{"id":21228,"date":"2014-11-13T13:14:42","date_gmt":"2014-11-13T11:14:42","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21228"},"modified":"2014-11-13T13:14:42","modified_gmt":"2014-11-13T11:14:42","slug":"premiera-de-opera-la-cluj-napoca-in-viziune-clasica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/premiera-de-opera-la-cluj-napoca-in-viziune-clasica\/","title":{"rendered":"Premier\u0103 de oper\u0103 la Cluj-Napoca, \u00een viziune clasic\u0103"},"content":{"rendered":"

Capodopera donizettian\u0103 Lucia di Lammermoor se poart\u0103 \u00een aceste zile pe scenele din \u0163ar\u0103, prin noi produc\u0163ii. Dup\u0103 montarea revolu\u0163ionar\u0103 semnat\u0103 de Andrei \u015eerban la Ia\u015fi, iat\u0103 c\u0103 Opera Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 din Cluj-Napoca \u015fi-a propus ca recent\u0103 premier\u0103 acela\u015fi popular titlu, pentru care l-a invitat drept unic realizator \u2013 regie, decoruri, costume \u2013 pe italianul Mario de Carlo, un creator frecvent \u00eent\u00e2lnit pe afi\u015fele din Rom\u00e2nia, \u00een special \u00een spectacolele lirice timi\u015forene. A\u015fadar o m\u00e2n\u0103 verificat\u0103, cu concep\u0163ii cunoscute, ceea ce a semnificat c\u0103 managementul teatrului clujean a \u015ftiut la ce s\u0103 se a\u015ftepte \u015fi a dorit o produc\u0163ie clasic\u0103, ferit\u0103 de riscuri sau excese. \u015ei, \u00een foarte bun\u0103 m\u0103sur\u0103, inten\u0163ia a fost nimerit probat\u0103.
\nMario de Carlo s-a dovedit \u00eenc\u0103 o dat\u0103 un narator fidel care a respectat povestirea libretistului Salvatore Cammarano \u015fi a pus-o \u00een pagin\u0103 \u00een spirit tradi\u0163ional, cu introspec\u0163ii psihologice sumare, f\u0103r\u0103 ad\u00e2nciri expresive, aproape f\u0103r\u0103 inova\u0163ii. \u00centr-un decor unic, masiv, de castel sco\u0163ian, dominat de o scar\u0103 monumental\u0103, trama a curs, cu eroii \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een bogate \u015fi atractive costume de epoc\u0103. Poate cel mai reu\u015fit cadru a fost \u00een prima parte a actului secund, c\u00e2nd profunzimea s\u0103lilor castelului a dat o perspectiv\u0103 spectaculoas\u0103 apari\u0163iei lui Raimondo pentru duetul cu Lucia. \u00cen rest, fundalul a fost folosit pentru proiec\u0163ii (p\u0103durea din primul tablou, luna ce-i vegheaz\u0103 pe \u00eendr\u0103gosti\u0163ii Lucia \u015fi Edgardo, ruinele domeniului Ravenswood, vitralii…), dar spa\u0163iul a ap\u0103rut mult prea des sec\u0163ionat de l\u0103sarea unor cortine intermediare.
\nSurprinz\u0103toare a fost mi\u015fcarea relativ redus\u0103, cu gestic\u0103 pu\u0163in variat\u0103 \u015fi atitudini cvasimanieriste, unele momente av\u00e2nd aspectul static de concert costumat, cu destule simetrii. Este sigur c\u0103 regizorul a dorit s\u0103 lase liber c\u00e2ntul, f\u0103r\u0103 s\u0103 complice prea mult arti\u015ftii.
\nDeloc potrivit\u0103 mi s-a p\u0103rut g\u0103selni\u0163a din actul al doilea, pe dialogul Enrico-Normanno, c\u00e2nd un grup de balerini \u015fi balerine, striperi \u015fi animatoare, practicau jocuri erotice de toate felurile \u00eentre parteneri de sex opus sau nu. \u00censu\u015fi st\u0103p\u00e2nul Enrico p\u0103rea antrenat \u00een ele, iar unul dintre aceste \u201epersonaje\u201d a \u00eencercat s-o atrag\u0103 chiar \u015fi pe… Lucia, care tocmai fusese chemat\u0103 de fratele ei. Sigur c\u0103 decaden\u0163a \u00een care se afla clanul Ashton putea s\u0103 implice \u015fi degradarea moral\u0103, dar m\u0103 \u00eentreb ce suport a g\u0103sit Mario de Carlo \u00een muzica lui Gaetano Donizetti pentru asemenea secven\u0163e? O idee f\u0103r\u0103 sus\u0163inere \u015fi efect dramaturgic. Mai interesant\u0103 a fost imaginea cu Lucia-copil\u0103, crescut\u0103 de mic\u0103 \u00een z\u0103ng\u0103nit de arme, ce str\u00e2nge la piept p\u0103pu\u015fa care o va \u00eenso\u0163i prin tot zbuciumul vie\u0163ii.
\n\u00cen rolul titular, soprana invitat\u0103, Cristina Simionescu, a afi\u015fat cea mai proasp\u0103t\u0103 voce a serii. Este o artist\u0103 plin\u0103 de muzicalitate, cu glas str\u0103lucitor de coloratur\u0103 liric\u0103, cu care frazeaz\u0103 frumos \u015fi lung. A derulat \u00een deplin\u0103 siguran\u0163\u0103 agilit\u0103\u0163ile partiturii, ca \u015fi sunetele supra-acute. Cu sensibilitate, a conturat o eroin\u0103 diafan\u0103, ale c\u0103rei nuan\u0163\u0103ri \u00een c\u00e2nt au sporit pe parcursul spectacolului, \u00eendeosebi \u00een expunerea pianissimelor subtile. Lirismul a dominat, chiar \u00een secven\u0163ele mai vehement concepute.
\nVocea solid\u0103 a baritonului F\u00fcl\u00f6p Martin s-a integrat bine contur\u0103rii negurosului Enrico, prin accente incisive, severe \u015fi acute suverane. \u015ei tenorul Sorin Lupu a \u00eenzestrat partitura lui Edgardo cu glas ferm, \u00eens\u0103 nu cu foarte mare \u201eGlanz\u201d \u015fi nici cu omogenitate de emisie. Dac\u0103 \u00een duetul s\u0103u cu Lucia, exprimarea pasional\u0103 s-a l\u0103sat a\u015fteptat\u0103, \u00een schimb marea \u00eenfruntare cu Enrico, \u201escena turnului\u201d, a fost pe deplin d\u0103ruit\u0103 cu intens dramatism. Din partea ambilor eroi. Subliniez meritul realizatorilor de a include \u00een spectacol acest tablou, deseori \u015fi pe nedrept eludat. De altfel, versiunea oferit\u0103 la Cluj pentru Lucia di Lammermoor a fost complet\u0103, fapt l\u0103udabil.
\n\u00cen alte roluri au c\u00e2ntat mezzosoprana cu timbralitate minunat\u0103 Liza Kadelnik (Alisa), basul Simonfi Sandor (Raimondo cu voce frumoas\u0103 pe registrul central, dar prea pu\u0163in vibrat\u0103, \u201edreapt\u0103\u201d \u015fi dur\u0103 \u00een cel acut), tenorii Sergiu Coltan (Arturo cu glas \u00eentruc\u00e2tva voalat) \u015fi Ionu\u0163 David (Normanno).
\nLa pupitru s-a aflat dirijoarea Mihaela Cesa-Goje. Este o t\u00e2n\u0103r\u0103 artist\u0103 care a acuzat emo\u0163iile conducerii unui spectacol complex, dificil. Cu gestualitate minimal\u0103 \u015fi schematic\u0103, dar atent\u0103 \u015fi prudent\u0103, Mihaela Cesa-Goje a \u0163inut sub control instrumenti\u015ftii. Nu i se pot imputa accidentele punctuale, precum atacurile neconcentrate ale cornilor \u00eenc\u0103 de la scurtul Preludiu al operei sau chiar pe parcurs, ca \u015fi nesiguran\u0163a cordarilor la intrarea lui Edgardo din primul act. Discursul muzical a evoluat pe coordonate de elongare excesiv\u0103 p\u00e2n\u0103 la interven\u0163ia Luciei \u201eTu che vedi il pianto mio\u201d (prima scen\u0103 a actului secund, duetul cu Enrico), dup\u0103 care agogica s-a echilibrat, fiind mai apropiat\u0103 de cerin\u0163ele dramaturgice. Experien\u0163a \u00een domeniul at\u00e2t de complex al teatrului liric este cea care urmeaz\u0103 s\u0103 aduc\u0103 acumul\u0103ri \u00een incipienta carier\u0103 a Mihaelei Cesa-Goje, pentru care, din punct de vedere tehnic, v\u0103de\u015fte certe calit\u0103\u0163i.
\nO not\u0103 maxim\u0103 merit\u0103 corul preg\u0103tit de Corneliu Felecan.
\nCu Lucia di Lammermoor, stagiunea 2014-2015 a Operei Na\u0163ionale Rom\u00e2ne din Cluj-Napoca s-a deschis, anun\u0163\u00e2nd un afi\u015f interesant \u015fi distribu\u0163ii atractive. Deja, la premier\u0103, pe platou, se aflaser\u0103 Lucia Bulucz, Geani Brad, Cosmin Ifrim, Petru Burc\u0103, \u015etefan Korch, Liliana Neciu, Florin Pop, iar \u00een fos\u0103, Adrian Morar. Directorul general al teatrului, tenorul Marius Vlad Budoiu, a vorbit, \u00eentr-un interviu de substan\u0163\u0103 publicat \u00een programul de sal\u0103, despre alte noi premiere lirice ale anilor 2014 \u015fi 2015, Tragedia Carmen de Marius Constant pe muzica lui Bizet, Lohengrin de Wagner, Evgheni Oneghin de Ceaikovski, Trubadurul verdian. Totul dedicat motto-ului propus, \u201eVeni\u0163i la noi s\u0103 v\u0103 reg\u0103si\u0163i sufletul!\u201d.<\/p>\n

\"opera-cluj-napoca\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Capodopera donizettian\u0103 Lucia di Lammermoor se poart\u0103 \u00een aceste zile pe scenele din \u0163ar\u0103, prin noi produc\u0163ii. Dup\u0103 montarea revolu\u0163ionar\u0103 semnat\u0103 de Andrei \u015eerban la Ia\u015fi, iat\u0103 c\u0103 Opera Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 din Cluj-Napoca \u015fi-a propus ca recent\u0103 premier\u0103 acela\u015fi popular titlu, pentru care l-a invitat drept unic realizator \u2013 regie, decoruri, costume \u2013 pe italianul… Cite\u0219te mai mult »Premier\u0103 de oper\u0103 la Cluj-Napoca, \u00een viziune clasic\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11319],"tags":[12778,7309],"class_list":["post-21228","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-sunetelor","tag-lucia-di-lammermoor","tag-opera-din-cluj-napoca"],"views":1196,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21228","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21228"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21228\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21228"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21228"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21228"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}