{"id":21239,"date":"2014-11-13T13:38:55","date_gmt":"2014-11-13T11:38:55","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21239"},"modified":"2014-11-13T13:39:58","modified_gmt":"2014-11-13T11:39:58","slug":"francis-bacon-frumusetea-va-fi-convulsiva-sau-nu-va-fi-deloc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/francis-bacon-frumusetea-va-fi-convulsiva-sau-nu-va-fi-deloc\/","title":{"rendered":"Francis Bacon: \u201eFrumuse\u0163ea va fi convulsiv\u0103 sau nu va fi deloc\u201c"},"content":{"rendered":"

Toat\u0103 via\u0163a i-a pl\u0103cut s\u0103 poarte ciorapi de dam\u0103. \u201ePictura mea va ajunge \u00eentr-un muzeu sau la lada de gunoi.\u201c Tabloul Trei studii ale lui Lucien Freud s-a v\u00e2ndut cu suma record de 142 de milioane de lire.<\/strong><\/em><\/p>\n

Pentru oamenii din genera\u0163ia mea, radioul \u015fi cinematograful au fost principalele canale media de informa\u0163ie cultural\u0103 autentic\u0103. La emisiunile Teatrul radiofonic am ascultat pentru prima dat\u0103 Ho\u0163ii de Schiller, Apus de soare al lui Delavrancea, B\u0103d\u0103ranii lui Goldoni \u015fi c\u00e2te alte capodopere ale teatrului universal, \u00een interpret\u0103ri care \u00ee\u0163i t\u0103iau respira\u0163ia. Manolescu, Vraca, Bulandra, Birlic \u015fi celelalte mari voci ale scenei ne intrau \u00een cas\u0103 pe calea undelor \u015fi ne luminau sufletul \u015fi inima. A\u015fa se pornea \u00een via\u0163\u0103 cu piciorul drept. La fel cinematograful. Merg\u00e2nd la film am aflat, pentru prima dat\u0103, despre via\u0163a \u015fi patimile lui Michelangelo, datorit\u0103 peliculei Agonie \u015fi extaz (1965), ecranizarea romanului omonim al lui Irvin Stone, despre tribula\u0163iile insolite ale lui Toulouse-Lautrec din Moulin Rouge (1952), filmul lui John Huston, sau despre existen\u0163a dramatic\u0103 a lui Van Gogh din filmul cu acela\u015fi nume (\u00een original Lust for life) din 1956… Nu altfel am luat cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu lumea chinuit\u0103 a lui Luchian etc. Asta \u00eenainte de a p\u0103\u015fi \u00eentr-o sal\u0103 de teatru sau \u00eentr-un muzeu. Nu mai vorbesc despre faptul c\u0103 albumele Skira au r\u0103mas mult\u0103 vreme un ideal neatins.
\nTot pe calea cinematografului m-am \u00eent\u00e2lnit prima oar\u0103 cu Francis Bacon \u015fi cu crea\u0163ia lui controversat\u0103. Asta \u00eenainte de a-mi comanda studiul monografic bogat ilustrat This is Bacon datorat lui Kitty Hauser, Laurence King Publishing, 2014. Prilejul mi s-a oferit prin intermediul peliculei Love is the Devil. A Study for the Portrait of Francis Bacon (1998), \u00een interpretarea lui Derek Jacobi, Daniel Craig… Filmul a fost centrat mai ales asupra pove\u015ftii de dragoste tr\u0103it\u0103 de pictor cu un ho\u0163 m\u0103runt, intrat \u00een via\u0163a lui \u00een mod absolut accidental. Mai interesant dec\u00e2t acest aspect \u2013 homosexualitatea a fost decriminalizat\u0103, \u00een Anglia, \u00eenc\u0103 din 1967, \u00een vreme ce la noi se discut\u0103 \u015fi azi despre homofilie doar pe la col\u0163uri \u015fi \u00een \u015foapt\u0103 \u2013, mi-au p\u0103rut unele coinciden\u0163e. Mai precis, dincolo de asem\u0103narea fizic\u0103, u\u015for de realizat, la urma urmelor, dintre Derek Jacobi \u015fi Francis Bacon (urm\u0103ri\u0163i emisiunea Tale e Quale de pe RAI1 \u015fi ve\u0163i \u00een\u0163elege mai bine despre ce vorbesc), s\u0103 spunem c\u0103 am\u00e2ndoi sunt\/ au fost homosexuali \u015fi c\u0103 nici unul dintre ei nu a beneficiat de educa\u0163ie formal\u0103 \u00een domeniul lor profesional (Jacobi este, ca forma\u0163ie, istoric, dar a \u00eenv\u0103\u0163at meserie pe l\u00e2ng\u0103 Peter O\u2019Toole!!!), \u00een vreme ce Bacon a fost autodidact, ceea ce se \u00eent\u00e2lne\u015fte mai rar \u00een zilele noastre la un asemenea nivel de performan\u0163\u0103 artistic\u0103. Dincolo \u00eens\u0103 de aceste detalii care \u0163in, poate, de frivolitate, s\u0103 preciz\u0103m c\u0103 filmul a jucat un rol \u00eensemnat \u00een economia operei lui Bacon. Suficient s\u0103 amintim c\u0103 figura surorii, din pelicula lui Eisenstein Cruci\u015f\u0103torul Potemkin (1925), schimonosit\u0103 \u00eentr-un strig\u0103t mut, l-a urm\u0103rit \u00een mod obsesiv. Nu mai pu\u0163in influent s-a dovedit filmul suprealist al lui Bu\u00f1uel, C\u00e2inele andaluz, din 1929.
\nAceste dou\u0103 experien\u0163e, dar \u015fi altele, de aceea\u015fi natur\u0103 estetic\u0103, l-au f\u0103cut pe Bacon s\u0103 afirme c\u0103 \u201efrumuse\u0163ea va fi convulsiv\u0103 sau nu va fi deloc.\u201c \u00cen sf\u00e2r\u015fit, ca s\u0103 \u00eenchidem bucla Bacon-cinematograf, s\u0103 preciz\u0103m c\u0103 Christopher Nolan, unul dintre marii regizori contemporani, se declar\u0103 inluen\u0163at de opera pictorului britanic.
\nNu o dat\u0103 au fost ironizia\u0163i politicienii care \u015fi-au f\u0103cut publice simpatiile artistice sau literare. Este cunoscut cazul omului din v\u00e2rful piramidei politice de la noi care s-a g\u0103sit \u00een treab\u0103 l\u0103ud\u00e2ndu-se c\u0103 l-a citit pe C\u0103rt\u0103rescu (ca, dup\u0103 patru ani, s\u00e3 repete c\u0103 \u00eenc\u0103 \u00eel mai cite\u015fte pe autorul Levantului!!) f\u0103c\u00e2ndu-i scriitorului un mare deserviciu \u015fi omului politic nici un serviciu. Nu altfel a procedat conservatoarea Margaret Thatcher, care, \u00eentrebat\u0103 dac\u0103 \u00eel cunoa\u015fte pe Bacon a r\u0103spuns: \u201eAh, da, este artistul care a pictat tablourile acelea oribile!\u201c, la care Bacon a r\u0103spuns c\u0103 nu pictura lui este oribil\u0103, ci lumea pe care au creat-o politicieni ca ea. Ce-i drept, Bacon nu exceleaz\u0103 printr-o pictur\u0103 peste m\u0103sur\u0103 de \u201efrumoas\u0103\u201c \u2013 frumoas\u0103 \u00een sensul clasic al termenului, dar nici nu i se poate repro\u015fa, la o adic\u0103, faptul c\u0103 ar fi ini\u0163iat o direc\u0163ie nou\u0103 \u00een estetica plastic\u0103. Este suficient s\u0103 privim istoria picturii pentru a vedea c\u00e2t de pu\u0163in a inovat Bacon, din acest punct de vedere. Am spune, mai degrab\u0103, c\u0103 a mers pe linia unor \u00eenainta\u015fi de la Bosch \u015fi Arcimboldo \u2013 vezi Iarna \u2013, la Van Gogh, Picasso, Munch \u015fi Basquiat, pentru a \u00een\u0163elege c\u0103 \u201eur\u00e2tul\u201c nu este descoperirea lui. Putem afirma, totu\u015fi, c\u0103 pictorul britanic a ridicat discursul plastic la o grav\u0103 \u015fi constant\u0103 medita\u0163ie asupra condi\u0163iei umane. Cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 studiul lui Eco Storia de la bruttezza (2007) poate constitui un ghid pre\u0163ios pentru cei interesa\u0163i s\u0103 aprofundeze \u00een\u0163elegerea categoriei estetice a ur\u00e2tului. (Esteticianul italian vorbe\u015fte la un moment dat chiar despre \u201enatura aristocratic\u0103 a ur\u00e2tului\u201c \u2013 cu trimiteri la Proust etc.
\nFrancis Bacon s-a n\u0103scut la Dublin, \u00een 1909, fiind al doilea dintre cinci copii, \u00eentr-o familie care nu prea avea nimic \u00een comun cu arta. Mai mult, dup\u0103 cum \u00ee\u015fi aminte\u015fte pictorul \u00eentr-o serie de interviuri acordate criticului David Sylvester, atmosfera familial\u0103 nu era deloc prielnic\u0103 unei copil\u0103rii fericite. \u201eMama \u015fi tata erau dezgusta\u0163i de mine,\u201c precizeaz\u0103 Francis. \u015ei pe bun\u0103 dreptate, s-ar putea crede, din moment ce tat\u0103l lui \u00eel surprinde \u00eentr-o zi, la v\u00e2rsta de 16 ani, \u00eembr\u0103c\u00e2nd lenjeria intim\u0103 a mamei lui. Aceast\u0103 experien\u0163\u0103, pe fondul unei \u0163\u0103ri marcate de r\u0103zboi, agresiune continu\u0103 \u2013 mama lui, se pare, nu a stat niciodat\u0103 cu spatele la o fereastr\u0103 cu perdelele trase \u2013 l-a marcat profund pe viitorul pictor.
\nDac\u0103 lui Bacon i-a lipsit educa\u0163ia artistic\u0103 formal\u0103, dup\u0103 propriile spuse, n-a fost str\u0103in de ceea ce s-ar putea numi \u201ecultura imaginii\u201c \u2013 de care a r\u0103mas ata\u015fat toat\u0103 via\u0163a. Mai mult, el nu a f\u0103cut deosebirea dintre cultura de calitate \u015fi cea inferioar\u0103, nici distinc\u0163iile obi\u015fnuite dintre art\u0103 \u015fi via\u0163\u0103. \u201eMintea \u015fi locuin\u0163a lui, precizeaz\u0103 Kitty Hauser, autoarea acestui interesant studiu-album, erau pline de imagini provenind din diferite surse: film, literatura medical\u0103, galeriile de art\u0103, via\u0163a de zi cu zi, iar aceste imagini \u015fi-au croit drum, \u00een mod con\u015ftient sau nu, \u00een pictura lui.\u201c
\nRespins de familie, Bacon a plecat la Londra, unde a tr\u0103it o vreme ca un boem, cu trei lire pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, bani trimi\u015fi de mama lui, din furti\u015faguri, prostitu\u0163ie masculin\u0103… Un unchi dinspre tat\u0103, din dorin\u0163a de a-l pune pe drumul cel bun, l-a luat cu el la Berlin, ora\u015f, care, spune W.H. Auden, era raiul homosexualilor. Atmosfera acelor ani este surprins\u0103 destul de expresiv, a\u015f spune, de regizorul Bob Fosse \u00een filmul s\u0103u Cabaret, 1972 (dac\u0103 tot vorbeam de puterea imaginilor!). Mai precis, \u00een cuvintele lui Stefan Zweig, Berlinul anilor \u201930 era un veritabil babilon al lumii moderne \u2013 mai explicit, un loc ideal pentru un t\u00e2n\u0103r cu temperamentul deviant al lui Bacon. Experien\u0163a berlinez\u0103 nu a contat at\u00e2t de mult pentru forma\u0163ia lui viitoare, de\u015fi ora\u015ful fierbea de experien\u0163e artistice dintre cele mai interesante: Bauhaus, \u201enoul obiectivism,\u201c cinematograful etc.
\nC\u00e2nd unchiul lui pleac\u0103 \u00een lume cu o femeie \u015fi-l p\u0103r\u0103se\u015fte, Francis ia calea Parisului \u2013 f\u0103r\u0103 un plan anume, fire\u015fte. De aici la Londra nu este dec\u00e2t un pas, pas pe care Bacon \u00eel face, Dumnezeu \u015ftie prin ce minune, ca interior designer. \u00cen acest moment intr\u0103 \u00een via\u0163a lui Roy de Ma\u00eestre, pictor de o oarecare notorietate, care-l introduce \u00een lumea \u015fevaletului, \u00eel scoate \u00een cercurile artistice literare ale Capitalei britanice. Cert este c\u0103, asemenea altor confra\u0163i, Francis Bacon cunoa\u015fte un succes fulminant \u00eenc\u0103 din timpul vie\u0163ii. E suficient s\u0103 spunem c\u0103 tabloul Trei studii ale lui Lucien Freud este achizi\u0163ionat cu fabuloasa sum\u0103 de 142 de milioane de lire \u015fi c\u0103 p\u00e2nzele lui \u015fi-au f\u0103cut loc \u00een cele mai renumite muzee ale lumii, adunc\u00e2nd o clarificare esen\u0163ial\u0103 premoni\u0163iei sale, potrivit c\u0103reia \u201epictura mea va ajunge \u00een muzeu sau la lada de gunoi.\u201c O ilustrare exemplar\u0103 a proverbului potrivit c\u0103ruia nu doar \u201eC\u0103ile Domnului sunt neb\u0103nuite\u201c, ci \u015fi ale artei. Mai ales acestea.<\/p>\n

\"Untitled-1\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Toat\u0103 via\u0163a i-a pl\u0103cut s\u0103 poarte ciorapi de dam\u0103. \u201ePictura mea va ajunge \u00eentr-un muzeu sau la lada de gunoi.\u201c Tabloul Trei studii ale lui Lucien Freud s-a v\u00e2ndut cu suma record de 142 de milioane de lire. Pentru oamenii din genera\u0163ia mea, radioul \u015fi cinematograful au fost principalele canale media de informa\u0163ie cultural\u0103 autentic\u0103.… Cite\u0219te mai mult »Francis Bacon: \u201eFrumuse\u0163ea va fi convulsiv\u0103 sau nu va fi deloc\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11317],"tags":[3396,12781,12782,12783],"class_list":["post-21239","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-vizuala","tag-estetica","tag-francis-bacon","tag-frumos-urat","tag-istoria-picturii"],"views":1898,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21239","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21239"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21239\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21239"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21239"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21239"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}