{"id":21215,"date":"2014-11-13T13:03:55","date_gmt":"2014-11-13T11:03:55","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21215"},"modified":"2014-11-13T13:03:55","modified_gmt":"2014-11-13T11:03:55","slug":"drumul-unui-film-cannes-namur-bucuresti-apoi-cursa-inspre-oscar-timbuktu-de-abderrahmane-sissako","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/drumul-unui-film-cannes-namur-bucuresti-apoi-cursa-inspre-oscar-timbuktu-de-abderrahmane-sissako\/","title":{"rendered":"Drumul unui film: Cannes \u2013 Namur – Bucure\u015fti, apoi cursa \u00eenspre Oscar. „Timbuktu” de Abderrahmane Sissako"},"content":{"rendered":"

Prea multe lucruri nu \u015ftiu europenii despre cinematografiile africane, iar dintre ace\u015ftia rom\u00e2nii sunt destul de pu\u0163in familiariza\u0163i cu produc\u0163iile venind din solul nisipurilor calde. Nu voi face inventarul filmelor premiate \u015fi nici al marilor festivaluri de acolo. M\u0103 rezum s\u0103 subliniez c\u0103 unul dintre exponen\u0163ii acestui teritoriu cultural, Abderrahmane Sissako, este un prestigios asociat al Cannes-ului. P\u00e2n\u0103 s\u0103-i v\u0103d filmul Timbuktu, la edi\u0163ia din 2014, m-am \u00eentrebat de ce se afl\u0103 constant \u00een preferin\u0163ele criticilor reprezent\u00e2nd reviste de \u00eenalt nivel pe Coasta de Azur. P\u00e2n\u0103 spre sf\u00e2r\u015fitul festivalului, pozi\u0163ia lui a r\u0103mas intact\u0103, la aceea\u015fi linie cu Winter Sleep, care avea s\u0103 ia Palme d\u2019Or. Doar filmul fra\u0163ilor Dardene, Deux jours, une nuit, avea s\u0103-l devanseze. Faptul c\u0103 Juriul ecumenic i-a acordat premiul nu a fost \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, iar acum Timbuktu reprezint\u0103 propunerea Mauritaniei pentru Oscar. Reamintim c\u0103 \u00een octombrie, la Namur, a ob\u0163inut Bayardul de Aur pentru cel mai bun film francofon. Pe lista titlurilor de la recenta edi\u0163ie a Festivalului filmelor de la Cannes aduse la Bucure\u015fti s-a aflat, de asemenea, \u015fi Timbuktu, cu dou\u0103 proiec\u0163ii, la Cinema \u201eElvira Popescu\u201c \u015fi la Cinema Patria.
\nAm g\u0103sit repede motiva\u0163iile clas\u0103rii lui pe un loc spre care se \u00eendreapt\u0103 aten\u0163ia tuturor. De la primele cadre, \u00een imensa sal\u0103 de la Palais du Festival, povestea a cucerit, altfel dec\u00e2t o fac, de obicei, produc\u0163iile continentului. O rigoare narativ\u0103 exemplar\u0103. O inspirat\u0103 reducere a coloraturii etnografice, asociat\u0103 cu eliminarea excesului muzical folcloristic. F\u0103r\u0103 coregrafii abundente. F\u0103r\u0103 conectare abrupt\u0103 la dinamica agresivit\u0103\u0163ii, temperat\u0103 prin \u00eendemnul implicit la reflec\u0163ie. Refuz al documentarului narativ, \u00een favoarea unui epic esen\u0163ializat, expus sub semnul marilor teme: copil\u0103ria, familia, moartea, destinul individual iremediabil tragic. Planuri largi, academice, alimentate de suflul unei emo\u0163ii rafinate. Directe\u0163e epic\u0103. Pruden\u0163\u0103 \u00een a concluziona tezist.
\nRegizorul se afl\u0103 la al treilea film, dup\u0103 Bamako (2000) \u015fi Waiting for Happiness (2002). Subiectul de acum este conectat la realitatea politic\u0103 imediat\u0103, cea a statului islamic. Amenin\u0163area asupra popula\u0163iei unui sat din Mauritania se asociaz\u0103 cu statutul de ocupan\u0163i al fundamentali\u015ftilor. Cineastul a fost ajutat la scenariu de o autoare t\u00e2n\u0103r\u0103, care m\u0103rturisea c\u0103 a lucrat asiduu la mul\u0163imea de variante ale textului \u015fi care \u015fi-a pus cu siguran\u0163\u0103 amprenta asupra aspectelor emo\u0163ionale, ca \u015fi \u00een conturarea unui peisaj al adolescen\u0163ei \u015fi al copil\u0103riei \u00een condi\u0163ii de ocupa\u0163ie.
\nPovestea principal\u0103 este anume despov\u0103rat\u0103 de ornamente epice. O familie, un tat\u0103, Kidane, o so\u0163ie \u015fi o fiic\u0103 \u00ee\u015fi duc existen\u0163a printre dune, \u00een pustiu, r\u0103ma\u015fi singuri dup\u0103 ce vecinii lor au cedat, au plecat. Aici duc o via\u0163\u0103 retras\u0103, av\u00e2nd grij\u0103 de o mic\u0103 turm\u0103 de vaci, aflat\u0103 la p\u0103scut \u00een grija unui b\u0103iat r\u0103mas orfan dup\u0103 moartea tragic\u0103 a tat\u0103lui s\u0103u, adoptat, de fapt, de noua lui familie. La r\u00e2ul unde \u00ee\u015fi duce animalele s\u0103 se adape, dup\u0103 p\u0103scut, se afl\u0103, de fiecare dat\u0103, Amadou, un pescar deranjat c\u0103 vacile \u00eei gonesc pe\u015ftii din n\u0103vod. Firul acesta se continu\u0103, acumul\u00e2nd o energie conflictual\u0103 greu de temperat. O suli\u0163\u0103 str\u0103punge grumazul celui mai frumos exemplar din mica turm\u0103. Animalul moare. Copilul Issan vine \u00een lacrimi acas\u0103. Kidane ia cu el pistolul, de\u015fi so\u0163ia \u00eel prevenise amintindu-i de trecutul lui de r\u0103zboinic. \u00cenc\u0103ierarea din apele r\u00e2ului se termin\u0103 cu un foc, involuntar, de pistolet. Pescarul moare, iar ancheta \u00eel duce pe Kidane la \u00eenchisoare, de\u015fi puternicii islami\u015fti care f\u0103ceau legea \u00eencercaser\u0103 mai \u00eent\u00e2i s\u0103-l determine s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 d\u00e2ndu-le bun\u0103 parte din vacile lui.
\nConsider\u00e2ndu-se nevinovat, omul caut\u0103 \u00een\u0163elegere la unul dintre \u015fefii fundamentali\u015fti, str\u0103duindu-se s\u0103-l sensibilizeze \u00een calitatea de tat\u0103 a acestuia. Nu reu\u015fe\u015fte. Mai mult, unul dintre puternicii zilei, preocupat s\u0103-i fac\u0103 vizite so\u0163iei lui Kidane, ori de c\u00e2te ori acesta era plecat de acas\u0103, nu se mobilizeaz\u0103 suficient s\u0103-l salveze, de\u015fi, disperat\u0103, femeia \u00eel va c\u0103uta la un moment dat.
\n\u00cen toiul evenimentelor ce precedau pedepsirea lui Kidane apare \u015fi so\u0163ia acestuia. Sunt am\u00e2ndoi \u00eempu\u015fca\u0163i. Subalternii \u015fefilor islami\u015fti o caut\u0103 cu disperare pe feti\u0163a celor doi. Fuga ei prin de\u015fert este asociat\u0103 cu imaginea unei v\u00e2n\u0103tori tragice: o c\u0103prioar\u0103 speriat\u0103 de moartea iminent\u0103.
\nAcesta ar fi firul esen\u0163ial al anihil\u0103rii unei familii. Filmul alc\u0103tuie\u015fte \u015fi un fel de album al realit\u0103\u0163ilor \u00eenconjur\u0103toare. Impactul ocupan\u0163ilor asupra vie\u0163ii de zi cu zi a s\u0103tenilor este ilustrat prin c\u00e2teva tablouri, desigur, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd exterioare conflictului esen\u0163ial, dar av\u00e2nd rolul de a revela realitatea \u00een ansamblul ei. Cineastul are umor, de\u015fi lucrurile pe care le prezint\u0103 se afl\u0103 sub semnul tragicului \u015fi al incertitudinii, al lipsei de orizont pentru cei tineri. \u00cen vreme ce v\u00e2rstnicilor li se impune o anumit\u0103 vestimenta\u0163ie, copiiilor li se interzice s\u0103 joace fotbal sau s\u0103 asculte muzic\u0103. Una dintre secven\u0163e ia aspectul unei replici de nesupunere \u015fi revolt\u0103 placid\u0103. Venind s\u0103 inspecteze un teren de sport, ocupan\u0163ii constat\u0103 c\u0103 b\u0103ie\u0163ii mimau jocul de fotbal, f\u0103r\u0103 a se g\u0103si corpul delict, mingea. Ei alearg\u0103 de la o poart\u0103 la alta, dribleaz\u0103, \u015futeaz\u0103, marcheaz\u0103 \u00een prezen\u0163a islami\u015ftilor fundamentali\u015fti, astfel umili\u0163i. Mai sunt \u015fi episoadele cu femeia cu min\u0163ile duse, c\u0103reia nu prea au ce s\u0103-i fac\u0103. Sfidarea ei este spectaculoas\u0103: de la refuzul de a renun\u0163a la coloritul rochiilor largi la melodiile interzise.
\nDesigur, o anumit\u0103 disparitate, c\u0103reia nu-i pot spune dezl\u00e2nare, apare ca fireasc\u0103 \u00een acest caleidoscop rural. Genul filmului ar fi drama social\u0103, fiind totodat\u0103 o abordare la scar\u0103 istoric\u0103 \u015fi, cumva, un film de r\u0103zboi, radiografie a vie\u0163ii sub ocupa\u0163ie. Voind s\u0103 ofere imaginea aspira\u0163iei la libertate, cineastul a preg\u0103tit acest melanj, cu accentul pe tragedia unei familii, f\u0103r\u0103 a-\u015fi sublinia ap\u0103sat teza, ci pun\u00e2nd lucrurile \u00een lumina lor real\u0103. Secven\u0163a de \u00eenceput, de pild\u0103, cu statuetele asasinate sub focul tirurilor, ne introduce \u00een universul abera\u0163iilor criminale exercitate de jihadi\u015fti, chiar dac\u0103 unii dintre ei vor manifesta atitudini diferen\u0163iate. Este edificatoare biografia unuia dintre solda\u0163i, un t\u00e2n\u0103r \u015fofer luat de acas\u0103 \u015fi introdus \u00een acest orizont al terorii, de care el se arat\u0103, \u00eens\u0103, con\u015ftient.
\nCoproduc\u0163ie cu Fran\u0163a, Timbuktu va concura din partea Mauritaniei pentru Oscarul pentru cel mai bun film \u00eentr-o limb\u0103 str\u0103in\u0103. Contextul, care are un rol important, \u00eei este favorabil, a\u015fa c\u0103 nu ar fi exclus ca \u015fansele acestuia s\u0103 creasc\u0103 \u00een lunile urm\u0103toare, r\u0103mase p\u00e2n\u0103 la ceremonia atribuirii premiilor Academiei Americane de Film.<\/p>\n

\"timbuktu\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Prea multe lucruri nu \u015ftiu europenii despre cinematografiile africane, iar dintre ace\u015ftia rom\u00e2nii sunt destul de pu\u0163in familiariza\u0163i cu produc\u0163iile venind din solul nisipurilor calde. Nu voi face inventarul filmelor premiate \u015fi nici al marilor festivaluri de acolo. M\u0103 rezum s\u0103 subliniez c\u0103 unul dintre exponen\u0163ii acestui teritoriu cultural, Abderrahmane Sissako, este un prestigios asociat… Cite\u0219te mai mult »Drumul unui film: Cannes \u2013 Namur – Bucure\u015fti, apoi cursa \u00eenspre Oscar. „Timbuktu” de Abderrahmane Sissako<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11316],"tags":[12773,6799],"class_list":["post-21215","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-cinema-arte-media","tag-film-timbuktu","tag-filme-de-festival"],"views":1021,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21215","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21215"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21215\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21215"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21215"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21215"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}