{"id":21261,"date":"2014-11-20T13:49:34","date_gmt":"2014-11-20T11:49:34","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21261"},"modified":"2015-01-15T14:36:46","modified_gmt":"2015-01-15T12:36:46","slug":"la-orizont-destule-nelinisti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/la-orizont-destule-nelinisti\/","title":{"rendered":"La orizont, destule nelini\u015fti"},"content":{"rendered":"

V\u0103 mai aminti\u0163i de t\u0103v\u0103leala primit\u0103 la Bruxelles de guvernan\u0163ii rom\u00e2ni, \u00een vara lui 2012, pentru culpa de a nu fi fost suficient de respectuo\u015fi cu democra\u0163ia? De atunci, \u00een unele capitale ale suratelor noastre din Uniunea European\u0103, s-a auzit tot mai des repro\u015ful c\u0103 suntem o \u0163ar\u0103 tolerat\u0103. Unii dintre reprezentan\u0163ii no\u015ftri la Bruxelles \u015fi Strasbourg au contribuit la vopsirea icoanei noastre de popor \u00eent\u00e2rziat \u00een primitivism politic. \u00cen istorie, acest p\u0103cat \u015fi aceast\u0103 insult\u0103 sunt vechi. Octavian Goga scria \u00een 1916: \u201e\u0162ar\u0103 de sec\u0103turi, \u0163ar\u0103 minor\u0103, c\u0103zut\u0103 ru\u015finos la examenul de capacitate \u00een fa\u0163a Europei… Aici ne-au adus politicienii ordinari, ho\u0163ii improviza\u0163i ast\u0103zi \u00een morali\u015fti, mini\u015ftrii care s-au v\u00e2ndut o via\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103, deputa\u0163ii contrabandi\u015fti… Nu ne pr\u0103bu\u015fim nici de num\u0103rul de du\u015fmani, nici de armamentul lui, boala o avem \u00een suflet, e o epidemie \u00eenfrico\u015f\u0103toare de meningit\u0103 moral\u0103\u201c. Ast\u0103zi, vuietul alegerilor ne-a spart timpanele. A\u015ftept s\u0103 treac\u0103 \u015fi s\u0103 se a\u015ftearn\u0103 pu\u0163in\u0103 lini\u015fte ca s\u0103 ne mai putem auzi c\u00e2nd vorbim limba rom\u00e2n\u0103. Pentru mul\u0163i \u2013 fac parte dintre ace\u015ftia \u2013 nu exist\u0103 \u00eendoieli c\u0103 viitorul pre\u015fedinte va urca Dealul Cotrocenilor sub povara unei cruci, aplaudat de unii, huiduit de al\u0163ii. Nu am nici cea mai mic\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 zarva care a umplut str\u0103zile din jurul ambasadelor noastre de la Paris, Londra sau Berlin, bulevardele din Cluj, Timi\u015foara \u015fi Bucure\u015fti ne va \u00eenso\u0163i mult\u0103 vreme de acum \u00eenainte. C\u0103 folclorul politic se va \u00eembog\u0103\u0163i cu sloganuri noi.<\/strong> <\/em>
\nS\u0103 fim drep\u0163i \u015fi s\u0103 nu ne consider\u0103m singurii vinova\u0163i pentru moravurile sulfuroase instalate \u00een administra\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103. Cu sfial\u0103, deocamdat\u0103, \u00eencepem s\u0103 vorbim despre concursul \u015fi complicitatea str\u0103inilor la stricarea obiceiurilor de via\u0163\u0103 \u015fi la \u00eentinderea corup\u0163iei \u00een Rom\u00e2nia: \u00een politic\u0103, \u00een afaceri, \u00een finan\u0163e. \u015ei s\u0103 nu ne socotim protocroni\u015fti \u00een n\u0103ravuri. Cu dou\u0103 secole \u00een urm\u0103, nobilii prusaci cu poft\u0103 de m\u0103rire mergeau la Paris pentru a primi benedic\u0163iunea lui Napoleon, \u00eemp\u0103ratul care a l\u0103sat Europei Codurile civile \u015fi penale. \u00cenainte de deschiderea u\u015filor imperiale, Talleyrand, ministrul Maiest\u0103\u0163ii Sale, primea de la oaspe\u0163i pungi doldora de scuzi drept recompens\u0103 pentru mijlocirea audien\u0163ei. Cu m\u00e2na goal\u0103 nim\u0103nui nu i se acorda privilegiul s\u0103-i pupe m\u00e2na \u00eemp\u0103ratului (gestul este consemnat \u00een documente) \u015fi de a-i l\u0103uda m\u0103rinimia.
\nSe \u00eent\u00e2mpla c\u0103, \u00een timp ce guvernan\u0163ii rom\u00e2ni erau chema\u0163i la ordine la Bruxelles, Luxemburgul, \u0163ara domnului Juncker, noul pre\u015fedinte al Comisiei Europene, devenea unul dintre raiurile fiscale \u00een care marii afaceri\u015fti \u015fi marii corup\u0163i \u00ee\u015fi ascundeau averi uria\u015fe. \u015ei tot \u00een acele vremuri, domnul Juncker \u2013 \u00eent\u00e2mplare, desigur \u2013 era prim-ministru al Marelui Ducat de Luxemburg, ai c\u0103rui locuitori au cel mai ridicat venit din Europa. Coinciden\u0163\u0103, desigur. Se spune c\u0103, adesea, coinciden\u0163ele fac mul\u0163i oameni mari. Unei ziariste care i-a pus o \u00eentrebare st\u00e2njenitoare privind drumul parcurs de Luxemburg p\u00e2n\u0103 la a deveni paradis al bancherilor onero\u015fi, dl. Juncker i-a t\u0103iat democratic elanul: dac\u0103 \u015ftiam ce m\u0103 \u00eentreba\u0163i, nu v-a\u015f fi l\u0103sat s\u0103 pune\u0163i \u00eentrebarea.
\nCu ceva timp \u00een urm\u0103, semnalam opozi\u0163ia elegant\u0103, dar ferm\u0103, a premierului britanic David Cameron la alegerea dlui Juncker ca pre\u015fedinte al Comisiei Europene; socotea c\u0103 luxemburghezul nu ofer\u0103 garan\u0163ii pentru reforma de care are nevoie Uniunea European\u0103 \u015fi c\u0103 este obsedat de ideea federaliz\u0103rii Europei. \u00cen plus, britanicului i-a displ\u0103cut t\u00e2rgul f\u0103cut pe cocoa\u015fa democra\u0163iei: dl Juncker avea s\u0103 fie desemnat, nu ales \u00een \u00eenalta func\u0163ie pentru c\u0103 liderii europeni refuzau numirea prin vot. Premierul Cameron \u00eei mai repro\u015fa dlui Juncker c\u0103 se \u00eencurcase \u00een i\u0163ele politicii Eurogrupului (al mini\u015ftrilor de Finan\u0163e din statele zonei euro) pe vremea c\u00e2nd era pre\u015fedinte, contribuind la limitarea atribu\u0163iilor Consiliului mini\u015ftrilor de Finan\u0163e-ECOFIN, institu\u0163ie format\u0103 din reprezentan\u0163ii celor 28 de membri ai Uniunii Europene. Desigur, nu ce a dorit Londra s-a \u00eent\u00e2mplat, ci ce s-a vrut la Berlin. Fie! Nu avem \u00eencotro, va trebui s\u0103 ne \u00eenv\u0103\u0163\u0103m \u015fi cu acest rabat de la democra\u0163ie. Dar, abia instalat \u00een noul s\u0103u cabinet de la Comisia European\u0103, dl Juncker s-a trezit \u00een scandalul \u201eoptimiz\u0103rilor fiscale din Luxemburg\u201c, cum a fost botezat\u0103 protejarea evaziunii\u00a0 multina\u0163ionalelor prin intermediul b\u0103ncilor luxemburgheze. Necazurile prin care trece dl Juncker, spun unii, \u0163in de absen\u0163a controlului democra\u0163iei. Nu prea \u00een\u0163eleg ce ar \u00eensemna acest control, dar \u00eei dau dreptate, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, premierului Cameron, care ceruse ca func\u0163ia de pre\u015fedinte al Comisiei Europene s\u0103 fie supus\u0103 votului, \u015fi nu atribuit\u0103 prin \u00een\u0163elegeri. S\u0103 admitem c\u0103 noua Comisie European\u0103 nu va avea ghinionul s\u0103 intre \u00een criz\u0103 \u015fi c\u0103 prietenii dlui Juncker \u00eel vor salva. R\u0103m\u00e2ne problema reformelor at\u00e2t de necesare pentru ca institu\u0163iile comunitare europene s\u0103 poat\u0103 fi adaptate la marile evolu\u0163ii din lumea contemporan\u0103. Iar \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, dl Juncker este nevoit s\u0103 porneasc\u0103 st\u00e2njenit, cu st\u00e2ngul.
\nLa Bruxelles a avut loc un seminar pe tema viitorului Uniunii Europene. Participan\u0163ii \u2013 mini\u015ftri, oameni de afaceri, bancheri, reprezentan\u0163i ai mediilor academice \u015fi culturale, ai presei \u2013 au \u00eencercat s\u0103 r\u0103spund\u0103 speran\u0163elor sau nelini\u015ftilor europenilor. Dezbaterile ar fi trebuit s\u0103 fie conduse de dl Delors, fost pre\u015fedinte, \u015fi de actualul pre\u015fedinte al Comisiei Europene, adic\u0103 de dl Juncker. Ambii au absentat, primul din motive de s\u0103n\u0103tate, cel\u0103lalt dintr-o indispozi\u0163ie, acum lesne de \u00een\u0163eles. Absen\u0163a a fost comentat\u0103 ironic de contele Etienne Davignon (care \u00ee\u015fi conserv\u0103 func\u0163ia de ministru de Stat al Belgiei pentru c\u0103 a condus ani buni diploma\u0163ia belgian\u0103): \u201eAm \u0163inut ieri seara o reuniune de criz\u0103 \u015fi ne-am \u00eentrebat ce ne vom face f\u0103r\u0103 domnul Delors \u015fi f\u0103r\u0103 cel\u0103lalt, al c\u0103rui nume \u00eemi scap\u0103\u201c. Astfel de picanterii dilueaz\u0103 din start eventualele indispozi\u0163ii fa\u0163\u0103 de neprev\u0103zutul situa\u0163iei. Contele Davignon, probabil, a \u0163inut s\u0103 strecoare un pic de \u00eendoial\u0103 \u00een tenta\u0163ia atac\u0103rii grave a temelor \u00een dezbateri. Dumnezeu nu s-a n\u0103scut \u00een Luxemburg. \u015ei avea ce s\u0103 tempereze. De exemplu, preocuparea lui George Soros fa\u0163\u0103 de destinul europenilor. Miliardarul american a intrat la griji: \u201eexisten\u0163a Uniunii Europene este amenin\u0163at\u0103 \u015fi nici popula\u0163iile (sic!), nici conduc\u0103torii ei nu sunt con\u015ftien\u0163i de acest pericol\u201c. C\u00e2nd astfel de profe\u0163i apar din spuma marilor specula\u0163ii financiare, lumea trebuie s\u0103 ia seam\u0103, dar s\u0103 nu cedeze. Soros a mai pus um\u0103rul la pr\u0103bu\u015firea lirei sterline \u015fi la criza bancar\u0103 din 2008. \u015ei nu pe degeaba, s-a ales cu profituri uria\u015fe. Motive de \u00eengrijorare ar fi, dar de disperare nu. Fostul prim-ministru belgian Guy Verhofstadt a nuan\u0163at profe\u0163ia miliardarului american: Europa nu traverseaz\u0103 o criz\u0103 economic\u0103, ci una de \u00eencredere, existen\u0163ial\u0103, ale c\u0103rei consecin\u0163e sunt economice : \u015fomajul ridicat, mai ales \u00een r\u00e2ndul tineretului, lipsa investi\u0163iilor \u015fi a creditelor; pentru acestea exist\u0103 solu\u0163ii: reforme, investi\u0163ii, circula\u0163ia for\u0163ei de munc\u0103, diminuarea \u015fomajului. Atrage aten\u0163ia introducerea a dou\u0103 direc\u0163ii de ac\u0163iune pentru redresarea situa\u0163iei: protejarea culturii \u015fi investi\u0163ia \u00een educa\u0163ie, care merit\u0103 un alt tratament \u00een planificarea politicilor comunitare \u015fi \u00een programele na\u0163ionale de guvernare. Trebuie s\u0103 recucerim Europa prin cultur\u0103, a afirmat un participant. Aici, Rom\u00e2nia se poate m\u00e2ndri cu ini\u0163iativa de a g\u0103zdui seminarul anual Penser l\u2019Europe, un excelent prilej de solidaritate intelectual\u0103 \u015fi de reflec\u0163ie asupra rolului culturii \u00een definirea identit\u0103\u0163ii europene. \u00cen privin\u0163a investi\u0163iei \u00een educa\u0163ie, m\u0103 voi opri doar la un moment cu putere ilustrativ\u0103. Un participant s-a scandalizat c\u0103 fiica lui \u00eenva\u0163\u0103 la \u015fcoal\u0103 Camus, Zola, Stendhal, nu \u015fi Shakespeare, Primo Levi \u015fi Goethe. Personal, nu \u00een\u0163eleg de ce l-a a\u015fezat pe Primo Levi \u00eentre cei doi mari scriitori universali. C\u0103 \u015fcoala trebuie s\u0103 se primeneasc\u0103 nimeni nu contest\u0103. Dar, dac\u0103 exist\u0103 un pericol, acesta nu const\u0103 \u00een ignorarea lui Primo Levi, nici \u00een predarea lui Camus, Zola \u015fi Stendhal, ci \u00een amalgamarea valorilor pe care se construie\u015fte educa\u0163ia. Pe de o parte. Pe de alta, pericolul const\u00e3 \u00een locul minor, neglijabil, acordat culturii \u00een Constitu\u0163ia Europei, adic\u0103 \u00een politica Bruxellesului. Nici guvernele na\u0163ionale nu stau mai bine, economia de pia\u0163\u0103 a f\u0103cut ravagii \u00een mentalitatea omului modern. Un participant a sesizat pericolul negocierii \u00een curs a unui tratat \u00een care, p\u00e2n\u0103 acum, cultura pare s\u0103 fie socotit\u0103 marf\u0103 \u015fi a\u015fezat\u0103 \u00een categoria tranzac\u0163iilor comerciale: \u201e\u00cen momentul \u00een care noi cerem ca Europa s\u0103 investeasc\u0103 mai mult \u00een cultur\u0103, responsabilii europeni negociaz\u0103 \u00een secret un Tratat de liber schimb cu Statele Unite. Atunci, \u00eenainte de a cere Europei \u00abajut\u0103-ne!\u00bb, trebuie s\u0103 strig\u0103m \u00abnu ne ucide!\u00bb\u201c.
\nRevin la cele de la \u00eenceput. A\u015ftept s\u0103 treac\u0103 alegerile din Rom\u00e2nia, poate se vor mai potoli nervii politici. \u015ei a\u015fa, la orizont apar destule nelini\u015fti. Se spune c\u0103 \u00een Catedrala Sf. Petru din Geneva, mai bine de un secol, a fost interzis s\u0103 se mai aud\u0103 vreun instrument muzical. Pu\u0163in\u0103 lini\u015fte \u015fi ordine le-a prins bine elve\u0163ienilor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

V\u0103 mai aminti\u0163i de t\u0103v\u0103leala primit\u0103 la Bruxelles de guvernan\u0163ii rom\u00e2ni, \u00een vara lui 2012, pentru culpa de a nu fi fost suficient de respectuo\u015fi cu democra\u0163ia? De atunci, \u00een unele capitale ale suratelor noastre din Uniunea European\u0103, s-a auzit tot mai des repro\u015ful c\u0103 suntem o \u0163ar\u0103 tolerat\u0103. Unii dintre reprezentan\u0163ii no\u015ftri la Bruxelles… Cite\u0219te mai mult »La orizont, destule nelini\u015fti<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4,12797,12798,12799,12800],"class_list":["post-21261","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial","tag-folclorul-politic","tag-guvernantii-romani","tag-institutii-comunitare-europene","tag-tema-viitorului-uniunii-europene"],"views":1628,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21261","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21261"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21261\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21261"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21261"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21261"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}