{"id":21282,"date":"2014-11-20T14:13:34","date_gmt":"2014-11-20T12:13:34","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21282"},"modified":"2014-11-20T14:13:34","modified_gmt":"2014-11-20T12:13:34","slug":"textualism-atroce","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/textualism-atroce\/","title":{"rendered":"Textualism atroce"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Emilian Galaicu-P\u0103un, <em>\u0162esut viu. 10&#215;10,<\/em> edi\u0163ia a doua, Editura Cartier, Chi\u015fin\u0103u, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>\u0162esut viu. 10&#215;10, publicat prima dat\u0103 \u00een 2011, a ajuns la edi\u0163ia a doua, \u00eentr-o versiune subtil modificat\u0103. Ordinea unor capitole a fost schimbat\u0103 (fostul epilog, Summary &lt;dressed&gt;, deschide acum cartea), au fost introduse c\u00e2teva personaje secundare, au fost rescrise f(r)aze mai mult sau mai pu\u0163in nodale \u00een arhitectura de ansamblu, \u015fi ea ref\u0103cut\u0103: se intr\u0103 \u00een text pe sub arcada unei dedica\u0163ii (\u201eMemoriei lui Gheorghe Cr\u0103ciun (1950 \u2013 2007), primul care ar fi vrut s\u0103 citeasc\u0103 aceast\u0103 carte\u201c) pentru a se ajunge la Columbarul personajelor pomenite, fie \u015fi \u00een g\u00e2nd, \u00een paginile scrierii. <\/strong><\/em><\/p>\n<p>Unii vor citi acum cartea pentru pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 , al\u0163ii o vor reciti; unii o vor citi \u015fi reciti \u00een anii ce vin. Dar \u00een special aceia care o vor reciti o vor citi cu adev\u0103rat pentru prima dat\u0103. Nu pentru c\u0103 ar fi o lectur\u0103 \u201edificil\u0103\u201c: de\u015fi are complica\u0163ii labirintice, \u00eencep\u00e2nd cu structura \u015fi termin\u00e2nd cu infinitele aluzii inter-, meta- \u015fi auto-textuale, romanul lui Emilian Galaicu-P\u0103un este \u00eenainte de toate un roman palpitant. Erotism, scene tari de tortur\u0103 psihic\u0103 \u015fi fizic\u0103, KGB, comunism, microrealitate, macrorealitate, texte de ag\u0103\u0163at, pasaje comice, escalad\u0103ri dramatice, bancuri sovietice, pove\u015fti cu strigoi \u2013 toate acestea intr\u0103 \u00een \u0163es\u0103tura c\u0103r\u0163ii contribuind la un suspans eficient \u00een mi\u015fcarea lui genuin\u0103. Dar romanul este at\u00e2t de dens, \u00eencep\u00e2nd cu fizica suprafe\u0163elor (ritmurile \u015fi eufoniile fiec\u0103rei fraze \u2013 impecabil servite de urechea poetului) \u015fi termin\u00e2nd cu acele Easter Eggs ascunse \u00een toat\u0103 re\u0163eaua de subsoluri, \u00eenc\u00e2t unei unice lecturi \u00eei este imposibil s\u0103 absoarb\u0103 \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 totul.<br \/>\nP\u00e2n\u0103 la \u0162esut viu, Emilian Galaicu-P\u0103un fusese \u00een primul r\u00e2nd poet \u2013 probabil cel mai bun ap\u0103rut \u00een Basarabia ultimelor trei decenii \u015fi, desigur, unul dintre cei mai \u00eensemna\u0163i poe\u0163i de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 din acela\u015fi interval. Dar aceasta, dup\u0103 cum se \u015ftie, nu e \u00eentotdeauna o recomandare suficient\u0103 \u00een vederea unui roman. (\u00cen literatura rom\u00e2n\u0103 publicat\u0103 dup\u0103 1989 func\u0163ioneaz\u0103 relativ pu\u0163ini scriitori cu performan\u0163e egale \u00eentre poezie \u015fi proz\u0103: Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Daniel B\u0103nulescu, Dan Sociu, Caius Dobrescu \u2013 poate \u015fi al\u0163ii.) Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t \u00een cazul lui Galaicu-P\u0103un, spre deosebire de cei tocmai aminti\u0163i, poezia \u015fi proza au \u00een comun cam acelea\u015fi calit\u0103\u0163i: un anumit ermetism mallarm\u00e9an, (inter)textualismul vorace, erotizarea scriiturii, plus inventarul de obsesii care r\u0103m\u00e2ne, \u00een mare, identic. Ba chiar unele secven\u0163e circul\u0103, asemenea unui feti\u015f, \u00eentre genuri: e vorba de poemul\/ fragmentul Carte nu \u015fti\u00e9, ce numai isc\u0103litura \u00eenv\u0103\u0163ase de o f\u0103ce. Acest poem, dedicat bunicii \u015fi plimbat dintr-o carte \u00een alta, omagiind preceden\u0163a biologic\u0103 (ceea ce Tudor Arghezi numea \u201eosemintele v\u0103rsate-n mine\u201c), deschide unul dintre sert\u0103ra\u015fele cele mai caracteristice ale romanului.<br \/>\nProzatorul Galaicu-P\u0103un, a\u015fadar, devine cu adev\u0103rat relevant (relevant \u00eentr-un sens major) odat\u0103 cu \u0162esut viu. 10&#215;10. Redactat \u00een maniere eterogene grafic, purt\u00e2nd aluviunile bilingvismului rom\u00e2no-rus (de fapt un trilingvism, celor dou\u0103 limbi al\u0103tur\u00e2ndu-li-se franceza, din care Galaicu-P\u0103un a tradus mii de pagini),\u00a0 torsion\u00e2nd cronologiile \u00een arcul a mai bine de 30 de ani (\u00eentre martie 1968, ziua mor\u0163ii lui Iuri Gagarin, \u015fi aprilie 2009, ziua revoltei din Chi\u015fin\u0103u \u00eempotriva puterii neocomuniste), acest roman autofic\u0163ional poart\u0103 amprenta dens\u0103 simbolic \u015fi agonal\u0103 stilistic tipic\u0103 lui Emilian Galaicu-P\u0103un.<br \/>\nCartea este un omagiu formal adus unor scrieri \u00een baza zece (Decalogul, Decameronul lui Boccaccio) sau patent neliniare (\u015eotron de Julio Cort\u00e1zar, \u00een stilul c\u0103ruia autorul ofer\u0103 o hart\u0103 de lectur\u0103 care nu coincide cu aceea a sumarului). Toate aceste coresponden\u0163e nu r\u0103m\u00e2n epidermice. \u00cen ce prive\u015fte Decalogul, bun\u0103oar\u0103, capitolele pot fi citite ca \u201eilustr\u0103ri\u201c succesive ale celor zece porunci \u2013 ilustrare deturnat\u0103, desigur, \u00eentr-un stil ironic-\u201epostmodern\u201c: astfel, primelor dou\u0103 porunci le corespund capitole despre figura autoritar\u0103 a tat\u0103lui (de o intensitate abuziv\u0103 rar \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 \u2013 un punct de referin\u0163\u0103 citat de altfel explicit r\u0103m\u00e2ne poemul Tat\u0103l meu Rusia al lui Cezar Iv\u0103nescu); poruncii a treia (\u201eS\u0103 nu iei \u00een de\u015fert Numele Domnului, Dumnezeului t\u0103u\u201c) \u00eei corespunde o r\u0103st\u0103lm\u0103cire literal\u0103\/ literar\u0103 \u00een stilul Milan Kundera din Gluma; porunca \u201eS\u0103 nu ucizi\u201c \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte dublul \u00eentr-un capitol despre r\u0103zboiul transnistrean \u015f.a.m.d.<br \/>\nDintre nucleele narative se re\u0163ine \u00een primul r\u00e2nd acela al copil\u0103riei disputate \u00eentre t\u0103r\u00e2mul magic al vie\u0163ii la \u0163ar\u0103, la bunici, unde sunt descoperite c\u0103r\u0163ile necitite din biblioteca s\u0103teasc\u0103, \u015fi \u00eentre dictatura \u2013 \u015fi ea textual\u0103 \u2013 unui tat\u0103 autoritar, autor de literatur\u0103 patriotic\u0103 \u015fi partinic\u0103. Conflictul dintre cele dou\u0103 spa\u0163ii provoac\u0103 apari\u0163ia viitorului scriitor. Episodul merit\u0103 urm\u0103rit pe scurt, \u00eentruc\u00e2t de\u0163ine o importan\u0163\u0103 structural\u0103 \u00een ansamblul romanului.<br \/>\nConflictul dintre tat\u0103 \u015fi bunici porne\u015fte de la o liter\u0103 ratat\u0103. \u201eMam\u0103, pup picioarele\u201c, roste\u015fte tat\u0103l, \u00een timpul cinei, iar p\u0103rin\u0163ii s\u0103i (bunicii copilului) \u00een\u0163eleg \u201erup picioarele\u201c. Pe aceast\u0103 liter\u0103 ratat\u0103 \u015fi pe ruptura pe care ea o provoac\u0103 \u00een familie (tat\u0103l, ultragiat de moarte, p\u0103r\u0103se\u015fte imediat satul, \u00een toiul nop\u0163ii) se construie\u015fte, se pare, voca\u0163ia ulterioar\u0103 de scriitor a lui &#8230;n (a\u015fa apare grafiat constant personajul central al romanului: autorul, iat\u0103, \u00ee\u015fi revel\u0103 identitatea autobiografic\u0103 with a difference din roman priv\u00e2ndu-\u015fi prenumele de c\u00e2teva litere; tot astfel, \u00eentr-un faimos poem pe care \u00eel publicase \u00een anii 90, ora\u015ful Chi\u015fin\u0103u ap\u0103rea grafiat \u00een forma eviscerat\u0103 Ch\u2026\u0103u).. B\u0103iatul va fi somat de tat\u0103 s\u0103 scrie \u2013 \u015fi apoi s\u0103 rescrie zile \u00een \u015fir, p\u00e2n\u0103 dob\u00e2nde\u015fte o form\u0103 satisf\u0103c\u0103toare \u2013 o scrisoare bunicilor, \u00een care va interpreta scena literei ratate \u015fi a rupturii \u00eentr-o versiune convenabil\u0103 tat\u0103lui. C\u0103 o biat\u0103 liter\u0103 ratat\u0103 apare aici ca personajul principal nu este un lucru deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00eentr-un roman textualist obsedat de tot spectrul de calit\u0103\u0163i ale cuv\u00e2ntului scris \u015fi tip\u0103rit, \u00eencep\u00e2nd cu cele mai sordide (cuv\u00e2ntul spurcat) \u015fi termin\u00e2nd cu cele mai sublime (cuv\u00e2ntul care seduce). \u00cenc\u0103 un am\u0103nunt: cei trei (bunica \u2013 tat\u0103l \u2013 copilul) alc\u0103tuiesc un lan\u0163 evolutiv pe drumul c\u0103r\u0163ii. Bunica este analfabet\u00e3, tat\u0103l \u2013 un scriitora\u015f de literatur\u0103 propagandistic\u0103, \u00een timp ce \u2026n\u00a0 va deveni un mare scriitor.<br \/>\nTrezirea scriitorului g\u0103se\u015fte o tem\u0103 complementar\u0103 \u00een trezirea \u015fi apoi manifestarea erotic\u0103 \u2013 o tem\u0103 barthesian\u0103, s-ar putea spune, Roland Barthes fiind \u00een materie de referin\u0163e una dintre prezen\u0163ele marcante \u00een roman (dar nu sufocante \u2013 \u00een ciuda riscurilor pe care \u015fi le asum\u0103 orice barthesian, dat\u0103 fiind grifa maestrului). Textul \u00eensu\u015fi (\u00eentr-o coresponden\u0163\u0103 caracteristic\u0103 \u00eentre subiectul-personaj \u015fi subiectul-tem\u0103) este suprasaturat de o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 erotic\u0103 \u2013 \u00eentins\u0103, iar\u0103\u015fi, pe un spectru de la sordid la sublim. O lec\u0163ie de teasing erotico-narativ ofer\u0103 capitolul introductiv (Summary &lt;dressed&gt;), \u00een care un el \u015fi o ea anticipeaz\u0103, \u00eentr-o coregrafie amorsat\u0103 sexual, episoadele c\u0103r\u0163ii care va urma.<br \/>\nUn alt episod care nu poate fi uitat (nici m\u0103car \u00een aceast\u0103 abreviat\u0103 descriere) este acela al tor\u0163ionarului care \u00ee\u015fi supune so\u0163ia unui tratament transplantat din beciurile NKVD. Secven\u0163a st\u0103 de asemenea sub semnul cuv\u00e2ntului: tor\u0163ionarul amenin\u0163\u0103 femeia c\u0103 o s\u0103-i taie limba \u015fi, de altfel, \u0163in\u00e2ndu-se de cuv\u00e2nt \u00eentr-un mod literal-atroce, obi\u015fnuie\u015fte s\u0103 ascund\u0103 \u00een gur\u0103 o jum\u0103tate de lam\u0103 cu care cresteaz\u0103 limba femeii \u00een timp ce o s\u0103rut\u0103.<br \/>\nDou\u0103 cuvinte despre conceptul de \u201e\u0163esut viu\u201c. El transpare \u2013 dincolo de eviden\u0163a pe care i-o transfer\u0103 \u00eentreaga \u0163es\u0103tur\u0103 a romanului \u2013 din dou\u0103 pasaje. Primul vorbe\u015fte despre refolosirea unor haine vechi: \u201eC\u00e2t o \u0163in minte, bunica \u0163esea la r\u0103zboi. Hainele purtate, adic\u0103 ie\u015fite din uz, erau f\u0103cute f\u00e2\u015fii-f\u00e2\u015fii, \u015fi acestea, la r\u00e2ndul lor, \u00eendesate bine cu v\u0103tala \u00een textura vreunui l\u0103icer sau p\u0103retar; r\u0103zboiul transforma materialul ieftin \u015fi care mai p\u0103stra uneori c\u0103ldura trupului uman \u00een \u0163esut viu, de a\u015fternut pe jos sau de \u00eembr\u0103cat casa\u201c. Cel de al doilea despre omor\u00e2rea cu sapa a unei pisici \u00eenchise \u00eentr-un sac: \u201esacul de p\u00e2nz\u0103 \u2013 \u0163esut viu, nu alta\u201c. Primul pasaj vorbe\u015fte despre c\u0103ldura lucrurilor familiare; cel de al doilea despre cruzimea acelora\u015fi lucruri familiare. Putem vedea \u00een cele dou\u0103 pasaje \u2013 \u00een raportul lor de polaritate \u2013 o alegorie a \u00eentregului roman.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Emilian Galaicu-P\u0103un, \u0162esut viu. 10&#215;10, edi\u0163ia a doua, Editura Cartier, Chi\u015fin\u0103u, 2014 &nbsp; \u0162esut viu. 10&#215;10, publicat prima dat\u0103 \u00een 2011, a ajuns la edi\u0163ia a doua, \u00eentr-o versiune subtil modificat\u0103. Ordinea unor capitole a fost schimbat\u0103 (fostul epilog, Summary &lt;dressed&gt;, deschide acum cartea), au fost introduse c\u00e2teva personaje secundare, au fost rescrise f(r)aze mai&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/textualism-atroce\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Textualism atroce<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[6924,12834,12835,12833],"class_list":["post-21282","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-emilian-galaicu-paun","tag-scrieri-in-baza-zece","tag-stil-ironic-postmodern","tag-tesut-viu-10x10"],"views":2177,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21282","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21282"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21282\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21282"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21282"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21282"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}