{"id":21300,"date":"2014-11-20T14:30:13","date_gmt":"2014-11-20T12:30:13","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21300"},"modified":"2014-11-20T14:30:13","modified_gmt":"2014-11-20T12:30:13","slug":"iubiri-si-tradari","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/iubiri-si-tradari\/","title":{"rendered":"Iubiri \u015fi tr\u0103d\u0103ri"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>James Meek, <em>Invaziile inimii,<\/em> traducere de Carmen Toader, Bucure\u015fti, Editura Humanitas Fiction, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Oferind cititorului altceva dec\u00e2t surpriza unui subiect nea\u015fteptat, chiar \u015focant, \u00eens\u0103 excelent st\u0103p\u00e2nit la nivelul tehnicilor narative, a\u015fa cum procedase \u00een romanul Un gest de iubire (The People\u2019s Act of Love, 2005) \u015fi distan\u0163\u00e2ndu-se, de asemenea, \u015fi de accentele emo\u0163ionale ce caracterizau \u00cencepem cobor\u00e2rea (We Are Now Beginning Our Descent, 2008), James Meek are curajul de a adopta, \u00een cea mai recent\u0103 carte a sa, Invaziile inimii (The Heart Broke In), nu numai o tematic\u0103 ce a fost pus\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceea consacrat\u0103 de proza victorian\u0103, ci \u015fi de a se raporta la modele literare reprezentate de marii reali\u015fti ru\u015fi, \u00een primul r\u00e2nd de opera lui Tolstoi.<br \/>\n<strong>Un roman de familie <\/strong><br \/>\n<strong>\u015fi ceva pe deasupra<\/strong><br \/>\nConsiderat de exege\u0163i \u201eun veritabil thriller moral\u201d, acest roman, ap\u0103rut \u00een anul 2012, deconcerteaz\u0103 la prima vedere prin num\u0103rul mare de pagini (peste cinci sute!), \u00eens\u0103 cititorul constat\u0103 rapid c\u0103 lectura \u00eel \u0163ine cu sufletul la gur\u0103 \u015fi, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u00eel provoac\u0103 s\u0103 mediteze asupra multor aspecte esen\u0163iale ale societ\u0103\u0163ii contemporane. C\u0103ci, apropiindu-se de formula cunoscut\u0103 a romanului de familie (care r\u0103m\u00e2ne nivelul cel mai evident al textului), autorul vorbe\u015fte, direct sau aluziv, despre adev\u0103r \u015fi minciun\u0103, despre fidelitate \u015fi tr\u0103dare, despre nep\u0103sare \u015fi indiferen\u0163\u0103. Toate, \u00een cadrul unei \u0163es\u0103turi de fire narative doar aparent complicate, \u00eens\u0103 care se clarific\u0103 spre final \u00eentr-o manier\u0103 oarecum dickensian\u0103, dar condimentat\u0103 din plin cu notele ironiei postmoderne \u015fi, deopotriv\u0103, cu cele ale umorului negru ori chiar cu tu\u015fe de sarcasm amar ce atinge fundamentele lumii \u00een care tr\u0103im. O lume dominat\u0103 de fascina\u0163ia pentru imaginea oferit\u0103 de televiziune \u015fi de \u201eshow\u201d-urile de succes de pe micul ecran, de puterea presei (cam prea adesea aplecate doar spre scandalul ieftin!), de dorin\u0163a de afirmare cu orice pre\u0163, chiar \u015fi cu acela al tr\u0103d\u0103rii celor mai apropiate fiin\u0163e. Cu toate acestea, romanul nu devine niciodat\u0103 simpl\u0103 satir\u0103 social\u0103 \u015fi nici experiment narativ gratuit; iar dac\u0103 Meek a fost comparat uneori cu Ian McEwan pentru arta de a combina planurile narative \u015fi a le \u00eendrepta spre un final ce \u00eendeamn\u0103 la medita\u0163ie, ori cu Jeffrey Eugenides sau cu Jonathan Franzen datorit\u0103 dinamismului ac\u0163iunii, ori chiar cu Don DeLillo pentru experimentele la nivel lingvistic \u015fi pentru solu\u0163iile g\u0103site pentru o c\u00e2t mai eficient\u0103 func\u0163ionare a dialogului, Invaziile inimii demonstreaz\u0103 \u015fi c\u0103, dincolo de orice posibile influen\u0163e sau apropieri, fie ele \u015fi \u00eenrudiri tematice, autorul reu\u015fe\u015fte, \u00een cele mai bune fragmente, s\u0103 fie cu adev\u0103rat el \u00eensu\u015fi.<br \/>\nTotul porne\u015fte de la un soi de pretext \u2013 foarte bine g\u0103sit! \u2013, care spune multe despre str\u0103lucitoarea lume a \u201eshow-biz\u201d-ului \u015fi a televiziunii. C\u0103ci Ritchie Shepherd, celebrul produc\u0103tor al unei emisiuni de succes \u015fi fost star rock, pierde telefonul mobil pe care-l folose\u015fte pentru a vorbi cu iubita sa adolescent\u0103. Asta n-ar fi nimic \u015fi situa\u0163ia s-ar putea rezolva cu u\u015furin\u0163\u0103, nu-i a\u015fa?&#8230; Dar Ritchie e c\u0103s\u0103torit! Dar acela\u015fi Ritchie are \u015fi doi copii c\u0103rora dore\u015fte s\u0103 le fie un model \u2013 \u015fi nu doar \u00een plan artistic! Dar iubita sa e minor\u0103 \u015fi, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, a cunoscut-o tocmai \u00een cadrul show-ului TV pe care-l realizeaz\u0103! Deci, cam multe \u201edar\u201d-uri&#8230; Pe care, ca s\u0103 le rezolve, Ritchie ajunge \u00een stare de (aproape) orice \u015fi, pentru a-\u015fi salva imaginea, nu va mai \u0163ine seama nici m\u0103car de leg\u0103turile de familie. A\u015fa c\u0103, atunci c\u00e2nd administratorii unui site axat pe descoperirea secretelor murdare din lumea celebrit\u0103\u0163ilor \u00eel anun\u0163\u0103 c\u0103 povestea lui de iubire extraconjugal\u0103 \u2013 cu repercusiuni penale!&#8230; \u2013 va fi f\u0103cut\u0103 public\u0103, Ritchie trebuie s\u0103 aleag\u0103: sau c\u0103snicia lui se va duce de r\u00e2p\u0103 \u015fi va fi expus ru\u015finii, sau va tr\u0103da un secret al surorii sale, Bec. Aceasta este \u2013 \u015fi se vede cu claritate imediat ce personajul apare \u00een paginile c\u0103r\u0163ii \u2013 tot ceea ce fratele ei nu va reu\u015fi niciodat\u0103 s\u0103 fie: adic\u0103, o persoan\u0103 de \u00eencredere, cu principii ferme (pe care \u00eencearc\u0103 s\u0103 le \u015fi respecte, nu doar s\u0103 le propov\u0103duiasc\u0103). \u015ei o cercet\u0103toare de prestigiu \u00een domeniul medical, c\u0103ci e pe cale s\u0103 descopere un vaccin \u00eempotriva malariei, neezit\u00e2nd ca, pentru a-l testa \u015fi a-i verifica toate efectele secundare, s\u0103 se supun\u0103 ea \u00eens\u0103\u015fi experimentului, inject\u00e2ndu-\u015fi un parazit care ar putea vindeca temuta boal\u0103, dar care \u00eei provoac\u0103 tulbur\u0103ri de vedere. Numai c\u0103, surpriz\u0103, \u00een cadrul acestei existen\u0163e dedicate aproape \u00een totalitate \u015ftiin\u0163ei, exist\u0103 c\u00e2teva fisuri. \u00cen primul r\u00e2nd c\u0103 Bec f\u0103cuse impruden\u0163a de a intra, cu ceva timp \u00een urm\u0103, \u00eentr-o rela\u0163ie cu Val Oatman, tocmai cel care, p\u0103r\u0103sind lumea presei (de scandal&#8230;) \u00een care se afirmase (dar p\u0103r\u0103sind-o \u00een urma crizei nervoase pe care i-o provoac\u0103 faptul c\u0103 intelectuala Bec decide s\u0103-l p\u0103r\u0103seasc\u0103!), \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 numitul site (\u201eFunda\u0163ia Moral\u0103\u201d) care-l \u015fantajeaz\u0103 pe Ritchie. \u015eansa lui Bec const\u0103 \u00een descoperirea marii iubiri al\u0103turi de Alex, fost membru al trupei rock a fratelui ei, acum cumin\u0163it \u015fi devenit om de \u015ftiin\u0163\u0103, numai c\u0103 nici aici lucrurile nu-s perfecte: Alex dore\u015fte cu disperare un copil pe care cei doi nu reu\u015fesc s\u0103-l aib\u0103, iar de aici textul romanului devine \u015fi palpitanta epopee a unui cuplu aflat \u00een c\u0103utarea fericirii \u015fi a modului \u00een care s\u0103 ajung\u0103 cu adev\u0103rat s\u0103 aib\u0103 sentimentul apartenen\u0163ei la o comunitate cu care s\u0103 poat\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi acela\u015fi set de valori.<br \/>\n<strong>A citi, a reciti<\/strong><br \/>\nExperien\u0163a jurnalistic\u0103 a lui James Meek \u2013 care a fost, se \u015ftie, corespondent de pres\u0103 \u00een diferite \u015fi fierbin\u0163i zone ale Globului (Moscova, Kiev, Kabul) \u2013 se v\u0103de\u015fte, \u00een Invaziile inimii, \u00een descrierile pe care\u00a0 le face, cu naturale\u0163e \u015fi o perfect\u0103 cunoa\u015ftere, de fiecare dat\u0103, a detaliului caracteristic din locurile unde plaseaz\u0103 ac\u0163iunile prin care trec personajele. Astfel, de la universul citadin londonez la regiunile defavorizate din Tanzania, scriitorul demonstreaz\u0103 c\u0103, din punctul de vedere al capacit\u0103\u0163ii de surprindere a atmosferei specifice \u015fi a adecv\u0103rii reac\u0163iilor umane la mediul \u00eenconjur\u0103tor, st\u0103p\u00e2ne\u015fte pe deplin materialul \u2013 \u015fi mijloacele narative utilizate, convins c\u0103 \u201enu exist\u0103 reguli pentru a scrie un roman, \u00een afara \u00eencerc\u0103rii de a scrie c\u00e2t mai bine\u201d, dup\u0103 cum se exprima el \u00eensu\u015fi. Accentele de satir\u0103 social\u0103 sunt completate cu ironia fin\u0103, iar punctele de vedere diferite ale personajelor sunt foarte bine eviden\u0163iate \u2013 gr\u0103itoare fiind filosofia de via\u0163\u0103 a lui Ritchie, cel care nu regret\u0103 c\u0103 \u00ee\u015fi \u00een\u015fal\u0103 so\u0163ia dec\u00e2t dup\u0103 ce ea descoper\u0103 acest lucru, av\u00e2nd un rar talent de a-\u015fi transforma, cel pu\u0163in pentru ca bruma sa de con\u015ftiin\u0163\u0103 s\u0103 poat\u0103 dormi lini\u015ftit\u0103, toate defectele (iar acestea nu-s deloc pu\u0163ine!) \u00een poten\u0163iale virtu\u0163i&#8230;<br \/>\nCeea ce aduce cu totul nou acum James Meek e un nea\u015fteptat \u015fi \u00eendr\u0103zne\u0163 experiment la nivelul structur\u0103rii discursului romanesc. \u015ei anume, \u00eendep\u0103rtarea de to\u0163i poten\u0163ialii precursori britanici \u015fi detectarea unei surse de inspira\u0163ie viabile din punct de vedere estetic \u00een literatura realist\u0103 rus\u0103. \u015ei nu doar \u00een opera lui Tolstoi, ci, pe alocuri, dac\u0103 avem \u00een vedere \u00eencerc\u0103rile de a surprinde \u015fi de a trata c\u00e2t mai conving\u0103tor ad\u00e2ncimile abisale ale sufletelor eroilor s\u0103i, \u00een romanele dostoievskiene. Pe de alt\u0103 parte, nu putem pierde din vedere latura accentuat moral\u0103 a textului de fa\u0163\u0103, care prive\u015fte situa\u0163iile dramatice, grote\u015fti sau comice \u00een care se g\u0103sesc personajele ca \u015fi cum ar face-o cu ochii (\u015fi din perspectiva!) marii literaturi a secolului al XIX-lea. C\u0103ci, de\u015fi totul pare a se situa \u2013 desigur, doar p\u00e2n\u0103 la un punct \u2013 pe t\u0103r\u00e2mul epocii contemporane a aparen\u0163elor str\u0103lucitoare, romanul acesta dezv\u0103luie, pe parcurs, c\u0103 este \u015fi o profund\u0103 medita\u0163ie asupra timpului, asupra efectelor trecerii sale peste fiin\u0163a uman\u0103, asupra valorilor familiei ori a crizei acestora \u00eentr-o lume ce d\u0103 senza\u0163ia c\u0103 e, mai mereu, lipsit\u0103 de un fundament moral. Mijloacele prin intermediul c\u0103rora scriitorul rezolv\u0103 toate aceste tensiuni \u015fi aparente contradic\u0163ii \u0163in de tehnica suspansului bine dozat \u015fi de \u00eentreb\u0103rile subtextuale pe care Meek le induce cititorului: Oare va sc\u0103pa Ritchie de amenin\u0163area de a fi dat \u00een vileag? Cum va reac\u0163iona Bec atunci c\u00e2nd va afla cum a fost tr\u0103dat\u0103 \u015fi, mai ales, de c\u0103tre cine? \u00cen acest fel, ceea ce ar fi putut s\u0103 devin\u0103 simpl\u0103 \u015fi arid\u0103 dezbatere (pseudo)etic\u0103, se transform\u0103, \u00een Invaziile inimii, \u00een substan\u0163ial\u0103 interoga\u0163ie cu privire la resorturile pe care fiin\u0163a uman\u0103 le g\u0103se\u015fte \u2013 de care are absolut\u0103 nevoie \u2013 pentru a putea tr\u0103i \u00eentr-o lume aflat\u0103 sub ocrotirea divin\u0103 sau, dimpotriv\u0103, care se vede complet lipsit\u0103 de aceasta. \u00cen fond, Meek redescoper\u0103 al\u0103turi de fiecare cititor \u00een parte r\u0103spunsuri multiple la \u00eentreb\u0103rile care-l fr\u0103m\u00e2ntau \u015fi pe Huck Finn, extraordinarul personaj al lui Mark Twain: La ce-\u0163i folose\u015fte s\u0103 faci bine \u00eentr-o lume \u00een care cu to\u0163ii fac r\u0103u? Sau, dimpotriv\u0103, cum po\u0163i, totu\u015fi, s\u0103 continui s\u0103 dore\u015fti s\u0103 faci bine \u00eentr-un astfel de univers, \u00een care e mai convenabil \u2013 \u015fi mereu mult mai simplu \u2013 s\u0103 faci r\u0103u?<br \/>\nNumai c\u0103, dac\u0103 literatura victorian\u0103, modelul lui Meek \u00een acest sens, eviden\u0163ia \u00eentotdeauna rolul \u015fi locul providen\u0163ei \u015fi al credin\u0163ei religioase, epoca zilelor noastre, dominat\u0103, a\u015fa cum este, de confuzia valorilor (c\u0103ci e vorba, dup\u0103 cum spune Meek \u00eensu\u015fi, despre \u201ea post-God world\u201d), trebuie s\u0103-\u015fi caute, iar \u015fi iar, posibilele puncte de reper \u015fi surse d\u0103t\u0103toare de stabilitate. E ceea ce face \u015fi James Meek \u00een romanul acesta, demonstr\u00e2nd, pe urmele lui Tolstoi, al c\u0103rui roman Anna Karenina se \u00eentrevede, ca subtext simbolic, \u00een unele dintre fragmentele esen\u0163iale, c\u0103, dac\u0103 toate familiile fericite sunt la fel, fiecare familie nefericit\u0103 e nefericit\u0103 \u00een felul ei&#8230; Dar \u015fi c\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 fac\u0103 bine cu orice riscuri \u015fi asum\u00e2ndu-\u015fi, astfel, \u015fi eventuala (foarte posibila!) suferin\u0163\u0103, unele personaje din Invaziile inimii transform\u0103 bun\u0103tatea \u015fi c\u0103ldura uman\u0103 \u00een cel mai potrivit antidot \u00een fa\u0163a ipocriziei \u015fi a oric\u0103rei dogme cu preten\u0163ii moralizatoare. Dovad\u0103, dac\u0103 mai era nevoie (\u015fi oric\u00e2t de preten\u0163ios ar putea s\u0103 sune aceast\u0103 afirma\u0163ie!), c\u0103 ceea ce conteaz\u0103 cu adev\u0103rat \u00een via\u0163a fiec\u0103rui om e dragostea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>James Meek, Invaziile inimii, traducere de Carmen Toader, Bucure\u015fti, Editura Humanitas Fiction, 2014 &nbsp; Oferind cititorului altceva dec\u00e2t surpriza unui subiect nea\u015fteptat, chiar \u015focant, \u00eens\u0103 excelent st\u0103p\u00e2nit la nivelul tehnicilor narative, a\u015fa cum procedase \u00een romanul Un gest de iubire (The People\u2019s Act of Love, 2005) \u015fi distan\u0163\u00e2ndu-se, de asemenea, \u015fi de accentele emo\u0163ionale ce&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/iubiri-si-tradari\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Iubiri \u015fi tr\u0103d\u0103ri<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12856,8766],"class_list":["post-21300","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-invaziile-inimii","tag-james-meek"],"views":933,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21300","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21300"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21300\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21300"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21300"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21300"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}