0103 e \u00eencununat cu doctorate, mai ales de c\u00e2nd nu te mai nume\u015fti politician dac\u0103 n-ai \u015fi tu un doctorat m\u0103car, ag\u0103\u0163at la CV!). \u00cen asemenea cazuri, \u00eens\u0103, m\u0103 a\u015ftept ca cet\u0103\u0163enii indigna\u0163i ai municipiului s\u0103 depun\u0103 memorii stra\u015fnice \u00een fa\u0163a deciden\u0163ilor. S\u0103 v\u0103 spun c\u0103 muzeele din Constan\u0163a ori din Media\u015f sau Br\u0103ila se afl\u0103, literalmente, \u00een pragul falimentului, din cauza incompeten\u0163ei \u015fi nesim\u0163irii conduc\u0103torilor politici din respectivele jude\u0163e \u015fi municipii? Da, ar trebui s\u0103 v\u0103 spun, pentru c\u0103 nu doar const\u0103n\u0163enii, medie\u015fenii \u015fi br\u0103ilenii sunt afecta\u0163i; noi to\u0163i, ca na\u0163iune suntem victime ale indiferen\u0163ei \u015fi indolen\u0163ei unora precum domnii Constantinescu, Neam\u0163u ori Stanciu (ca s\u0103 vede\u0163i c\u0103 nu are nici o relevan\u0163\u0103 dac\u0103 partidele lor se afl\u0103 sau nu la guvernare!). Am ales trei exemple, dar sunt cu zecile \u00een Rom\u00e2nia. \u015ei vin eu s\u0103 le vorbesc colegilor mei muzeografi de standarde \u015fi dezbateri europene, de bun sim\u0163 \u015fi modera\u0163ie, de demnitate \u015fi probitate profesional\u0103? Mi se va r\u00e2de \u00een nas.<br \/>\nVestea \u015fi mai descump\u0103nitoare e c\u0103 singura noastr\u0103 salvare este s\u0103 ne salv\u0103m noi \u00een\u015fine. Nu, nu p\u0103r\u0103sind corabia, precum \u015fobolanii, ci \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 facem imposibilul pentru a le deschide mintea concet\u0103\u0163enilor no\u015ftri despre c\u00e2t de importante sunt muzeele de l\u00e2ng\u0103 ei, muzeele lor. Atunci c\u00e2nd oamenii de l\u00e2ng\u0103 noi vor \u00een\u0163elege c\u0103 spre binele lor au nevoie de muzee, atunci vor avea motive s\u0103 demonstreze nu doar pentru dreptul de a vota, ci \u015fi pentru cel de a beneficia de muzee. \u015ei ne vom \u00eentoarce atunci la colegii no\u015ftri din NEMO \u015fi vom avea ce s\u0103 le spunem despre c\u00e2t de importante sunt muzeele pentru \u00eentreaga societate rom\u00e2neasc\u0103, nu doar pentru un grup de aficionados&#8230;<br \/>\nMi-a\u015f dori s\u0103 putem face deja acest lucru \u00een 2015, c\u00e2nd suntem a\u015ftepta\u0163i la Plze\u00f2, care va fi Capitala Cultural\u0103 a Europei, la urm\u0103toarea conferin\u0163\u0103 anual\u0103 NEMO.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Nu, nu e vorba despre micu\u0163ul pe\u015fte-clovn \u2013 popularul personaj al filmului de desen animat \u00cen c\u0103utarea lui Nemo \u2013 \u015fi nici despre c\u0103pitanul din romanele lui Jules Verne, de care cei de v\u00e2rsta mea ne aducem aminte cu nostalgie (asta pentru c\u0103 nu \u015ftiu dac\u0103 \u015fi copiii de ast\u0103zi mai citesc Jules Verne), \u015fi&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/nemo\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">NEMO<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[12857,12858,12860,12859],"class_list":["post-21302","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-amsterdam","tag-centrul-nemo","tag-galeria-nationala","tag-reteaua-organizatiilor-europene-ale-muzeelor"],"views":1331,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21302","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21302"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21302\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21302"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21302"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21302"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}