{"id":21276,"date":"2014-11-20T14:07:14","date_gmt":"2014-11-20T12:07:14","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21276"},"modified":"2014-11-20T14:07:14","modified_gmt":"2014-11-20T12:07:14","slug":"planuri-postbelice-pentru-o-confederatie-dunareana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/planuri-postbelice-pentru-o-confederatie-dunareana\/","title":{"rendered":"Planuri postbelice pentru o Confedera\u0163ie dun\u0103rean\u0103"},"content":{"rendered":"

Majoritatea planurilor vehiculate \u00een perioada interbelic\u0103 privind o reorganizare confederal\u0103 a Europei Centrale au invocat, printre alte argumente, vulnerabilitatea acestor state \u00een fa\u0163a unei mari puteri dornice s\u0103 domine spa\u0163iul. Desigur, ra\u0163iunea unor asemenea planuri provenea fie din dificult\u0103\u0163ile economice acutizate de Marea Criz\u0103 din 1929-1933, fie din situa\u0163ia minorit\u0103\u0163ilor, care a continuat s\u0103 reprezinte un m\u0103r al discordiei \u00een anii interbelici, aceasta din urm\u0103 fiind de altfel varianta minimal\u0103 a unor nemul\u0163umiri mai mari care vizau frontierele. \u00cen general \u00eens\u0103, ca \u015fi \u00een cazul Balcanilor, popoarele din zon\u0103 invocau deseori intrigile marilor puteri ca motiv al discordiei, iar argumentul, de\u015fi avea o nuan\u0163\u0103 de autodisculpare, avea \u00een acela\u015fi timp \u015fi partea sa de adev\u0103r. Fran\u0163a \u00ee\u015fi dezvoltase dup\u0103 Marele R\u0103zboi un \u00eentreg sistem de alian\u0163e \u00een zon\u0103 ce urm\u0103rea s\u0103 \u00eempiedice penetrarea german\u0103, iar obiectivul german a fost, at\u00e2t \u00eenainte, c\u00e2t \u015fi dup\u0103 1933, s\u0103 disloce acest sistem.
\n\u00cen general, planurile privind reorganizarea confederal\u0103 a zonei \u2013 sau a \u00eentregii Europe \u2013 au fost citate ca eforturi nobile de a readuce concordia \u00eentr-o societate zbuciumat\u0103 de animozit\u0103\u0163i seculare, privind dincolo de barierele mentale ale cotidianului c\u0103tre o lume a viitorului, amintind de \u00eencrederea cu care Titulescu postula c\u0103, \u00een fond, idealurile sunt realit\u0103\u0163i \u00een devenire. Este \u00eens\u0103 la fel de adev\u0103rat c\u0103 asemenea planuri n-au fost luate \u00een considerare la nivel \u00eenalt dec\u00e2t \u00een momente de criz\u0103 c\u00e2nd ordinea social-economic\u0103 \u015fi politic\u0103 p\u0103rea amenin\u0163at\u0103, iar energia lor s-a consumat rapid odat\u0103 cu dep\u0103\u015firea crizei. \u00cen fond, proiectul european postbelic a fost la r\u00e2ndul s\u0103u expresia unei crize a societ\u0103\u0163ii europene, reu\u015find s\u0103 devin\u0103 \u00een final o solu\u0163ie la aceasta. Dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u00eens\u0103, planurile de federalizare a Europei Centrale au devenit perimate \u00een condi\u0163iile \u00een care regiunea a \u00eencetat practic s\u0103 mai existe ca entitate politic\u0103 \u015fi cultural\u0103 distinct\u0103 sub presiunea Cortinei de Fier.
\nPersisten\u0163a ideii \u00een exil<\/strong>
\n\u00cen perioada postbelic\u0103, a\u015fadar, asemenea planuri p\u0103reau \u00eentr-adev\u0103r utopice. De altfel, ele au p\u0103rut multora utopice chiar \u00eenainte de r\u0103zboi, repro\u015furile fiind numeroase: fie c\u0103 asemenea planuri subestimau voin\u0163a politic\u0103 real\u0103 \u015fi animozit\u0103\u0163ile na\u0163ionale acerbe din regiune, fie c\u0103 ele serveau de fapt scopurilor promovate de unii \u00een defavoarea altora, cum era cazul, de pild\u0103, cu maghiarii care sperau c\u0103 o anumit\u0103 form\u0103 de federalizare ar conduce la refacerea influen\u0163ei lor \u00een teritoriile pierdute. Interesant este \u00eens\u0103 c\u0103, \u00een ciuda e\u015fecului \u015fi repro\u015furilor, ideea federaliz\u0103rii Europei Centrale a persistat mai ales \u00een exil, printre oameni care n-au avut ocazia s\u0103 se conving\u0103 de futilitatea ideii, deoarece mersul istoriei nu le-a oferit \u015fansa. Un caz fascinant din acest punct de vedere este cel reprezentat de Viorel Tilea \u015fi de proiectul s\u0103u al unei Confedera\u0163ii dun\u0103rene neutre.
\nPentru o Confedera\u0163ie a V\u0103ii Dun\u0103rii<\/strong>
\nPlanuri de reorganizare sau federalizare a regiunii dun\u0103rene au existat \u015fi \u00eenainte de r\u0103zboi, legate sau nu de cele privind Europa Central\u0103. Nu este inten\u0163ia noastr\u0103 s\u0103 le trecem \u00een revist\u0103 aici. Ele au cunoscut \u00eens\u0103 un interesant reviriment \u00eentr-un context istoric aparent neobi\u015fnuit: interven\u0163ia celor cinci state socialiste \u00een Cehoslovacia \u00een 1968. Doi fo\u015fti diploma\u0163i care tr\u0103iau \u00een exil la Londra, afla\u0163i \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u015fi \u00eenaintea acestuia \u00een tabere adverse, Viorel Tilea \u015fi P\u00e1l Auer, au semnat \u00een vara anului 1968 un memoriu adresat Foreign Office prin care propuneau constituirea unei Confedera\u0163ii dun\u0103rene \u00eentre statele din zon\u0103, ca replic\u0103 la domina\u0163ia sovietic\u0103 asupra acestui spa\u0163iu.
\nViorel Tilea (1896-1972) era de altfel o figur\u0103 cunoscut\u0103 \u00een mediile politice \u015fi diplomatice de la Londra. Fost ministru al Rom\u00e2niei \u00een Regatul Unit \u00eentre 1938-1940, el a c\u0103p\u0103tat o faim\u0103 deosebit\u0103 printr-un gest de altfel controversat: \u00een 1939 el a anun\u0163at autorit\u0103\u0163ile britanice despre faptul c\u0103 Germania ar fi dat un ultimatum Rom\u00e2niei solicit\u00e2nd concesii economice majore \u015fi amenin\u0163\u00e2nd cu dezintegrarea \u0163\u0103rii \u00een caz de refuz. Guvernul rom\u00e2n a negat atunci existen\u0163a unui ultimatum, iar \u00een jurul \u201eincidentului Tilea\u201c exist\u0103 \u015fi ast\u0103zi semne de \u00eentrebare. Dup\u0103 1940, fiind rechemat de regimul Antonescu, el a refuzat s\u0103 revin\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi a r\u0103mas un membru activ \u015fi proeminent al exilului rom\u00e2nesc dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial.
\n\u00cen vara anului 1968, c\u00e2nd nori negri se adunau deasupra Cehoslovaciei \u015fi presa european\u0103, ca \u015fi mediile diplomatice, discutau deja despre posibilitatea unei interven\u0163ii sovietice contra reformelor de la Praga, Viorel Tilea \u015fi diplomatul maghiar P\u00e1l Auer au \u00eenaintat guvernului britanic un memoriu intitulat Valea Dun\u0103rii. Pace \u015fi \u00een\u0163elegere, \u00een care avertizau asupra faptului c\u0103 popoarele din zon\u0103 au \u00eenceput, prin exemplul cehoslovac, lupta lor pa\u015fnic\u0103 pentru ob\u0163inerea independen\u0163ei fa\u0163\u0103 de domina\u0163ia sovietic\u0103 \u015fi c\u0103 era de datoria Occidentului s\u0103 le sus\u0163in\u0103. Memoriul cuprindea \u015fi un apel c\u0103tre popoarele din zon\u0103 s\u0103 se ridice la lupt\u0103 \u00een mod pa\u015fnic, \u00een primul r\u00e2nd prin dep\u0103\u015firea barierelor ideologice \u015fi partinice care divizau aceste societ\u0103\u0163i \u015fi prin plasarea independen\u0163ei \u015fi a interesului na\u0163ional pe primul plan al activismului civic.
\n\u201eAtitudinea noastr\u0103 nu este orientat\u0103 \u00eempotriva poporului rus\u201c<\/strong>
\nSemnatarii declarau c\u0103 \u201eo Federa\u0163ie dun\u0103rean\u0103 \u00eentr-un cadru european n-ar asigura doar independen\u0163a na\u0163iunilor noastre, statutul lor interna\u0163ional \u015fi progresul economic, dar ar face posibil\u0103 totodat\u0103 solu\u0163ionarea problemei minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, contribuind la pacea european\u0103.\u201c De asemenea, pentru ca demersul lor s\u0103 aib\u0103 mai multe \u015fanse de reu\u015fit\u0103, documentul ad\u0103uga faptul c\u0103 proiectul nu era orientat \u00eempotriva ru\u015filor: \u201eatitudinea noastr\u0103 nu este orientat\u0103 \u00eempotriva unor partide sau indivizi \u015fi cu siguran\u0163\u0103 nu \u00eempotriva poporului rus cu care trebuie s\u0103 tr\u0103im \u00een bune rela\u0163ii de vecin\u0103tate. Este de asemenea \u00een interesul ru\u015filor s\u0103 schimbe situa\u0163ia de for\u0163\u0103 din prezent cu o prietenie sincer\u0103. Pacea \u00een Valea Dun\u0103rii este \u00een interesul ru\u015filor a\u015fa cum este \u015fi \u00een interesul nostru.\u201c
\n\u0162\u0103rile dun\u0103rene, al\u0103turi de Austria neutr\u0103
\n\u00centr-o asemenea confedera\u0163ie, mai ad\u0103uga memoriul, nu ar fi putut lipsi Austria, cu care \u0163\u0103rile dun\u0103rene au avut rela\u0163ii economice \u015fi culturale str\u00e2nse \u00een trecut \u015fi care nu putea lipsi din orice aranjament privind Valea Dun\u0103rii. \u015ei cum aceast\u0103 \u0163ar\u0103, se mai ad\u0103uga, refuzase apartenen\u0163a la orice organiza\u0163ie sau alian\u0163\u0103 militar\u0103, opt\u00e2nd pentru neutralitate, toate \u0163\u0103rile dun\u0103rene ar fi trebuit s\u0103 procedeze la fel, inclusiv proiectata Confedera\u0163ie.
\nTrebuie remarcat faptul c\u0103 la acel moment posibilitatea unei rea\u015fez\u0103ri a rela\u0163iilor politice din zon\u0103 nu p\u0103rea a fi neap\u0103rat o utopie. Moscova \u00ee\u015fi pierduse de-a lungul deceniului al \u015faptelea o mare parte din influen\u0163a pe care o exercitase anterior asupra comunismului interna\u0163ional, din cauza disputei sino-sovietice, iar rom\u00e2nii jucaser\u0103 ei \u00een\u015fi\u015fi un rol destul de important \u00een acest sens. Politica extern\u0103 independent\u0103 a Rom\u00e2niei \u015fi apropierea sa tot mai intens\u0103 de Occident, al\u0103turi de intensitatea \u015fi liberalismul reformelor de la Praga justificau speran\u0163ele c\u0103 o schimbare major\u0103 ar fi putut deveni posibil\u0103 \u00een viitor. Planul lui Tilea avea o doz\u0103 de maturitate \u00een sensul \u00een care nu preconiza neap\u0103rat al\u0103turarea acestor \u0163\u0103ri Alian\u0163ei Nord-Atlantice, ci mai degrab\u0103 neutralitatea, \u00een spiritul exemplului oferit de \u0163\u0103ri precum Austria sau Finlanda, \u0163\u0103ri a c\u0103ror neutralitate o acceptase inclusiv Uniunea Sovietic\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, \u00eencercarea de a coagula o confedera\u0163ie central-european\u0103 sau dun\u0103rean\u0103 pentru ca \u0163\u0103rile din zon\u0103 s\u0103 poat\u0103 rezista mai bine presiunilor superputerilor reprezenta totu\u015fi o reminiscen\u0163\u0103 a acelora\u015fi idei interbelice care \u00ee\u015fi dovediser\u0103 deja e\u015fecul la momentul respectiv. Semnatarii erau f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 prizonierii epocii \u00een care se formaser\u0103, ceea ce oferea, desigur, un caracter utopic demersului lor.
\nApelul lui Viorel Tilea c\u0103tre poporul rom\u00e2n<\/strong>
\n\u00cen acela\u015fi context al evenimentelor din Cehoslovacia, Viorel Tilea a redactat \u015fi un interesant apel c\u0103tre poporul rom\u00e2n, de\u015fi la nivelul actual al cercet\u0103rilor este dificil de stabilit \u00een ce m\u0103sur\u0103 el a ajuns efectiv la poporul rom\u00e2n. Un exemplar al documentului se afl\u0103 \u00een arhivele britanice. Apelul s\u0103u reflect\u0103 aceea\u015fi speran\u0163\u0103 c\u0103 lucrurile \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est se puteau schimba, speran\u0163\u0103 ce a supravie\u0163uit interven\u0163iei brutale a tancurilor sovietice \u00een Praga, poate tocmai din cauza fermit\u0103\u0163ii cu care N. Ceau\u015fescu condamnase interven\u0163ia respectiv\u0103. Hot\u0103r\u00e2rea lui Ceau\u015fescu p\u0103rea \u2013 cel pu\u0163in pentru exilul rom\u00e2nesc \u2013 s\u0103 anun\u0163e faptul c\u0103 lucrurile nu se terminaser\u0103 la 21 august cu interven\u0163ia celor cinci state socialiste, ci se puteau dezvolta \u00eentr-o viitoare evolu\u0163ie de propor\u0163ii. \u00cen con\u0163inutul s\u0103u, apelul lui Viorel Tilea reflect\u0103 \u00een fond \u2013 din nou \u2013 mai degrab\u0103 experien\u0163a sa personal\u0103 dec\u00e2t realit\u0103\u0163ile zilei respective.
\nGuvernul rom\u00e2n, mai curajos <\/strong>
\ndec\u00e2t cele din Apus<\/strong>
\nApelul lui Tilea caracteriza situa\u0163ia rezultat\u0103 \u00een urma interven\u0163iei din Cehoslovacia astfel: \u201eSovietele s-au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 \u00een\u0103bu\u015fe cu tancuri orice tendin\u0163e de libertate personal\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103. Cehoslovacia, vechea noastr\u0103 aliat\u0103, a fost prima s\u0103 sufere. Al doilea neam vom fi noi rom\u00e2nii. Ca pe vremea lui Hitler, dar mai periculos. Ru\u015fii nu vor ezita s\u0103 extind\u0103 genocidul, aplicat \u00een Basarabia ocupat\u0103, asupra neamului \u00eentreg.\u201c \u00cen ciuda diferen\u0163elor ideologice \u015fi de experien\u0163\u0103 istoric\u0103 ce \u00eei separa, Viorel Tilea avea \u015fi cuvinte de laud\u0103 la adresa regimului lui N. Ceau\u015fescu, ceea ce ilustreaz\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 c\u00e2t de puternic\u0103 a fost for\u0163a de atrac\u0163ie a acestuia prin manipularea sentimentului patriotic, din moment ce aceasta a reu\u015fit s\u0103 penetreze inclusiv exilul care avea totu\u015fi acces liber la informa\u0163ie. Despre reac\u0163ia acestuia \u00een contextul evenimentelor din Cehoslovacia, Viorel Tilea spunea: \u201eGuvernul rom\u00e2n \u015fi-a dat seama de acest pericol \u015fi, mai curajos dec\u00e2t oricare guvern din Apus, a luat o atitudine ferm\u0103 \u00een contra subjug\u0103rii ruse\u015fti \u015fi pentru ap\u0103rarea neamului. Ceau\u015fescu merit\u0103 nu numai aprecierea apusului pe care a c\u00e2\u015ftigat-o, dar \u015fi recuno\u015ftin\u0163a \u015fi sprijinul tuturor rom\u00e2nilor.\u201c Apelul chema rom\u00e2nii s\u0103 organizeze comitete locale \u015fi manifesta\u0163ii publice prin care s\u0103-\u015fi exprime dorin\u0163a de a rezista opresiunii ruse\u015fti.
\nPlanul dun\u0103rean <\/strong>
\nca alternativ\u0103 la domina\u0163ia sovietic\u0103<\/strong>
\nDou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu, Viorel Tilea adresa o nou\u0103 scrisoare ministrului britanic de externe, Michael Stewart, care tocmai se preg\u0103tea s\u0103 plece \u00eentr-o vizit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Cu abilitatea diplomatului, Tilea \u00eel \u00eendemna pe acesta s\u0103 ia \u00een serios planul unei Confedera\u0163ii dun\u0103rene, nu neap\u0103rat pentru c\u0103 ar fi fost realizabil\u0103, ci mai ales pentru c\u0103, devenind subiect de dezbatere interna\u0163ional\u0103, ar fi putut contribui la reducerea temerii pe care na\u0163iunile dun\u0103rene o resim\u0163eau fa\u0163\u0103 de Rusia. Mai mult, o asemenea dezbatere ar fi \u00eencurajat aceste na\u0163iuni s\u0103 fie mai vocale \u00een opozi\u0163ia lor fa\u0163\u0103 de domina\u0163ia sovietic\u0103. Acela\u015fi rol de \u00eenchegare \u015fi catalizare a opozi\u0163iei ar fi putut fi \u00eendeplinit \u015fi dac\u0103 Occidentul, mai ad\u0103uga Tilea, ar fi dat de \u00een\u0163eles c\u0103 nu mai accepta \u00eemp\u0103r\u0163irea Europei \u00een sfere de influen\u0163\u0103, a\u015fa cum o f\u0103cuse \u00een timpul r\u0103zboiului sau imediat dup\u0103 acesta. El mai avertiza totodat\u0103 guvernul britanic c\u0103 eventualitatea cuceririi Rom\u00e2niei de c\u0103tre Uniunea Sovietic\u0103 ar fi deschis Moscovei poarta Balcanilor, facilit\u00e2nd astfel dob\u00e2ndirea str\u00e2mtorilor \u015fi a Istanbulului de c\u0103tre sovietici, a\u015fa cum o doriser\u0103 \u00een 1941, ad\u0103uga Tilea.
\nDemersul lui Viorel Tilea este \u00een natura sa expresia unei wishful thinking \u00een sensul c\u0103 reflect\u0103 mai degrab\u0103 speran\u0163ele \u015fi iluziile sale, experien\u0163a \u015fi viziunea sa, cu originea \u00eentr-o alt\u0103 epoc\u0103. G\u00e2ndirea politic\u0103 a lui Viorel Tilea nu mai apar\u0163inea epocii pe care o tr\u0103ia. Este \u00eens\u0103 fascinant cum iluzia a persistat, cum oamenii au fost totu\u015fi dispu\u015fi s\u0103 vad\u0103 dincolo de prezent \u015fi s\u0103 investeasc\u0103 energie pentru resuscitarea unor idei aparent utopice. \u00cencrederea \u00een posibilitatea schimb\u0103rii a stat de altfel la baza r\u0103sturn\u0103rii comunismului \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est, chiar dac\u0103 aceasta a fost opera unei cu totul alte genera\u0163ii.
\n(Sursa informa\u0163iilor: National Archives, <\/strong><\/em>
\ndosar FCO 28\/42)<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Majoritatea planurilor vehiculate \u00een perioada interbelic\u0103 privind o reorganizare confederal\u0103 a Europei Centrale au invocat, printre alte argumente, vulnerabilitatea acestor state \u00een fa\u0163a unei mari puteri dornice s\u0103 domine spa\u0163iul. Desigur, ra\u0163iunea unor asemenea planuri provenea fie din dificult\u0103\u0163ile economice acutizate de Marea Criz\u0103 din 1929-1933, fie din situa\u0163ia minorit\u0103\u0163ilor, care a continuat s\u0103 reprezinte… Cite\u0219te mai mult »Planuri postbelice pentru o Confedera\u0163ie dun\u0103rean\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[12826,12827],"class_list":["post-21276","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-confederatie-dunareana","tag-viorel-tilea"],"views":1200,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21276","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21276"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21276\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21276"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21276"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21276"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}