{"id":21290,"date":"2014-11-20T14:22:20","date_gmt":"2014-11-20T12:22:20","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21290"},"modified":"2014-11-20T14:22:20","modified_gmt":"2014-11-20T12:22:20","slug":"amatorul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/amatorul\/","title":{"rendered":"Amatorul"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Florin Irimia, <em>C\u00e2teva lucruri despre tine,<\/em> Polirom, 2014, 232 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Motto:<\/strong><em><strong> \u201eS\u0103 ai curajul s\u0103 fii mediocru, s\u0103-\u0163i asumi mediocritatea p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, iat\u0103 un mod absolut onorabil de a-\u0163i duce existen\u0163a!\u201c<\/strong><\/em><br \/>\n<em><strong>(Florin Irimia, C\u00e2teva lucruri despre tine)<\/strong><\/em><\/p>\n<p><strong>\u00cen lipsa discu\u0163iei reale despre o literatur\u0103 f\u0103cut\u0103 de amatori (pentru c\u0103 termenul pare s\u0103 complexeze automatisme de valorizare a minoratului), orice prozator, poet sau eseist devine, \u00een momentul public\u0103rii, un scriitor purs\u00e2nge (iner\u0163ie a mitului importan\u0163ei statutului de autor). La fel cum apropierea de literatura mondial\u0103 (prin traduceri \u015fi o mai bun\u0103 cunoa\u015ftere a literaturii exterioare \u2013 prin acces media \u015fi lectur\u0103 online) poate u\u015for aplatiza criteriile prin relativizare \u015fi poate face ca discu\u0163ia valoric\u0103 a criticii s\u0103 par\u0103 cantonat\u0103 \u00een preconcep\u0163ii. \u00cens\u0103 nu mai mir\u0103 pe nimeni ast\u0103zi faptul c\u0103 universitarii scot romane proaste sau c\u0103 traduc\u0103tori foarte buni \u015fi scriitori bine conecta\u0163i la literatura universal\u0103 ies \u00een fa\u0163\u0103 cu produc\u0163ii mediocre. Cum nu mai mir\u0103 pe nimeni ast\u0103zi c\u0103 anumite romane rom\u00e2ne\u015fti traduse \u00een str\u0103in\u0103tate nu pot concura nici m\u0103car cu produc\u0163iile obscure alte veleitarilor provinciali, at\u00e2t de bine evitate de critica mainstream.<\/strong><br \/>\nAstfel c\u0103, dac\u0103 planul editorial al Poliromului \u015fi colec\u0163ia Ego-proz\u0103 sunt c\u00e2teva dintre cele mai bune momente ale literaturii rom\u00e2ne din ultimul deceniu, iat\u0103 c\u0103 se g\u0103sesc printre c\u0103r\u0163ile acestuia \u015fi mici momente de derapaj: spre exemplu, romanul C\u00e2teva lucruri despre tine.<br \/>\n<strong>Mistere, ambiguit\u0103\u0163i<\/strong><br \/>\nFlorin Irimia are un profil divers: critic literar (de literatur\u0103 str\u0103in\u0103), profesor universitar \u015fi prozator. Desigur, pe c\u00e2t de divers este profilul autorului, pe at\u00e2t de mari vor fi crescut a\u015ftept\u0103rile cu privire la noua sa carte. Ambi\u0163iile tematice, referin\u0163ele livre\u015fti \u015fi proiectul narativ (o confesiune \u00een fa\u0163a unui doctor) sunt extrem de mari: ele se ridic\u0103 la nivelul a\u015ftept\u0103rilor. \u00cens\u0103 poate c\u0103 exact aceast\u0103 presiune uria\u015f\u0103 de a scrie pe fast forward despre mai toate temele grele ale literaturii (moarte, via\u0163\u0103, iubire, depresie, sexualitate, vis etc.) l-a cople\u015fit pe autor. Suntem anun\u0163a\u0163i \u00eenc\u0103 din prolog c\u0103 avem \u00een fa\u0163\u0103 un proiect fic\u0163ional. Romanul debuteaz\u0103 cu o scen\u0103 misterioas\u0103: trezindu-se \u00eentr-un hotel, naratorul nu \u015ftie cine este \u015fi ce trebuie s\u0103 fac\u0103 (Memento?). Prime\u015fte telefoane de la necunoscu\u0163i care par s\u0103 \u00eel cunoasc\u0103 \u015fi poart\u0103 cu ace\u015ftia conversa\u0163ii ambigue: \u201e\u2013 Alo, bun\u0103 diminea\u0163a, de la recep\u0163ie v\u0103 deranj\u0103m. Este ora trei diminea\u0163a. V-am sunat a\u015fa cum a\u0163i solicitat. \u2013 Poftim? \u2013 De la recep\u0163ie v\u0103 deranj\u0103m&#8230; \u2013 M-a\u0163i sunat cum am solicitat&#8230; \u2013 Exact. \u2013 C\u00e2nd? \u015f\u2026\u0163 \u2013 E cineva \u00een baie, cred&#8230; \u2013 Pofti\u0163i? \u2013 Cred c\u0103 e cineva la mine \u00een baie. \u00cen cad\u0103, mai precis. Cred c\u0103 e cineva acolo&#8230; Cineva care&#8230; \u2013 Ce v\u0103 face s\u0103 crede\u0163i asta? \u2013 Nu \u015ftiu. Intui\u0163ia? \u2013 L\u0103sa\u0163i intui\u0163ia pentru femei, domnule Damian. \u2013 Poftim?\u201c.<br \/>\nDeci, pe l\u00e2ng\u0103 o proast\u0103 gestionare a personajelor \u015fi a discursului acestora, apare \u015fi o poant\u0103. Misterul mimat (p\u00e2n\u0103 la parodie involuntar\u0103) este astfel subminat de gluma ieftin\u0103. Apoi, din nou, glisarea c\u0103tre un registru sobru. Un alt apel ad\u00e2nce\u015fte misterul: \u201ePentru o secund\u0103 \u00eemi vine s\u0103 urlu, s\u0103 iau telefonul \u015fi s\u0103 dau cu el de pere\u0163i. Ce s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cum am stabilit? L\u0103sa\u0163i-m\u0103 \u00een pace sau spune\u0163i-mi ce naiba vre\u0163i de la mine! Dar m\u0103 ab\u0163in. Num\u0103r \u00een g\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la zece. Nu \u015ftiu dac\u0103 fac bine sau r\u0103u. Mi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 destul de des lucrul \u0103sta. \u2013 R\u0103m\u00e2ne cum am stabilit, reu\u015fesc, \u00eentr-un final, s\u0103 \u00eeng\u0103im\u201c. Cititorul va observa imediat for\u0163\u0103rile pe care romanul le impune: eterogenitate, confesiune falsificat\u0103 naiv \u015fi personaje \u00een crochiuri. L\u0103s\u00e2nd la o parte isteriile amuzante \u00een absurdul lor (p\u00e2n\u0103 la finalul c\u0103r\u0163ii ele vor pendula \u00eentre umor involuntar, patetic \u015fi glume nes\u0103rate), marea problem\u0103 a discursului este inconsisten\u0163a \u015fi neangajarea. Mai departe, trec\u00e2nd nemediat la un regim meta-textual reflexiv, naratorul na\u015fte o retoric\u0103 gratuit\u0103 despre condi\u0163ia sa: \u201eDeci nu trebuie s\u0103 v\u0103 mire c\u0103 n-am \u00eencredere \u00een cuvinte, indiferent dac\u0103 sunt spuse sau scrise. De aici \u015fi dificultatea mea: pe de o parte, nu vreau s\u0103 am dea face cu ele, pe de alt\u0103 parte, nici nu pot f\u0103r\u0103 ele\u201c.<br \/>\n<strong>Deconstructing: fast forward<\/strong><br \/>\nC\u00e2t despre compozi\u0163ia p\u0103r\u0163ii centrale a romanului, ea nu dep\u0103\u015fe\u015fte cu nimic ac\u0163iunea previzibil\u0103 a telenovelelor sau a filmelor de duzin\u0103. \u00cen afar\u0103 de faptul c\u0103 autorul \u00ee\u015fi propune s\u0103 adune chiar toate plot-urile majore posibile \u015fi s\u0103 le \u00een\u015fire \u00een aceast\u0103 fic\u0163iune fast forward. Ceea ce cost\u0103 \u00eens\u0103 la nivel stilistic este exact radicalizarea scriiturii pentru \u00eengr\u0103m\u0103direa ac\u0163iunii: mama are un amant \u00een v\u00e2rst\u0103 de paisprezece ani \u015fi un iubit mai \u00een v\u00e2rst\u0103 \u015fi r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103rcinat\u0103. Dup\u0103 moartea ei, b\u0103iatul \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 dispre\u0163uiasc\u0103 femeile. De aici \u00eencepe jurnalul sexual \u00een trei acte, rezolvat tipologic \u015fi cli\u015feic: rela\u0163ii pasagere, compromis de coabitare consensual\u0103, reveniri ale rela\u0163iilor pasagere \u015fi rezolv\u0103ri ale acestora \u00een cheie dramatic\u0103. \u00cens\u0103 ceea ce ar trebui s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 cititorul subiacent (ontologia) este expus de autor f\u0103r\u0103 rezerve, simplificat p\u00e2n\u0103 la inconsisten\u0163\u0103. Dup\u0103 men\u0163iunea autorului \u00een introducerea c\u0103r\u0163ii, ceva din Deconstructing Harry-ul lui Woody Allen supravie\u0163uie\u015fte: neo-existen\u0163ialismul, libertinajul, procesul psihanalitic ironic etc. Ba chiar adresarea c\u0103tre un doctor imaginat trimite c\u0103tre \u015fedin\u0163ele la psiholog proiectate constant de cineastul american (rela\u0163ia \u00eentre pacient \u015fi psihiatru). \u00cens\u0103 talentul lui Allen (precar \u00een literatur\u0103, evident \u00een cinema) nu pare s\u0103 fi l\u0103sat dec\u00e2t o amprent\u0103 schematic\u0103 asupra lui Irimia. Pentru c\u0103 dumele \u015fi poantele sunt la fel de slabe pe \u00eentreg parcursul c\u0103r\u0163ii: \u201eEram la facultate deja, d\u0103dusem, dac\u0103 vrei, \u015fi bacalaureatul sexual odat\u0103 cu cel, cum s\u0103-i spunem?&#8230; \u015fcolar, de\u015fi, dac\u0103 m-ai fi \u00eentrebat atunci, \u0163i-a\u015f fi spus c\u0103, din punctul \u0103sta de vedere, al sexului, aveam deja doctoratul\u201c. Unde mai punem faptul c\u0103 argoul este metaforizat (Doamna Marijuana)? Pe de alt\u0103 parte, c\u00e2nd treburile devin serioase, responsabiliz\u0103rile narative sunt ni\u015fte metafore e\u015fuate din pricina uzurii lor intrinseci: \u201e\u00cen dorin\u0163a de a n-o speria, de a n-o \u00eendep\u0103rta de mine, confec\u0163ionasem de-a lungul timpului un fel de quilt \u00een care fiecare petic era o alt\u0103 minciun\u0103, c\u00e2nd, de fapt, ar fi trebuit s\u0103-i dau o singur\u0103 sticlu\u0163\u0103 de adev\u0103r, o esen\u0163\u0103 tare, otr\u0103vitoare \u2013 aten\u0163ie, a nu se administra dec\u00e2t \u00een doze mici, o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103! \u2013 \u015f\u2026\u0163\u201c; \u201eEram un cavaler medieval, proasp\u0103t \u00eendr\u0103gostit de-o domni\u0163\u0103, un prin\u0163i\u015for \u00eenamorat de-o regin\u0103\u201c. Atitudinea porno-analitic\u0103 a naratorului, g\u00e2ndurile naive \u015fi retorica goal\u0103 \u00een jurul marilor concepte sunt marile \u0163inte ratate ale c\u0103r\u0163ii.<br \/>\nDeci avem dou\u0103 niveluri de supra-aglomerare: cel stilistic (este sufocant\u0103 frecven\u0163a imaginilor plate \u015fi a metaforelor la m\u00e2na a doua) \u015fi cel tematic (unde ac\u0163iunea acumuleaz\u0103 moartea mamei, moartea iubitei, moartea copilului \u015fi, \u00eentr-un final, ambiguitatea ieftin\u0103 a mor\u0163ii naratorului). Toate, suprapuse c\u00e2nd ironic, c\u00e2nd grav. Ambi\u0163iile despre care vorbeam r\u0103m\u00e2n astfel la stadiul de proiect, c\u0103ci r\u0103spunsurile la o \u00eentrebare de genul \u201ecine sunt eu?\u201c r\u0103m\u00e2n suspendate \u00een mici ironii biografice \u015fi gag-uri discursive: \u201eA\u015f vrea s\u0103 cred c\u0103 mai to\u0163i scriitorii cocheteaz\u0103 \u00eentr-un fel sau altul cu feeling-ul \u0103sta, chiar \u015fi cei successful. Pot s\u0103 zic feeling? Successful? Adic\u0103 cu sentimentul \u0103sta, adic\u0103 de succes, a\u0163i \u00een\u0163eles, nu?\u201c. Iar c\u00e2nd pasti\u015farea f\u0103r\u0103 miz\u0103 sau proiect a specificului Woody Allen este at\u00e2t de evident\u0103, nu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 sper\u0103m c\u0103 celelalte referin\u0163e vor fi folosite mai eficient. \u00cens\u0103 mare va fi dezam\u0103girea c\u00e2nd Roman Polanski va ap\u0103rea doar ca o alt\u0103 butad\u0103 narativ\u0103. Discu\u0163ia despre pedofilie \u015fi rela\u0163ia regizorului cu minore este folosit\u0103 de Irimia doar ca gest de parad\u0103 fic\u0163ional\u0103: se caut\u0103 permanent un pattern pentru problema biografic\u0103. Amestecul de ac\u0163iuni, de registre narative \u015fi biografii devine aici istorie contrafactual\u0103 pierdut\u0103 \u00een scenarii livre\u015fti radiografiate f\u0103r\u0103 miz\u0103 artistic\u0103: \u201eNimic nu conteaz\u0103 cu adev\u0103rat, nimic nu are valoare, via\u0163a e suflare de v\u00e2nt, cum zicea Dylan. Iar omul, o trestie cuget\u0103toare, cum zicea Pascal. Sau a candle in the wind, cum zicea c\u00e2nt\u0103re\u0163ul \u0103la britanic&#8230; cum \u00eel cheam\u0103&#8230; homosexualul&#8230; \u00cen fine, \u00eemi scap\u0103 acum\u201c.<br \/>\n\u00cen fine, rela\u0163ia cu doctorul este \u015fi mai ciudat\u0103 pentru c\u0103 nu doar cititorul este subestimat. Destinatarul intratextual al discursului este uneori at\u00e2t de tare subestimat, c\u0103 i se explic\u0103 ce este Biblia (\u201ebiblia, \u015ftii tu, cartea aia neagr\u0103 scris\u0103 pe h\u00e2rtie sub\u0163ire, pe care copiii o folosesc ca s\u0103-\u015fi ruleze \u0163ig\u0103ri&#8230;\u201c). \u015ei, deseori, naratorul trebuie \u2013 dinadins, probabil \u2013 s\u0103 fac\u0103 glume proaste pentru a cobor\u00ee la nivelul personajului pe care l-a creat (aici putem b\u0103nui c\u0103 e chiar vina autorului): \u201e\u015ei, mai presus de toate, scuze, doctore, c\u0103 m\u0103 durea \u00een pix \u015fi de ea!\u201c; \u201eGlumesc, doctore, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u00eemi mai permit \u015fi eu c\u00e2te o glum\u0103, cum al\u0163ii \u00ee\u015fi permit s\u0103 trag\u0103 un p\u00e2r\u0163!\u201c. Mai mult, voracitatea narativ\u0103 care d\u0103 rateuri prin aglomerare este dejucat\u0103 voit deseori de lehamite: \u201eSau poate c\u0103 totul nu e dec\u00e2t o legend\u0103, un mit, sau o poveste. Sau ceva ce-am scris chiar acum, neav\u00e2nd altceva mai bun de f\u0103cut\u201c.<br \/>\nRomanul C\u00e2teva lucruri despre tine este un delir necontrolat. \u015ei ca scriitur\u0103, \u015fi ca atmosfer\u0103. Probabil cel mai prost roman al ultimilor ani. Dac\u0103 nu, unul dintre\u00a0 marile rateuri ale prozei ie\u015fene. Problemele principale \u0163in de fic\u0163iunea aglomerat\u0103, stilistica extrem de slab\u0103 \u015fi de faptul c\u0103 \u00eentre doi regizori mari \u015fi un prozator ie\u015fean exist\u0103 doar o singur\u0103 leg\u0103tur\u0103: un roman ratat. M\u0103 tem c\u0103 Florin Irimia a creat cel mai plictisitor \u015fi mai delirant narator din literatura recent\u0103.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Florin Irimia, C\u00e2teva lucruri despre tine, Polirom, 2014, 232 p. &nbsp; &nbsp; Motto: \u201eS\u0103 ai curajul s\u0103 fii mediocru, s\u0103-\u0163i asumi mediocritatea p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, iat\u0103 un mod absolut onorabil de a-\u0163i duce existen\u0163a!\u201c (Florin Irimia, C\u00e2teva lucruri despre tine) \u00cen lipsa discu\u0163iei reale despre o literatur\u0103 f\u0103cut\u0103 de amatori (pentru c\u0103 termenul pare s\u0103&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/amatorul\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Amatorul<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12847,12846,12848],"class_list":["post-21290","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cateva-lucruri-despre-tine","tag-florin-irimia","tag-literatura-de-amatori"],"views":1717,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21290","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21290"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21290\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21290"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21290"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21290"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}