Analiza propus\u0103 \u00een cartea mea Dependen\u0163\u0103 \u015fi dezvoltare. Economia politic\u0103 a capitalismului rom\u00e2nesc (Editura Tact, 2014) utilizeaz\u0103 o defini\u0163ie a conceptului de \u201edezvoltare\u201c care include nu doar datele dezvolt\u0103rii economice, ci \u015fi pe cele ale dezvolt\u0103rii sociale. Astfel, ea \u00eencearc\u0103 s\u0103 disece nu doar mecanismele tranzi\u0163iei extrem de lente a Rom\u00e2niei de la economia preponderent agricol\u0103 la cea bazat\u0103 pe industrie \u015fi servicii complexe, ci \u015fi tranzi\u0163ia de la societatea lipsit\u0103 de drepturi sociale (la s\u0103n\u0103tate, educa\u0163ie, protec\u0163ia muncii etc.) la cea \u00een care aceste drepturi \u00eencep s\u0103 fie institu\u0163ionalizate pentru a fi accesate \u00een mod universal pe teritoriul statului. Dezvoltarea pur economic\u0103 este analizat\u0103 merg\u00e2nd dincolo de ratele de cre\u015ftere a PIB-ului \u015fi investig\u00e2nd datele problemei prin prisma ponderii industriei \u015fi muncii salariate industriale \u00een economie, gradul de complexitate al industriei \u015fi exporturilor, valoarea ad\u0103ugat\u0103 a produc\u0163iei sau sofisticarea infrastructurii fizice (drumuri, poduri, c\u0103i ferate). La r\u00e2ndul ei, dezvoltarea social\u0103 este analizat\u0103 uit\u00e2ndu-m\u0103 la indicatori precum alfabetizarea, educa\u0163ia ter\u0163iar\u0103, indici sanitari \u015fi medicali, plas\u0103 social\u0103 de siguran\u0163\u0103 pentru \u015fomaj, boal\u0103, s\u0103r\u0103cie sau b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, distribu\u0163ia bog\u0103\u0163iei \u00eentre membrii societ\u0103\u0163ii \u015fi accesul la infrastructura de transport. A reduce dezvoltarea la factori precum indexul bursei sau dinamica investi\u0163iilor str\u0103ine, a\u015fadar la pilonii economiei de pia\u0163\u0103, cum adesea se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een dezbaterea public\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, este dovada succesului ideologiei integrismului de pia\u0163\u0103. Dac\u0103 e s\u0103 lu\u0103m \u00een serios teoria \u00eencastr\u0103rii propus\u0103 de Karl Polanyi, trebuie s\u0103 analiz\u0103m la fel de atent disloc\u0103rile produse de pia\u0163\u0103 \u00een societate \u015fi consecin\u0163ele lor \u00een plan politic.
\nLa fel ca alte state din periferia economiei mondiale precum Brazilia sau Portugalia, Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi \u00eencepe istoria de stat capitalist din pozi\u0163ia de dependen\u0163\u0103 clasic\u0103, termen pe care Peter Evans \u00eel asocia \u00eentr-un studiu devenit clasic cu exporturile primare (produse agricole, minereuri, hidrocarburi). Acest tip de dezvoltare, dup\u0103 Evans, este prea volatil \u015fi prea expus la presiunea competitorilor pentru a asigura o dezvoltare rapid\u0103. Din aceast\u0103 situa\u0163ie se poate ie\u015fi trec\u00e2nd prin dependen\u0163\u0103 semiperiferic\u0103, un fel de purgatoriu socio-economic \u00een care are loc saltul \u00een industrializare, cel mai adesea la ini\u0163iativa elitelor statale.
\n\u00cen Rom\u00e2nia, aceast\u0103 tranzi\u0163ie de la dependen\u0163a clasic\u0103 la cea semiperiferic\u0103 \u00eencepe abia \u00een anii 1930, sub impulsul radicaliz\u0103rii componentei mercantiliste a capitalismului rom\u00e2nesc, \u015fi cunoa\u015fte o accelerare deosebit\u0103 dup\u0103 intrarea Rom\u00e2niei \u00een sfera de influen\u0163\u0103 sovietic\u0103. Aceast\u0103 din urm\u0103 perioad\u0103 e asociat\u0103 cu dependen\u0163a economiei rom\u00e2ne\u015fti de URSS \u015fi, \u00eencep\u00e2nd cu anii 1970, de afirmarea unei dependen\u0163e financiare de \u0163\u0103rile capitaliste dezvoltate, prin intermediul \u00eemprumuturilor contractate de regimul Ceau\u015fescu. Austeritatea anilor \u201980 reprezint\u0103 \u00eencercarea cea mai radical\u0103 de t\u0103iere a canalelor financiare de dependen\u0163\u0103, cu pre\u0163ul comiterii de violen\u0163e economice extreme \u00eempotriva societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. \u00cencercarea se termin\u0103 \u00een realitate cu o ad\u00e2ncire a dependen\u0163ei dup\u0103 c\u0103derea acestui regim, ruperea de fluxurile financiare occidentale transform\u00e2nd Rom\u00e2nia \u00eentr-o dependin\u0163\u0103 a institu\u0163iilor financiare interna\u0163ionale. Eviscerarea unei mari p\u0103r\u0163i a infrastructurii industriale a \u0163\u0103rii \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 este, \u00een cele din urm\u0103, atenuat\u0103 prin integrarea \u00een UE, ocazie cu care statutul semiperiferic al \u0163\u0103rii se consolideaz\u0103. Pe aceast\u0103 cale se evit\u0103 cel pu\u0163in c\u0103derea \u00een forme contemporane de dependen\u0163\u0103 clasic\u0103, ce pot fi g\u0103site \u00een regiune \u00een economiile dependente de remiten\u0163ele emigra\u0163iei (Albania, Kosovo, Moldova, Macedonia) sau \u00een economia dominat\u0103 de agricultur\u0103 \u015fi prelucrare primar\u0103 (Ucraina). Cartea \u00eencearc\u0103 s\u0103 identifice at\u00e2t sursele de vulnerabilitate, c\u00e2t \u015fi punctele forte ale acestui tip de dezvoltare dependent\u0103, concluzion\u00e2nd c\u0103, \u00een ciuda succeselor sale temporare, capitalismul rom\u00e2nesc contemporan are un poten\u0163ial redus de a ie\u015fi din periferie prin variantele mai \u00eencastrate \u015fi normativ mai atractive, pe care le vedem \u00een unele \u0163\u0103ri europene.
\nAcest blocaj \u00een niveluri medii de dezvoltare economic\u0103 \u015fi social\u0103 este \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103 responsabilitatea elitelor politice \u015fi tehnocratice locale \u015fi a modului \u00een care au negociat constr\u00e2ngerile externe \u00een care s-a g\u0103sit \u0163ara dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul violent al tiraniei na\u0163ional-staliniste. \u00cens\u0103, precum \u00een timpul primilor pa\u015fi ai capitalismului \u00een Rom\u00e2nia proasp\u0103t independent\u0103 de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea, \u00een capitalismul dependent neoliberal de azi acumularea decalajelor de dezvoltare surprins\u0103 de Bogdan Murgescu nu a fost doar rezultatul ideologiilor interne despre dezvoltare \u015fi constr\u00e2ngerile externe. \u00cen acest sens, unele dintre cele mai importante contribu\u0163ii la economia politic\u0103 a dezvolt\u0103rii subliniaz\u0103 importan\u0163a capacit\u0103\u0163ii institu\u0163ionale \u015fi autonomiei birocra\u0163iei statale, condi\u0163ion\u00e2nd succesul dezvolt\u0103rii de capacitatea statului. \u00cen loc s\u0103 adopte pozi\u0163ia neoclasic-institu\u0163ionalist\u0103 \u00een studiile despre dezvoltare, care reduce virtu\u0163ile birocra\u0163iei la furnizarea de stat de drept, opera unor Peter Evans, Alice Amsden, Robert Wade, Kevin Gallagher, Atul Kohli sau Vivek Chibber subliniaz\u0103 c\u0103 dezvoltarea nu poate s\u0103 aib\u0103 loc \u00een lipsa activismului economic al unei birocra\u0163ii statale capabile s\u0103 reziste la pericolul pr\u0103duirii resurselor comune \u00een interes individual. Ace\u015fti autori insist\u0103 c\u0103, f\u0103r\u0103 consolidarea unei birocra\u0163ii autonome capabile s\u0103 conceap\u0103 \u015fi s\u0103 execute un plan de dezvoltare na\u0163ional coerent, acumularea decalajelor de dezvoltare este inevitabil\u0103. Studiile lor arat\u0103 c\u0103, \u00een timp ce birocra\u0163ia unor \u0163\u0103ri ca India a e\u015fuat \u00een aceast\u0103 misiune, birocra\u0163ia unor state de dezvoltare precum Coreea de Sud a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 acest lucru, cu consecin\u0163e dramatice \u00een privin\u0163a capacit\u0103\u0163ii celor dou\u0103 \u0163\u0103ri de a se extrage din periferia economiei mondiale. Din acest punct de vedere, cartea arat\u0103 c\u0103 birocra\u0163ia statului rom\u00e2n a e\u015fuat \u00een aceast\u0103 misiune \u015fi a ajuns la un grad \u00eensemnat de mobilizare a unui proiect de dezvoltare doar cu pre\u0163ul impunerii unui regim autoritar de tip na\u0163ional-stalinist, \u00een perioada postbelic\u0103.
\n\u00cens\u0103 capacitatea \u015fi autonomia birocra\u0163iei statale este necesar\u0103 nu doar pentru a asigura dezvoltarea industrial\u0103. A\u015fa cum indic\u0103 literatura de specialitate despre sistemele de redistribuire a veniturilor, construirea bazelor solidarit\u0103\u0163ii sociale este extrem de dificil\u0103 \u00een lipsa acestei variabile. Redistribuirea \u00eentru solidaritate a bog\u0103\u0163iei produse \u00een economia na\u0163ional\u0103 este important\u0103 nu doar la nivel normativ, ci \u015fi pentru dezideratul liberal al salv\u0103rii capitalismului \u00een statele bogate sau al dezvolt\u0103rii capitaliste \u00een statele mai s\u0103race. Cre\u015fterea inegalit\u0103\u0163ilor este o tendin\u0163\u0103 clar dovedit\u0103 a economiei capitaliste ne\u00eengreunate de redistribuirea bog\u0103\u0163iei, Thomas Piketty \u015fi al\u0163ii ar\u0103t\u00e2nd \u00een acest sens c\u0103 acumularea acestor inegalit\u0103\u0163i duce \u00een ansamblu nu la eroism schumpeterian, ci la stagnarea investi\u0163iilor. Spre deosebire de utopismul neoliberal venind dinspre dreapta politic\u0103, at\u00e2t economi\u015ftii heterodoc\u015fi, c\u00e2t \u015fi unii economi\u015fti ortodoc\u015fi cu influen\u0163\u0103 \u00een FMI arat\u0103 c\u0103 inegalitatea duce la volatilitate \u00een sistemul financiar, sl\u0103biciunea sistemelor de solidaritate social\u0103 asigurate de stat fiind compensat\u0103 prin boom-ul creditelor nesustenabile \u015fi al acumul\u0103rii surselor de risc sistemic. \u00cen fine, unii economi\u015fti au indicat c\u0103 episoadele istorice recente de dezvoltare spectaculoas\u0103 \u00een Sudul global au fost posibile datorit\u0103 efortului de a reduce inegalit\u0103\u0163ile create de acumularea de capital. Pe \u00eentregul parcurs al dezvolt\u0103rii sale ca stat independent, Rom\u00e2nia s-a remarcat prin diverse grade de desconsiderare a acestui deziderat, subdezvoltarea social\u0103 reduc\u00e2nd \u015fansele de dezvoltare a \u0163\u0103rii pe termen lung.
\nCercetarea complexit\u0103\u0163ii raportului dintre dependen\u0163\u0103 \u015fi dezvoltare \u00een Rom\u00e2nia este desf\u0103\u015furat\u0103 de-a lungul a trei etape de baz\u0103 ale istoriei economice a \u0163\u0103rii: primul capitalism rom\u00e2nesc (1829-1948), dezvolta\u0163ionismul na\u0163ional-stalinist (1948-1989) \u015fi al doilea capitalism rom\u00e2nesc (1989-2???). Cartea \u00eencepe cu analiza zorilor capitalismului \u015fi a proiectului liberal din Principatele Rom\u00e2ne \u00een prima parte a secolului al XIX-lea, continu\u00e2nd cu diluarea treptat\u0103 a acestui proiect sub greutatea na\u0163ionalismului economic, a elitismului politic \u015fi a reafirm\u0103rii rela\u0163iilor neofeudale \u00een lumea rural\u0103. De\u015fi aceast\u0103 diluare a fost rezultatul efortului con\u015ftient al unei p\u0103r\u0163i a elitelor de a schimba statutul de dependen\u0163\u0103 agricol\u0103 a \u0163\u0103rii, rezultatele \u00een plan social \u015fi economic au fost mai degrab\u0103 modeste.
\n\u00cen pofida moderniz\u0103rii politice \u015fi economice aduse de reformele adoptate dup\u0103 prima conflagra\u0163ie mondial\u0103 \u015fi de \u00eencorporarea \u00een grani\u0163ele statului rom\u00e2n a unor foste provincii austro-ungare marcate de o dezvoltare capitalist\u0103 superioar\u0103, capitalismul rom\u00e2nesc nu a cunoscut o reducere semnificativ\u0103 a decalajelor. Dictatura de dezvoltare a lui Carol al II-lea a \u00eencercat o relansare a proiectului capitalist, \u00eencercare \u00eentrerupt\u0103 de r\u0103zboi, ocupa\u0163ia sovietic\u0103 facilit\u00e2nd \u00eemp\u0103m\u00e2ntenirea unei dictaturi de dezvoltare na\u0163ional-staliniste care reu\u015fe\u015fte s\u0103 reduc\u0103 ceva mai mult decalajele, cu pre\u0163ul unei represiuni politice extreme \u00een primii ani de dup\u0103 r\u0103zboi. Date fiind propriile patologii \u015fi contextul extern, aceast\u0103 cale de ie\u015fire din starea de dependen\u0163\u0103 clasic\u0103 a l\u0103sat o mo\u015ftenire ambigu\u0103 \u00een perioada de reinser\u0163ie a \u0163\u0103rii \u00een capitalismul liberal cu centrul \u00een zona transatlantic\u0103. L\u0103s\u00e2nd la o parte cunoscutele lor limite \u015fi violen\u0163e \u00eempotriva omului \u015fi naturii, industrializarea, urbanizarea \u015fi modernizarea social\u0103 realizate \u00een timpul na\u0163ional-stalinismului au constituit bazele relans\u0103rii dezvolt\u0103rii industriale a Rom\u00e2niei \u00een era integr\u0103rii euroatlantice. Marea Recesiune \u00eenceput\u0103 \u00een 2008 a pus \u00eens\u0103 cap\u0103t mitului c\u0103 eliberarea de aspectele cele mai deprimante ale dependen\u0163ei semiperiferice pot fi atenuate \u00een mod dramatic doar prin investi\u0163ii str\u0103ine, eventual cu mici bandaje pe sistemul educa\u0163ional.
\nModelul de capitalism dependent \u015fi neoliberal care caracterizeaz\u0103 Rom\u00e2nia de azi este construit pe permanentizarea precarit\u0103\u0163ii majorit\u0103\u0163ii cet\u0103\u0163enilor, pe o politic\u0103 de stimulare a investi\u0163iilor \u00eentemeiat\u0103 pe principiul ieftin\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi flexibilit\u0103\u0163ii \u201ebazinului de m\u00e2n\u0103 de lucru\u201c \u015fi a vacan\u0163elor fiscale acordate unei mari p\u0103r\u0163i a capitalului activ din Rom\u00e2nia. Cu a\u015fa ceva nu se ajunge departe. Speran\u0163a mea este c\u0103 volumul Dependen\u0163\u0103 \u015fi dezvoltare va contribui la consolidarea unei perspective istorice \u00een dezbaterea public\u0103, necesar\u0103 pentru a ie\u015fi din tragedia social\u0103 \u015fi din mediocritatea economic\u0103 \u00een care ne zbatem de mult prea mult timp.\u00a0\u00a0 \u00a0n<\/p>\n
Fragment din Introducerea volumului Dependen\u0163\u00e3 \u015fi dezvoltare<\/em>, <\/strong> Analiza propus\u0103 \u00een cartea mea Dependen\u0163\u0103 \u015fi dezvoltare. Economia politic\u0103 a capitalismului rom\u00e2nesc (Editura Tact, 2014) utilizeaz\u0103 o defini\u0163ie a conceptului de \u201edezvoltare\u201c care include nu doar datele dezvolt\u0103rii economice, ci \u015fi pe cele ale dezvolt\u0103rii sociale. Astfel, ea \u00eencearc\u0103 s\u0103 disece nu doar mecanismele tranzi\u0163iei extrem de lente a Rom\u00e2niei de la economia preponderent… Cite\u0219te mai mult »Dezvoltare \u015fi dependen\u0163\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[12829,12830,12831,12828],"class_list":["post-21278","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-capitalismul-romanesc","tag-conceptul-de-dezvoltare","tag-dezvoltarea-pur-economica","tag-periferia-economiei-mondiale"],"views":3154,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21278","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21278"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21278\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21278"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21278"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21278"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nEditura Tact, Cluj-Napoca, 2014<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"