Nimeni nu a fost at\u00e2t de categoric \u00een favoarea libert\u0103\u0163ii de ini\u0163iativ\u0103 a individului pe harta lumii, \u00een epoca ce vine p\u00e2n\u0103 la noi, cei care tr\u0103im ast\u0103zi, precum economistul Milton Friedman. Prin concep\u0163ia sa, el a \u00eentruchipat din nou liberalismul clasic, asum\u00e2ndu-\u015fi trei repere: mo\u015ftenirea Americii ini\u0163iale, \u015fansa relans\u0103rii pe scar\u0103 sporit\u0103 a prezen\u0163ei SUA \u00een lume \u015fi competi\u0163ia postbelic\u0103 dintre lumea liber\u0103 \u015fi socialismul r\u0103s\u0103ritean. \u00cen aceste coordonate, cunoscutul consilier al pre\u015fedintelui Ronald Reagan a fomulat op\u0163iuni ce au angajat de fapt globalizarea.
\nMilton Friedman nu a fost singurul \u00eenv\u0103\u0163at de prim-plan care a lucrat la cotitura lumii spre globalizare. Teoreticianul de incontestabil impact direct \u00een deciziile care au croit calea globaliz\u0103rii a fost Robert Reich, cel care a preg\u0103tit, teoretic vorbind, victoria lui Bill Clinton \u015fi administra\u0163ia acestuia, \u00een care a \u015fi preluat, pentru c\u00e2\u0163iva ani, Ministerul Muncii. Scrierea sa major\u0103 (vezi Robert Reich, The Work of Nations, Vintage Books, Random House, New York, 1992) a fost o conving\u0103toare pledoarie adresat\u0103 americanilor, \u00een primul r\u00e2nd, s\u0103 renun\u0163e la protec\u0163ionism, considerat a fi deja contraproductiv, \u00een favoarea deschiderii pie\u0163elor, \u015fi a adus \u00een fa\u0163\u0103 un argument de care nu s-a mai putut face abstrac\u0163ie: \u201e\u00cen \u00eentreprinderea orientat\u0103 spre valoare \u00eenalt\u0103, profiturile deriv\u0103 nu din scar\u0103 \u015fi volum, ci din descoperirea continu\u0103 de noi leg\u0103turi \u00eentre solu\u0163ii \u015fi nevoi\u201c (p. 85). Mul\u0163i al\u0163ii l-au urmat. Dar Milton Friedman nu numai c\u0103 a inaugurat reflec\u0163ia \u00een orizontul practic al globaliz\u0103rii, ci a \u015fi pus bazele ideologiei \u00een care aceasta avea s\u0103 fie \u00eenf\u0103\u015furat\u0103 pentru deceniile de p\u00e2n\u0103 la noi.
\nAm \u00een vedere \u00een primul r\u00e2nd teza major\u0103 ce se argumenteaz\u0103 \u00een scrierea sa vizionar\u0103, Capitalism and Freedom (The University of Chicago Press, 1962): \u201ecred c\u0103 ar fi mult mai bine pentru noi s\u0103 ne mi\u015fc\u0103m doar \u00een direc\u0163ia comer\u0163ului liber, precum Marea Britanie \u00een secolul al XIX-lea, c\u00e2nd au fost abrogate legile porumbului. Am putea \u2013 ca \u015fi Marea Britanie de atunci \u2013 s\u0103 \u00eenregistr\u0103m o enorm\u0103 cre\u015ftere a puterii politice \u015fi economice. Suntem o na\u0163iune mare \u015fi ne st\u0103 r\u0103u s\u0103 cerem Luxemburgului ceva \u00eenainte de a demonta o vam\u0103 pe produsele luxemburgheze sau s\u0103 trimitem \u00een \u015fomaj mii de refugia\u0163i chinezi introduc\u00e2nd contingente de import pentru produse textile din Hong Kong. S\u0103 ne lu\u0103m datoria \u00een ambele m\u00e2ini, s\u0103 fim deschiz\u0103torii de c\u0103i, nu cei care \u00eei urmeaz\u0103 ezitan\u0163i pe al\u0163ii!\u201c (citez din edi\u0163ia german\u0103, Milton Friedman, Kapitalismus und Freiheit, Seewald, Stuttgart, 1971, p. 102). Milton Friedman a legat liberalizarea complet\u0103 a economiei, pe de o parte, de ceea ce el a considerat a fi solu\u0163ia mai bun\u0103, \u00een raport cu manevrarea fiscalit\u0103\u0163ii, pentru a asigura echilibrul economic, din politica keynesist\u0103. Pe de alt\u0103 parte, el a legat liberalizarea de asigurarea economic\u0103 a libert\u0103\u0163ilor individuale. Dup\u0103 zece ani, \u00een prefa\u0163a la edi\u0163ia german\u0103 a c\u0103r\u0163ii sale, el evoca \u00eens\u0103\u015fi dezvoltarea postbelic\u0103 a Germaniei ca argument \u015fi, desigur premonitoriu, scria: \u201ede aceast\u0103 dat\u0103 \u015fansa Germaniei se afl\u0103 \u00een domeniul interna\u0163ional\u201c (p. 18). \u00cen acela\u015fi cadru, cunoscutul economist afirma c\u0103 \u201enimic nu mi-a schimbat \u00een ultimul deceniu p\u0103rerea c\u0103 asigurarea libert\u0103\u0163ii individuale este scopul principal al oric\u0103rei organiz\u0103ri sociale; c\u0103 interven\u0163iile statului \u00een sfera privat\u0103 sunt cea mai mare amenin\u0163are la adresa acestei libert\u0103\u0163i; c\u0103 pie\u0163ele libere ale bunurilor \u015fi ideilor r\u0103m\u00e2n precondi\u0163iile hot\u0103r\u00e2toare ale libert\u0103\u0163ii individuale\u201c (p. 13). Milton Friedman le cerea americanilor s\u0103 adreseze lumii apelul la o schimbare pe care ei \u00een\u015fi\u015fi au f\u0103cut-o: \u201eNoi credem \u00een libertate \u015fi am vrea s\u0103 o practica\u0163i \u015fi voi. Nimeni nu v\u0103 poate constr\u00e2nge s\u0103 fi\u0163i liberi. Este decizia voastr\u0103. Putem \u00eens\u0103 s\u0103 v\u0103 oferim \u00eentreaga cooperare, cu acelea\u015fi condi\u0163ii pentru to\u0163i. Pia\u0163a noastr\u0103 st\u0103 deschis\u0103 \u00een fa\u0163a voastr\u0103. Vinde\u0163i aici ceea ce pute\u0163i \u015fi ceea ce vre\u0163i. Folosi\u0163i ocazia de a cump\u0103ra ceea ce vre\u0163i. A\u015fa poate cooperarea dintre oamenii individualiza\u0163i s\u0103 fie global\u0103 \u015fi liber\u0103\u201c (p. 103). Desigur, \u00een economiile \u015fi societ\u0103\u0163ile lumii pot s\u0103 apar\u0103 maladii de diferite feluri, dar terapia ce const\u0103 \u00een introducerea de restric\u0163ii la libera mi\u015fcare este, dup\u0103 Milton Friedman, mai rea dec\u00e2t maladia \u00eens\u0103\u015fi.
\nAceast\u0103 optic\u0103 a avut mul\u0163i adep\u0163i \u00een deceniile ce au urmat. Pentru unii ea este de la sine \u00een\u0163eles, ceva aproape natural. Ea a \u015fi alimentat, chiar la rivali intelectuali, impresia \u00eenchiderii istoriei \u00een cadrele consacrate. Cel mai energic, aceast\u0103 optic\u0103 a fost ap\u0103rat\u0103 \u00een ultima decad\u0103 \u015fi jum\u0103tate de c\u0103tre Alan Greenspan. Doar c\u0103 acesta a operat \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care globalizarea a c\u00e2\u015ftigat teren pe mai multe continente, iar competi\u0163ia cu socialismul r\u0103s\u0103ritean s-a \u00eencheiat prin pr\u0103bu\u015firea acestuia. Aceasta i-a \u015fi oferit argumente pentru a considera c\u0103 economia concuren\u0163ial\u0103, de pia\u0163\u0103, \u015fi-a dovedit superioritatea incontestabil\u0103 fa\u0163\u0103 de orice planificare economic\u0103, relu\u00e2nd astfel deja clasicul argument al lui von Mises (1920) \u015fi Hayek (vezi Andrei Marga, Die kulturelle Wende…, Cluj University Press, 2005, pp. 377-378), conform c\u0103ruia \u201eeconomia socialist\u0103\u201c, promis\u0103 odat\u0103 cu Revolu\u0163ia din octombrie 1917, din Rusia, va fi un experiment economic sortit e\u015fecului.
\nPe acest fundal, cunoscutul lider de la Federal Rezerve a SUA a f\u0103cut bilan\u0163ul pozitiv al globaliz\u0103rii (produc\u0163ia a devenit mereu mai interna\u0163ional\u0103, manopera \u015fi materialele se selecteaz\u0103 la nivel mondial, costurile \u015fi infla\u0163ia se reduc, mul\u0163i oameni \u015fi-au ameliorat condi\u0163iile de via\u0163\u0103 etc.), remarc\u00e2nd mai mult \u00een treac\u0103t problemele ce se acutizeaz\u0103 (lupta dintre culturi, de pild\u0103). Globalizarea afecteaz\u0103 via\u0163a tuturor oamenilor, iar \u201ede viitorul ei at\u00e2rn\u0103 aspectul pie\u0163ei interna\u0163ionale \u015fi felul \u00een care vom tr\u0103i \u00een deceniile ce vin\u201c (citez din edi\u0163ia italian\u0103, Alan Greenspan, L\u2019Era della turbolenza, Sperling & Kupfer, Milano, 2007, p. 403). Globalizarea nu este un\u00a0 destin, dar impactul ei asupra vie\u0163ii oamenilor este cople\u015fitor \u015fi eminamente pozitiv.
\nAlan Greenspan accept\u0103 c\u0103 \u201eglobalizarea este reversibil\u0103\u201c (p. 403), ca oricare achizi\u0163ie istoric\u0103. Soarta ei depinde de disponibilitatea \u0163\u0103rilor de a-\u015fi deschide economiile. Doar c\u0103 reversibilitatea de facto a globaliz\u0103rii va antrena, \u00een opinia sa, o criz\u0103 comparabil\u0103 cu cea din 1929.
\nP\u00e2n\u0103 la a \u00eentoarce \u00eens\u0103 globalizarea din \u00eenaintarea ei triumfal\u0103, a ap\u0103rut o \u00eencetinire, din dou\u0103 surse: marile concentr\u0103ri de putere economic\u0103 au \u00eenceput s\u0103 creeze dificult\u0103\u0163i democra\u0163iilor, iar unele \u0163\u0103ri nu fac fa\u0163\u0103 cerin\u0163elor pie\u0163ei mondiale \u015fi devin sceptici \u00een privin\u0163a globaliz\u00e3rii. Alan Greenspan scrie c\u0103 \u201eo lume <totalmente globalizat\u0103> este o lume \u00een care libert\u0103\u0163ile de producere, de schimb \u015fi de comer\u0163 sunt c\u0103l\u0103uzite de o c\u0103utare a profitului \u015fi riscului de c\u0103tre to\u0163i, independent de distan\u0163e \u015fi de referin\u0163e na\u0163ionale. Condi\u0163ii de acest gen nu se vor mai \u00eentruni\u201c (p. 403). Deja a ap\u0103rut aversiunea fa\u0163\u0103 de globalizare, care poate pune limite liberaliz\u0103rilor ce o fac posibil\u0103.
\nCu toate acestea, cre\u015fterea schimburilor transfrontaliere \u00een lume este mai mare dec\u00e2t cea a produsului intern brut. \u00cen fond \u2013 aceasta este convingerea lui Alan Greenspan \u2013 nu se poate renun\u0163a la globalizare f\u0103r\u0103 costuri insuportabile. \u201eOdat\u0103 cu expansiunea globaliz\u0103rii, care a \u00eenceput recent s\u0103 se \u00eencetineasc\u0103, sistemul financiar trebuie s\u0103-\u015fi recupereze flexibilitatea. \u00cen oricare dintre formele sale, intern\u0103 sau extern\u0103, politic\u0103 sau economic\u0103, privind comer\u0163ul sau finan\u0163ele, protec\u0163ionismul este re\u0163eta pentru stagnare economic\u0103 \u015fi pentru autoritarism politic. Putem face ceva mult mai bun. A\u015fadar, trebuie s\u0103 facem\u201c (p. 416). Este vorba de a \u00eenainta prin consolidarea economiei de pia\u0163\u0103, elimin\u00e2ndu-i barierele, \u015fi prin sporirea \u201eadapt\u0103rii\u201c noastre la condi\u0163iile unei lumi ce rezult\u0103 din aceasta. \u201eProgresul nu se \u00eenf\u0103ptuie\u015fte \u00een mod automat \u015fi va pretinde forme de adaptare neimaginate \u00eenc\u0103. Dar frontiera speran\u0163ei, la care tindem din na\u015ftere, nu se va mai \u00eenchide\u201c (p. 571). Cu acest optimism explicit, ce se \u00eencredin\u0163a convingerii c\u0103 s-ar fi g\u0103sit cheia final\u0103 a istoriei \u00een competi\u0163iile ne\u00eengr\u0103dite ale lumii, \u00ee\u015fi \u00eencheia reflec\u0163ia asupra deceniilor ce vin vestitul finan\u0163ist american.\u00a0\u00a0 \u00a0n<\/p>\n
(Fragment din volumul \u00een curs de publicare<\/strong><\/p>\n Metanarativii actuali. Ce vine dup\u0103\u00a0 <\/em><\/strong>globalizare?,<\/em> de Andrei Marga<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Nimeni nu a fost at\u00e2t de categoric \u00een favoarea libert\u0103\u0163ii de ini\u0163iativ\u0103 a individului pe harta lumii, \u00een epoca ce vine p\u00e2n\u0103 la noi, cei care tr\u0103im ast\u0103zi, precum economistul Milton Friedman. Prin concep\u0163ia sa, el a \u00eentruchipat din nou liberalismul clasic, asum\u00e2ndu-\u015fi trei repere: mo\u015ftenirea Americii ini\u0163iale, \u015fansa relans\u0103rii pe scar\u0103 sporit\u0103 a prezen\u0163ei… Cite\u0219te mai mult »Orizontul globaliz\u0103rii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[12817,12815,12813,12816,12818,12814],"class_list":["post-21270","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-bilantul-pozitiv-al-globalizarii","tag-capitalism-and-freedom","tag-cotitura-lumii-spre-globalizare","tag-interventiile-statului-in-sfera-privata","tag-metanarativii-actuali-ce-vine-dupa-globalizare","tag-robert-reich"],"views":2086,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21270","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21270"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21270\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21270"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21270"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21270"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}