{"id":21218,"date":"2014-11-13T13:06:46","date_gmt":"2014-11-13T11:06:46","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21218"},"modified":"2014-11-13T13:06:46","modified_gmt":"2014-11-13T11:06:46","slug":"romeo-si-julieta-o-premiera-de-succes-a-baletului-constantean","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/romeo-si-julieta-o-premiera-de-succes-a-baletului-constantean\/","title":{"rendered":"&#8222;Romeo \u015fi Julieta&#8221;, o premier\u0103  de succes a baletului const\u0103n\u0163ean"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>De la prima sa montare important\u0103, \u00een 1940 (Leonid Lavrovsky, la Teatrul \u201eKirov\u201c din Leningrad), Romeo \u015fi Julieta a cunoscut nenum\u0103rate versiuni, muzica lui Serghei Prokofiev, compus\u0103 \u00een 1935, dovedindu-se un nesecat izvor de inspira\u0163ie pentru coregrafi. De referin\u0163\u0103 r\u0103m\u00e2n variantele semnate de Frederick Ashton, John Cranko, Kenneth Mac Millan, John Neumeyer, Rudolf Nureyev, Yuri Grigorovici sau, la noi, cea a lui Ioan Tugearu de la Opera Na\u0163ional\u0103 din Bucure\u015fti.<\/strong><\/em><br \/>\n<em><strong>Am avut bucuria de a participa la o nou\u0103 premier\u0103 cu acest titlu \u00een deschiderea Festivalului Muzicii de Oper\u0103 \u015fi Balet pe care, \u00een pofida tuturor vicisitudinilor politice \u015fi financiare, Teatrul Na\u0163ional de Oper\u0103 si Balet \u201eOleg Danovski\u201c din Constan\u0163a reu\u015fe\u015fte s\u0103-l sus\u0163in\u00e3 ne\u00eentrerupt de patru decenii.<\/strong> <\/em><br \/>\nVremea trece, vremea vine \u015fi fo\u015ftii prim-soli\u015fti ai Teatrului de Balet de la malul m\u0103rii se afl\u0103 acum (\u015fi) \u00een alte posturi: Hora\u0163iu Chereche\u015f \u201erecidiveaz\u0103\u201c deja \u00een crea\u0163ia clasic\u0103 cu un spectacol \u00eentreg, secondat de Monica Chereche\u015f \u2013 o Juliet\u0103 diafan\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u0103 \u2013, acum director al Companiei de Balet \u015fi asistent-coregraf.<br \/>\nPentru cine a crescut profesional la \u015fcoala seniorului Danovski \u015fi are un orizont cuprinz\u0103tor, principalul risc este acela de a copia involuntar. Hora\u0163iu Chereche\u015f evit\u0103 \u00eens\u0103 capcanele repetitivit\u0103\u0163ii, recitind povestea shakespearian\u0103 \u015fi filtr\u00e2nd-o prin propria sa sensibilitate, ad\u0103ug\u00e2nd sau omi\u0163\u00e2nd detalii \u015fi neurm\u00e2nd \u00eentru totul descriptivismul partiturii, cu toate c\u0103 structura \u201e\u00eencet\u0103\u0163enit\u0103\u201c a libretului este, \u00een mare, p\u0103strat\u0103.<br \/>\nActualul Romeo \u015fi Julieta este un balet cursiv, care te \u0163ine \u00een priz\u0103 de la prima la ultima mi\u015fcare, cu momente de leg\u0103tur\u00e3 scurte \u015fi eficiente (trecerile la fa\u0163\u0103 de cortin\u0103 ale unor personaje asigur\u0103 coeren\u0163a desf\u0103\u015fur\u0103rii, d\u00e2nd timp schimb\u0103rilor de decor). Din experien\u0163a lucrului cu Maestrul \u015fi nu numai, Hora\u0163iu Chereche\u015f a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 creeze momente de impact vizual \u2013 secven\u0163a din deschidere, care rezum\u0103 pozi\u0163ia celor dou\u0103 familii rivale, sau procesiunea funebr\u0103 cu lumini din final sunt doar c\u00e2teva dintre ele \u2013, s\u0103 construiasc\u0103 tablouri complexe, cu mai multe grupuri execut\u00e2nd simultan dansuri diferite f\u0103r\u0103 s\u0103 se bruieze sau s\u0103-\u015fi piard\u0103 vizibilitatea, s\u0103 foloseasc\u0103 cu m\u0103sur\u0103 pantomima, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 desene originale pentru forma\u0163ii de trei sau cinci demi-soli\u015fti, s\u0103 confere teatralitate \u015fi varietate scenelor de scrim\u0103 dansant\u0103, s\u0103 realizeze \u00eembinarea subtil\u0103 dintre caracterul personajului \u015fi vocabularul dinamic al baletului etc.<br \/>\nSpectacolul s\u0103u este unul clasic, frumos \u015fi bogat, o \u00eenc\u00e2ntare pentru ochiul cui nu caut\u0103 modernizarea cu orice pre\u0163. Derularea \u00een dou\u0103 acte este alert\u0103, \u00eenc\u00e2t micile sc\u0103p\u0103ri regizorale trec neobservate, iar coregrafia solicit\u0103 la maximum tehnicitatea dansatorilor, de la soli\u015fti la ansamblu.<br \/>\nLa atmosfera care \u00eenv\u0103luie sala \u00eenc\u0103 de la ridicarea cortinei contribuie decisiv scenografia Nataliei Kornilova din Rusia: f\u0103r\u0103 s\u0103 restr\u00e2ng\u0103 spa\u0163iul de joc, decorurile u\u015foare \u015fi luminile subtile transpun spectatorul \u00een Rena\u015fterea italian\u0103. Cu c\u00e2teva draperii pictate, o scar\u0103, un pat plasat \u00een ad\u00e2ncime \u015fi, desigur, un balcon, exteriorul devine interior \u015fi invers c\u00e2t ai clipi. Costumele sunt splendide, o adev\u00e3rat\u0103 explozie de str\u0103lucire \u00een materiale lejere, \u00eembin\u00e2nd respectul adev\u0103rului istoric cu fantezia (cine ar crede c\u00e3 investi\u0163ia a fost minim\u0103 \u015fi completat\u0103 de aportul personal?).<br \/>\nEliza Maxim trece cu u\u015furin\u0163\u0103 peste cascada de tura\u0163ii \u015fi s\u0103rituri din solourile ei \u015fi prizele spectaculoase din duetele cu Sergiu Dan. Julieta sa este mai degrab\u0103 contemporan\u0103 ca expresie, f\u0103r\u0103 exagerari, cald\u0103 \u015fi fireasc\u0103. Sergiu Dan este un Romeo constant romantic \u015fi vis\u0103tor \u015fi un porteur de n\u0103dejde pentru o partener\u0103 destul de \u00eenalt\u0103.<br \/>\nRemarcabili \u00een special din punct de vedere tehnic sunt Adrian Mihaiu (Mercutio), Benvolio (Jin Mizutani) \u015fi Haruka Tada (Bufonul). Dintre dansatorii asiatici care completeaz\u0103 \u00een ultimii ani \u00een mod benefic efectivele companiei se cuvin men\u0163ionate de asemenea Rie Aoyagi (o Doica aferat\u0103 \u015fi simpatic\u0103), Fetele de companie, sexy \u015fi nostime (Airi Yonemochi, Kanoko Suzuki, Mizuki Kubota) \u015fi Prietenele Julietei (Ayaka Kishi, Nozomi Miura, Yeji Kim, al\u0103turi de Laima Costa Dan \u015fi Delia Luca), care aduc o boare de prim\u0103var\u0103 rozalie \u00eentr-un context tensionat.<br \/>\nDac\u00e3 Cecilia Ursul \u015fi Antoniu Gheorghiu (Lady \u015fi Lord Capulet) \u00ee\u015fi tr\u0103iesc personajele mai la suprafa\u0163\u0103, \u015etefan R\u0103u\u0163 nu face economie de dramatism, schi\u0163\u00e2nd un Padre Lorenzo sincer implicat \u00een tragica aventur\u0103 a tinerilor veronezi, iar Bogdan B\u00e2rs\u0103nescu (Paris) este o apari\u0163ie pe care tinerele aristocrate din ziua de azi ar aprecia-o. Din ansamblu r\u0103sar mici roluri care dau diversitate scenelor din pia\u0163a ora\u015fului \u015fi str\u0103lucire carnavalului de la palat av\u00e2nd ca tem\u0103 p\u0103s\u0103rile a c\u0103ror sobrietate cromatic\u0103 este contrazis\u0103 de scurtimea costumelor.<br \/>\nCoregraful este \u015fi interpretul lui Tybalt, arogantul v\u00e3r al Julietei, \u00eenso\u0163it \u00een aceast\u0103 versiune de Rosalinda (Amalia M\u00e2ndru\u0163iu) \u2013 prezen\u0163\u0103 elegant\u0103, f\u0103r\u0103 interven\u0163ii \u00een \u0163es\u0103tura libretului. Dansator matur, charismatic \u015fi \u00een bun\u0103 form\u0103, Hora\u0163iu Chereche\u015f ne face s\u0103 regret\u0103m c\u0103 personajul s\u0103u este unul negativ.<br \/>\nPrimit cu entuziasm de publicul const\u0103n\u0163ean, Romeo \u015fi Julieta este (\u00eenc\u0103) un titlu cu care creatorii \u015fi interpre\u0163ii se pot m\u00e2ndri. Maestrul Danovski poate dormi lini\u015ftit, la teatrul care \u00eei poart\u0103 numele se danseaz\u0103 \u015fi se creeaz\u0103 \u00een continuare cu profesionalism.<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/11\/balet.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-large wp-image-21219\" src=\"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/11\/balet-448x295.jpg\" alt=\"balet\" width=\"448\" height=\"295\" srcset=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/11\/balet-448x295.jpg 448w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/11\/balet-300x198.jpg 300w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/11\/balet-200x132.jpg 200w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/11\/balet.jpg 500w\" sizes=\"auto, (max-width: 448px) 100vw, 448px\" \/><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>De la prima sa montare important\u0103, \u00een 1940 (Leonid Lavrovsky, la Teatrul \u201eKirov\u201c din Leningrad), Romeo \u015fi Julieta a cunoscut nenum\u0103rate versiuni, muzica lui Serghei Prokofiev, compus\u0103 \u00een 1935, dovedindu-se un nesecat izvor de inspira\u0163ie pentru coregrafi. De referin\u0163\u0103 r\u0103m\u00e2n variantele semnate de Frederick Ashton, John Cranko, Kenneth Mac Millan, John Neumeyer, Rudolf Nureyev, Yuri&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/romeo-si-julieta-o-premiera-de-succes-a-baletului-constantean\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">&#8222;Romeo \u015fi Julieta&#8221;, o premier\u0103  de succes a baletului const\u0103n\u0163ean<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[11319],"tags":[7622,12774],"class_list":["post-21218","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-sunetelor","tag-baletul-romeo-si-julieta","tag-teatrul-de-balet-constanta"],"views":1891,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21218","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21218"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21218\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21218"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21218"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21218"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}