Nici un scriitor rom\u00e2n, cu excep\u0163ia lui G. C\u0103linescu, cel din Istoria literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, nu a ridicat arta portretului la un nivel at\u00e2t de \u00eenalt ca Nicolae Iorga. \u015ei nu numai \u00een vasta galerie din Oameni cari au fost, dar aici mai mult ca oriunde. Dispunem acum de cea dint\u00e2i edi\u0163ie critic\u0103 integral\u0103 a acestei scrieri unice \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi una de v\u00e2rf \u00een ansamblul operei lui N. Iorga, ce \u00eei are ca autori pe Valeriu R\u00e2peanu \u015fi Sanda R\u00e2peanu. O edi\u0163ie de o exemplar\u0103 acurate\u0163e filologic\u0103, prev\u0103zut\u0103 cu ample \u015fi riguros documentate note \u015fi comentarii care, ele singure, ar putea constitui substan\u0163a unei c\u0103r\u0163i de c\u00e2teva sute de pagini. Sunt trei masive volume, ap\u0103rute \u00een 2009-2012, de care \u00eens\u0103 abia acum iau cuno\u015ftin\u0163\u0103, gra\u0163ie bun\u0103voin\u0163ei domnului Valeriu R\u00e2peanu. Ele cuprind toate textele scrise \u015fi vorbite de Iorga, de-a lungul mai multor decenii, despre \u201eoameni cari au fost\u201c: de la mari creatori \u00een toate domeniile, figuri istorice \u015fi eroi legendari p\u00e2n\u0103 la \u201efurnicile spiritului\u201c, f\u0103r\u0103 de care progresul civiliza\u0163iei unui popor nu ar fi posibil. Ap\u0103rute \u00een publica\u0163ii conduse de N. Iorga sau la care acesta a colaborat, o mare parte din ele au fost editate \u00een patru volume \u00een timpul vie\u0163ii autorului. Altele se aflau p\u00e2n\u0103 la edi\u0163ia de fa\u0163\u0103 \u00een paginile periodicelor. Nu-mi propun s\u0103 fac alte considera\u0163ii tehnice privind structura acestei edi\u0163ii integrale. Voi mai men\u0163iona doar c\u0103 ea con\u0163ine portretele din cele patru volume antume, \u00een num\u0103r de 690, plus toate celelalte semnate de Iorga \u00eentre 1903 \u015fi 1940, anul mor\u0163ii, r\u0103mase \u00een ziare \u015fi reviste. Pe scurt, este vorba de o restitutio in integrum, sintagm\u0103 pe care o pronun\u0163 cu crispare c\u0103ci, ca alte expresii \u015fi vocabule, a devenit o marc\u0103 a jafului \u015fi distrugerii Rom\u00e2niei. Nu pot s\u0103 nu fac o astfel de remarc\u0103 \u00eentr-un context ca acesta \u00een care este vorba tocmai despre Nicolae Iorga, moralistul, ap\u0103r\u0103torul valorilor autohtone, slujitorul idealului na\u0163ional. \u00cen cazul edi\u0163iei ce o dator\u0103m lui Valeriu R\u00e2peanu \u015fi Sandei R\u00e2peanu, ea, sintagma, se \u00eencarc\u0103, desigur, de un profund sens constructiv \u00een planul culturii.
\nStudiul introductiv semnat de Valeriu R\u00e2peanu se intituleaz\u0103 O monumental\u0103 oper\u0103 de moralist \u015fi de artist. \u00centr-o repede situare, istoricul \u015fi criticul literar, pentru care biografia \u015fi opera lui N. Iorga constituie obiecte de studiu de o via\u0163\u0103, \u00eei evoc\u0103 pe doi mari mae\u015ftri ai portretului: I. L. Caragiale \u2013 \u201eprimul portretist din istoria presei rom\u00e2ne\u015fti\u201c \u015fi G. C\u0103linescu, cu inegalabilele portrete din marea Istorie, \u00eentre care \u015fi cel al lui Iorga \u00eensu\u015fi, v\u0103zut de genialul critic \u201eca un personaj fabulos apar\u0163in\u00e2nd lumii basmului\u201c. S\u0103 rememor\u0103m fie \u015fi numai finalul antologicului portret \u00een mi\u015fcare: \u201e\u00cen sentin\u0163e biblice se ridica deasupra patimilor m\u0103runte, se \u00eenchidea \u00een negura de fum a unei \u00een\u0103l\u0163imi inaccesibile \u015fi \u00eentocmai ca Moise, sp\u0103rg\u00e2nd tablele legii aduse unui popor netrebnic, tun\u00e2nd asupra s\u0103lii profe\u0163ii grozave, fugea \u00eentunecat de o just\u0103 m\u00e2nie, \u00een aplauzele ropotitoare ale auditorului\u201c. Tr\u0103s\u0103turile omului-spectacol, care era Profesorul, surprinse de C\u0103linescu se reg\u0103sesc \u015fi la portretistul N. Iorga. \u015ei \u00een Oameni cari au fost el se ridic\u0103 deasupra patimilor m\u0103runte, dar d\u0103 fr\u00e2u liber pasiunii. Or, pasiunea \u00eenal\u0163\u0103, zicea Eminescu. Nici \u201eMoise\u201c nu lipse\u015fte, doar c\u0103, de data asta \u201epoporul netrebnic\u201c nu mai e doar publicul restr\u00e2ns dintr-un amfiteatru, care \u00eel purta pe valul aplauzelor pe magistru, ci lumea mare, iar ecoul \u201etunetului\u201c reverbereaz\u0103 p\u00e2n\u0103 departe \u00een timp \u015fi spa\u0163iu. Iorga nu e doar un autor, e drept fabulos, de necrologuri \u015fi articole cu caracter aniversar sau comemorativ. Evenimentele de acest fel, prelu\u00e2nd o formul\u0103 clasic\u0103, nu sunt cauza, ci ocazia de a se pronun\u0163a asupra unor probleme urgente. Tonul sacerdotal se \u00eenso\u0163e\u015fte la el at\u00e2t de natural cu cel polemic \u015fi chiar cu cel pamfletar. Titu Maiorescu \u2013 \u201e…a l\u0103sat, l\u00e2ng\u0103 o oper\u0103 mic\u0103, un a\u015fa de mare renume\u201c; Vasile Alecsandri \u2013 \u201eun bogat \u015fi str\u0103lucit diletant\u201c; Mihai Cantacuzino \u00eei inspir\u0103 o reflec\u0163ie ca aceasta: \u201eoameni cu resorturile stricate\u201c. Din jocul de umbre \u015fi lumini rezult\u0103 aproape \u00eentotdeauna tr\u0103s\u0103tura definitorie: Kog\u0103lniceanu \u2013 \u201e\u2026din toate a avut ce trebuia pentru a fi un om \u00eentreg, cu mintea lui ca inima lui \u015fi cu fapta lui ca vorba lui \u2013 taina cea mare a vechilor moldoveni\u201c; Dinicu Golescu \u2013 \u201eacest frunta\u015f al lumii vechi\u201c; Patriarhul Miron \u2013 \u201eun fiu nobil al \u0163\u0103r\u0103nimii noastre, cu \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare de prin\u0163 de vechi neam\u201c; Ioan Inocen\u0163iu Klein \u2013 \u201e\u00eenc\u0103 un morm\u00e2nt care vorbe\u015fte\u201c. S\u0103 fi avut oare \u00een minte \u015fi morm\u00e2ntul lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa, despre care a scris at\u00e2t de tulbur\u0103tor c\u00e2nd se \u00eemplineau 40 de ani de posteritate a Domnitorului Unirii, dar pe care mai t\u00e2rziu \u00eel va portretiza at\u00e2t de negativ, cum observa G. C\u0103linescu?: \u201e…Un domn care nu s-a n\u0103scut din neam mare, care n-a avut o cultur\u0103 superioar\u0103, care n-a protejat artele, care n-a \u00een\u0103l\u0163at cl\u0103diri menite s\u0103 r\u0103m\u00e2ie, care n-a str\u00e2ns \u00een jurul s\u0103u pe frunta\u015fii prin talente ai neamului, care s-a ar\u0103tat indiferent fa\u0163\u0103 de opinia scris\u0103. Un rom\u00e2n care n-a iubit solemnit\u0103\u0163ile \u015fi care nu s-a g\u00e2ndit c\u0103 ar putea s\u0103 poarte, dac\u0103 nu coroana vechilor domni independen\u0163i, m\u0103car cuca lui Alexandru Ghica \u015fi a lui Bibescu, a lui Mihai Sturdza. Un st\u0103p\u00e2nitor care nu s-a dovedit prin fapte de milostenie, prin mari a\u015fez\u0103minte pentru ajutorarea semenului s\u0103u. Un monarh care nu \u015fi-a \u00eensemnat numele \u00eentre ale voievozilor celor cucernici \u2013 c\u0103ci a bruscat pe un mitropolit \u015fi a \u00abstricat legea\u00bb canoanelor \u2013 ori ale celor virtuo\u015fi, c\u0103ci a fost aplecat patimilor p\u0103m\u00e2ntului \u015fi a crescut \u00een palatul s\u0103u copii cari nu erau ai Doamnei\u201c. Iat-o \u015fi pe Regina Maria-Cristina de Austria, mama regelui Alfons al XIII-lea, regele Spaniei \u2013 \u201ec\u00e2nd ap\u0103rea l\u00e2ng\u0103 frumoasa ei nor\u0103, biata rochi\u0163\u0103 demodat\u0103 a dep\u0103rtatelor ei tinere\u0163i str\u0103lucea de o lumin\u0103 care se vedea din \u00eenaltul cerurilor credin\u0163ei sale\u201c.
\nEste uimitoare for\u0163a cu care, nu o dat\u0103, Iorga transmite \u00een doar c\u00e2teva fraze totu\u015fi circumstan\u0163iale un mesaj cu lung\u0103 b\u0103taie social\u0103, moral\u0103 \u015fi politic\u0103. Valeriu R\u00e2peanu observ\u0103 c\u0103 el nu adera la ceea ce criticul nume\u015fte tipul revolu\u0163ionarului, era incompatibil cu acesta, c\u0103ci \u201eidealul s\u0103u uman era funciar, organic \u015fi consecvent antiromantic\u201c. Ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u201ea manifestat simpatie pentru conformist, pentru cel \u00eemp\u0103cat cu soarta \u0163\u0103rii chiar atunci c\u00e2nd ea era nefericit\u0103\u201c. N. Iorga exalt\u0103 mai ales munca \u015fi fapta v\u0103zut\u0103 din prezent \u015fi din viitor. Apoi, \u201eistoricul total \u015fi scriitorul psiholog\u201c, acesta din urm\u0103 ilustrat cu deosebire \u00een Oameni cari au fost, dovede\u015fte o dat\u0103 \u00een plus c\u0103 cine vorbe\u015fte despre altul\/al\u0163ii, inclusiv despre marile personalit\u0103\u0163i ale istoriei \u015fi culturii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi universale, vorbe\u015fte \u015fi despre sine. \u00cenc\u00e2t, portretiz\u00e2nd, evoc\u00e2nd evenimente, fapte, destine tragice, drame umane, figuri emblematice, marele om se \u015fi autoportretizeaz\u0103, se \u015fi autodefine\u015fte. Confrunt\u00e2ndu-se, confes\u00e2ndu-se, f\u0103c\u00e2nd m\u0103rturisiri de credin\u0163\u0103, el \u00ee\u015fi revel\u0103 natura eminamente etic\u0103 \u015fi spiritul proteic. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, \u00ee\u015fi dezv\u0103luie unele obsesii devenite \u015fi teme ale scrisului s\u0103u, cum ar fi, de pild\u0103, tema mor\u0163ii. \u00cen comentariul la volumul \u00eent\u00e2i din Oameni cari au fost, ap\u0103rut \u00een 1934,
\nMircea Eliade opina c\u0103 \u201eniciodat\u0103 nu este mai zguduit marele suflet al profesorului Iorga ca \u00een fa\u0163a mor\u0163ii\u201c. Portretele, mai aprecia scriitorul \u015fi istoricul religiilor \u2013 \u201esunt profetice, adic\u0103 clarv\u0103z\u0103toare, esen\u0163iale, relev\u00e2nd o realitate pe care inteligen\u0163a \u015fi intui\u0163ia normal\u0103 nu o pot dec\u00e2t \u00eentrevedea\u201c. De re\u0163inut \u00een primul r\u00e2nd din acest text citat \u015fi de Valeriu R\u00e2peanu calificativele \u201eprofetice\u201c \u015fi \u201eesen\u0163iale\u201c.
\nBinevenite sunt Perspectivele critice, capitol \u00een care editorii au reprodus comentarii semnate de Pompiliu Constantinescu, Mircea Eliade, G. C\u0103linescu,
\nVladimir Streinu, Perpessicius, \u015eerban Cioculescu, Tudor Vianu, dar \u015fi dou\u0103 note \u015fi o recenzie ap\u0103rute \u00een Via\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, revist\u0103 consecvent ostil\u0103 lui N. Iorga. De altfel, una dintre note are un titlu mai degrab\u0103 de pamflet: Din cariera unui vechiu necrofil. \u00cen cronicile criticilor aminti\u0163i sunt remarcate stilul inconfundabil, incandescent, for\u0163a \u015fi talentul artistic al celui care regreta totu\u015fi c\u0103 nu a avut \u201emai mult talent poetic pentru a fi mai aproape de adev\u0103r\u201c. Vladimir Streinu sublinia, \u00eens\u0103, cum nu se poate mai plastic: \u201eDe c\u00e2nd scrie Domnia-Sa, limba noastr\u0103 a fost trecut\u0103 prin cuptoare de sim\u0163iri, care au f\u0103cut-o s\u0103 sf\u00e2r\u00e2ie \u015fi s\u0103 frig\u0103\u201c. \u015fi exemplifica cu textul comemorativ prilejuit de \u00eemplinirea a 315 ani de la uciderea lui Mihai Viteazul. Dar exemplele sunt cu sutele. \u00centre ele, portretul lui Nicolae Grigorescu, din discursul rostit la moartea pictorului: \u201eCe frumos b\u0103tr\u00e2n, cu ochii de o str\u0103lucire minunat\u0103, de str\u0103b\u0103t\u0103tor diamant negru! Ce aristocratic\u0103 distinc\u0163ie, ca de prin\u0163, ca de rege, \u00een aceast\u0103 fa\u0163\u0103 de fiu din popor, care nu era m\u0103car boier \u015fi care \u00eencepuse ca zugrav de icoane! Ce siguran\u0163\u0103 \u00een mi\u015fc\u0103ri, parc-ar fi fost un t\u00e2n\u0103r! Ce cump\u0103nire a cuvintelor, luate totdeauna \u00eentr-ales! Ce bun\u0103tate \u015fi simplicitate des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u00een tonul bl\u00e2nd al glasului s\u0103u care nu se va mai auzi! Ce bucurie \u00een a face bucuria, ce regal\u0103 munificen\u0163\u0103 \u00een a r\u0103sp\u00e2ndi darul minunilor ce-i r\u0103s\u0103reau de la sine supt m\u00e2na magic\u0103! Ce \u00eensu\u015firi rare str\u00e2nse din mila lui Dumnezeu \u00een acela\u015fi suflet mare de simplu genial!\u201c.
\nArta portretistic\u0103 a lui N. Iorga este poten\u0163at\u0103 de capacitatea de a contura cu un condei de maestru \u00een primul r\u00e2nd profilul moral al unui personaj sau altul dintre cele care se \u00een\u015firuie, a\u015f spune democratic, \u00een vasta galerie parc\u0103 f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit din aceast\u0103 oper\u0103 at\u00e2t de vie. Parcurg\u00e2nd-o, ai sentimentul tonic c\u0103 fascinantul spectacol interactiv nu se va sf\u00e2r\u015fi niciodat\u0103, precum cel din O mie \u015fi una de nop\u0163i, dar treci \u015fi prin momente de angoas\u0103, c\u00e2nd \u00ee\u0163i este parc\u0103 team\u0103 s\u0103 nu se \u00eent\u00e2mple ceva neprev\u0103zut care s\u0103 te \u00eempiedice s\u0103 continui lectura p\u00e2n\u0103 la c\u0103derea cortinei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Nici un scriitor rom\u00e2n, cu excep\u0163ia lui G. C\u0103linescu, cel din Istoria literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, nu a ridicat arta portretului la un nivel at\u00e2t de \u00eenalt ca Nicolae Iorga. \u015ei nu numai \u00een vasta galerie din Oameni cari au fost, dar aici mai mult ca oriunde. Dispunem acum de cea… Cite\u0219te mai mult »Oameni cari au fost, prima edi\u0163ie critic\u0103 integral\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[31,12849,12851,12850],"class_list":["post-21292","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-n-iorga","tag-oameni-cari-au-fost","tag-sandei-rapeanu","tag-valeriu-rapeanu"],"views":2180,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21292","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21292"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21292\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21292"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21292"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21292"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}