{"id":21213,"date":"2014-11-13T12:58:24","date_gmt":"2014-11-13T10:58:24","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21213"},"modified":"2014-11-13T12:58:24","modified_gmt":"2014-11-13T10:58:24","slug":"clujul-si-memoria-culturala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/clujul-si-memoria-culturala\/","title":{"rendered":"Clujul \u015fi memoria cultural\u0103"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Mircea Popa, Ferestrele Clujului.<em> Exerci\u0163ii de memorie cultural\u00e3,<\/em> Editura Eikon, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Acest veteran \u015fi prestigios critic \u015fi istoric literar din Ardeal ne surprinde, parc\u0103 din ce \u00een ce mai des, cu noi volume din vasta sa activitate. Dup\u0103 ce ne-a d\u0103ruit, tot \u00een 2014 \u015fi tot la aceast\u0103 harnic\u0103 editur\u0103, un volum monumental (500 de pagini) intitulat Reg\u0103siri cre\u015ftine (despre care voi vorbi separat), ne-a oferit \u015fi aceste emo\u0163ionante, nu doar pentru mine, Ferestrele Clujului. Inspirat, cum \u00eel \u015ftim \u015fi \u00eel citim de at\u00e2ta vreme, Mircea Popa ne aduce aminte c\u0103 \u201eAdeseori tr\u0103im l\u00e2ng\u0103 un trecut pe care \u00eel ignor\u0103m sau pe care nu-l cunoa\u015ftem suficient, cu toate c\u0103 acest trecut a fost sfin\u0163it, binecuv\u00e2ntat chiar, de pa\u015fii multor personalit\u0103\u0163i de prim rang al unor vremuri apuse.\u201c<br \/>\nChiar dac\u0103, de vreo trei decenii \u00eencoace, am \u00eencercat s\u0103 m\u0103 port altfel fa\u0163\u0103 de trecut \u015fi de marii no\u015ftri \u00eenainta\u015fi, cred c\u0103 str\u0103lucitul evocator \u015fi portretist de la Cluj are perfect\u0103 dreptate atr\u0103g\u00e2ndu-ne aten\u0163ia asupra p\u0103catului uit\u0103rii sau neglijen\u0163ei, \u00eenc\u0103 foarte r\u0103sp\u00e2ndit \u015fi contaminant. Cu at\u00e2t mai mult, lec\u0163ia ce ne-o ofer\u0103 prin Ferestrele Clujului devine exemplar\u0103 adaug\u00e2nd \u015fi amplific\u00e2nd momente esen\u0163iale, enun\u0163ate programatic: \u201eOra\u015ful Cluj este unul dintre acele locuri fascinante vizitate sau locuite de oameni de seam\u0103 din trecut, iar amintirile \u015fi impresiile lor despre ceea ce au v\u0103zut \u015fi tr\u0103it sunt tot at\u00e2tea momente de construct cultural \u015fi spiritual. Cei mai mul\u0163i dintre noi am cunoscut ora\u015ful ca studen\u0163i, iar via\u0163a studen\u0163easc\u0103 preface locul respectiv \u00eentr-un topos care nu poate fi uitat. Este \u015fi cazul meu, iar dragostea \u015fi pre\u0163uirea pentru Cluj au devenit pentru mine o realitate de fiecare zi, un mod propriu de a-l \u00een\u0163elege \u015fi de a-i consemna momentele care i-au adus prestigiu \u015fi onorabilitatea pe harta \u0163\u0103rii sau pe cea a continentului. Am selectat pentru Dumneavoastr\u0103 c\u00e2teva \u00abpopasuri\u00bb din acest univers de lupt\u0103 \u015fi afirmare, care se \u00eenl\u0103n\u0163uie \u00een timp \u015fi trece peste timp. Sunt mai ales personalit\u0103\u0163i creatoare din diferite domenii, care au deschis Clujului \u00abferestre\u00bb spre cele patru z\u0103ri aduc\u00e2nd \u00een fa\u0163a Dumneavoastr\u0103 memoria vie a acestei cet\u0103\u0163i milenare, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t ea s\u0103 devin\u0103 \u015fi mai aproape de sufletul nostru\u201c.<br \/>\nPrimul capitol, Priviri \u00een trecut, se deschide cu studiul bogat \u00een date \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri istorice Clujul v\u0103zut de c\u0103l\u0103tori str\u0103ini. Povestea \u00eencepe \u00eenc\u0103 de la vechiul ora\u015f roman Napoca de pe Some\u015f \u015fi ajunge, etap\u0103 cu etap\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een perioada \u00een care Ion Ag\u00e2rbiceanu (scriitor preferat \u00een studiile autorului) era \u201eprotopopul canonic\u201c, greco-catolic, al Clujului.<br \/>\nVii, colorate, sunt \u015fi Aspecte ale mi\u015fc\u0103rii teatrale clujene \u2013 urm\u0103rite p\u00e2n\u0103 \u00een anii interbelici, cu at\u00e2tea turnee \u015fi spectacole ale Teatrului Na\u0163ional \u2013Pres\u0103 \u015fi militantism politic \u015fi cultural \u00een Cluj p\u00e2n\u0103 la 1918, cu foaia manuscris\u0103 Speran\u0163a (1877-1878), cu publica\u0163iile Lumea nou\u0103 (1876), Amicul familiei (1878-1890), R\u0103va\u015ful (1903-1910), Orizontul (1906), Solia satelor (1912-1913), Orientul rom\u00e2n (1913), Noi (1913), o dinamic\u0103 revist\u0103 a tinerimii, adic\u0103 o minu\u0163ioas\u0103 \u015fi at\u00e2t de bine venit\u0103 cronic\u0103 a presei rom\u00e2ne\u015fti, care a jucat un rol activ \u00een preg\u0103tirea Marii Uniri din 1918.<br \/>\nClujul astrist. Ini\u0163iative \u015fi realiz\u0103ri este un alt important articol dedicat ASTREI \u2013 \u201eAsocia\u0163iunea Transilvan\u0103 pentru Literatura Rom\u00e2n\u0103 \u015fi Cultura Popular\u0103 Rom\u00e2n\u0103\u201c, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1861 de Mitropolitul Andrei \u015eaguna de la Sibiu \u015fi de canonicul Timotei Cipariu de la Blaj, a c\u0103rei activitate a fost intens sus\u0163inut\u0103 \u015fi de Desp\u0103r\u0163\u0103m\u00e2ntul de la Cluj, unde din nou numele lui Ion Ag\u00e2rbiceanu revine \u00een prim plan.<br \/>\nCapitolul Clujul \u015fi societatea Scriitorilor Rom\u00e2ni relev\u0103 un alt fenomen istoric ivit \u00een jurul anului 1800, ca urmare a trezirii con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale prin \u015ecoala Ardelean\u0103 \u015fi corifeii s\u0103i ilumini\u015fti.<br \/>\nA doua sec\u0163iune a volumului, Oameni \u015fi evenimente, cuprinde \u00een rama ei larg\u0103 trimiteri la Matias Corvin \u2013 \u201eun brand al ora\u015fului\u201c, primul primar rom\u00e2n al ora\u015fului\u201c, Eminescu \u015fi Clujul, B\u00e9la B\u00e1rtok, inaugurarea statuii Lupoaicei la Cluj, vizita parlamentarelor engleze la Cluj \u00een februarie 1937 \u015fi \u201eBufni\u0163a\u201c(un vestit local botezat a\u015fa, existent \u00eentre anii 1937-1946, vizitat, printre al\u0163ii, de americanul Ch. Lindenberg, cel care a zburat pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 cu avionul peste Ocean, \u015fi de Peter Neagoe, care revenea pe atunci \u00een \u0163ara copil\u0103riei sale).<br \/>\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit, sec\u0163iunea a treia M\u0103rturii \u015fi m\u0103rturisiri ne poart\u0103 iar\u0103\u015fi printre unele episoade \u015fi personaje cunoscute doar tangen\u0163ial sau aproape deloc. A\u015fa, de exemplu, este chiar Eminescu \u015fi Clujul. Afl\u0103m c\u0103 \u201e\u00een 1867, el \u00eentreprinde cea de a treia c\u0103l\u0103torie \u00een Transilvania, cu scopul de a-\u015fi vedea fratele stabilit la Timi\u015foara, unde lucra \u00een biroul avoca\u0163ional al lui Emerich Christiani. \u015ei acum, ca \u015fi atunci c\u00e2nd a fost la Blaj, o porne\u015fte tot pe jos prin Bucovina \u015fi \u0163inutul Rodnei, unde avea prieteni \u015fi cuno\u015ftin\u0163e, cobor\u00e2nd apoi pe Valea Some\u015fului pe la Dej \u015fi Gherla spre Cluj. Ora\u015ful i-a r\u0103mas \u00een memorie pentru austeritatea sa \u0163\u00e2fnoas\u0103, drept pentru care o parte din ac\u0163iunea romanului Geniu pustiu o plaseaz\u0103 la Cluj, unde se afl\u0103 casa celor dou\u0103 surori, Poesis \u015fi Sofia, prietenele \u015fi inspiratoarele lui Toma Nour. Eroul romanului trebuia s\u0103 reprezinte tipul transilv\u0103neanului lupt\u0103tor pentru cauza na\u0163ional\u0103, participant la revolu\u0163ie din partea lui Iancu. Pentru creionarea personalit\u0103\u0163ii lui, Eminescu \u00ee\u015fi notase pe o fil\u0103 de manuscris: \u00abTransilv\u0103neanu. P\u00e2n\u0103 voi spori acea virtute. Componentele ora\u0163iunii de c\u0103utat \u00een Gazeta\u00bb. Era vorba de Gazeta Transilvaniei, de unde inten\u0163iona s\u0103 preia c\u00e2teva am\u0103nunte legate de oratoria politic\u0103\u201c.<br \/>\nNu \u015ftiam p\u00e2n\u0103 acum nimic despre Veronica Micle la Cluj \u015fi la Feleac, afl\u0103m, deci, c\u0103 \u201eLeg\u0103turile Veronic\u0103i Micle cu Clujul \u015fi rudele de la Feleac ale so\u0163ului s\u0103u au fost mai dese \u015fi mai numeroase de-a lungul anilor. S-au p\u0103strat astfel c\u00e2teva scrisori ale lui \u015etefan Micle, adresate fra\u0163ilor \u015fi surorilor de aici, \u00een care \u00eei informa despre situa\u0163ia sa, via\u0163a de familie, \u00eentre care se aflau \u015fi fotografiile Veronic\u0103i \u015fi ale fiicelor lor, Valeria \u015fi Virginia\u201c.<br \/>\n\u00cen Caragiale \u015fi prietenii s\u0103i din Ardeal, sub pana lui Mircea Popa vin o puzderie de nume, spa\u0163iul cel mai amplu fiind rezervat, \u00een mod firesc, leg\u0103turilor dintre Caragiale \u015fi Goga, cu neuitatul articol necrolog din revista Luceaf\u0103rul. Autorul noteaz\u0103: \u201eGoga \u00eel regreta ca pe p\u0103rinte. \u00cel cunoscuse bine \u015fi nenea Iancu \u0163inea la el \u00eentr-un chip special. Dup\u0103 serb\u0103rile de la Blaj \u00eel \u00eenso\u0163ise pe poet la R\u0103\u015finari, \u00een satul natal, unde au petrecut clipe de neuitat, \u00eentr-at\u00e2t, \u00eenc\u00e2t se g\u00e2ndea s\u0103 petreac\u0103 \u00eempreun\u0103 o vacan\u0163\u0103 la R\u0103\u015finari: \u00abVin acolo, la R\u0103\u015finari la tine cu nevasta \u015fi copiii\u2026 Mi-a pl\u0103cut mult satul \u0103la de la poalele mun\u0163ilor\u2026 S\u0103 vie \u015fi Vlahu\u0163\u0103\u2026 S\u0103 st\u0103m a\u015fa p\u00e2n\u0103 la toamn\u0103\u2026 Nu ne trebuie nimic\u2026 Numai un pian \u015fi s\u0103 fie unul care s\u0103-i \u015ftie rostul\u2026 C\u00e2nd se face sear\u0103 \u015fi iese luna alb\u0103-g\u0103lbuie de dup\u0103 mesteceni pe coasta aceea, noi s\u0103 st\u0103m \u00eentin\u015fi pe iarb\u0103 \u015fi pe fereastra deschis\u0103 s\u0103 p\u0103trund\u0103 Beethoven \u2013 Mondschen-Sonate\u201c.<br \/>\nLa aceste am\u0103nunte, evocatorul mai adaug\u0103 \u015fi un text care vorbea despre vizita lui Caragiale la Cluj \u015fi visul lui, nerealizat, de-a se muta de la Berlin acolo: \u201eGazetar \u00eemp\u0103timit, de aleas\u0103 voca\u0163ie, Caragiale se va fi g\u00e2ndit c\u0103 ar fi putut face din R\u0103va\u015ful o mare revist\u0103 a scriitorilor ardeleni (a\u015fa cum mai viseaz\u0103 \u00een 1907 s\u0103 scoat\u0103 cu<br \/>\nD. Bir\u0103u\u0163iu Momente libere la Budapesta). Iat\u0103-l deci sosit la redac\u0163ia revistei R\u0103va\u015ful de la Cluj (actualmente str. Napoca nr. 8), unde \u015fi-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit planurile \u015fi proiectele, dup\u0103 ce vor fi stat \u015fi la umbra r\u0103coroas\u0103 a unui copac din gr\u0103dina de var\u0103 de pe strada de al\u0103turi, Samuil Micu. La rubrica de informa\u0163ii a revistei din num\u0103rul 24 din 12 septembrie, putem citi urm\u0103toarea \u015ftire: \u00abCaragiale, vestitul scriitor rom\u00e2n din Bucure\u015fti, a cercetat \u00een 3 septembrie n(ou) Clujul unde a petrecut o zi. Distinsul scriitor a spus directorului nostru c\u0103 era informat din foile bucure\u015ftene c\u0103 aici ar fi o expozi\u0163ie etnografic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi a venit s-o vad\u0103, dar s-a \u00een\u015felat. \u00cen aceea\u015fi zi, seara, dl. Caragiale s-a \u00eentors la Sinaia. Clujul altfel i-a pl\u0103cut \u015fi \u015fi-a exprimat dorin\u0163a de a locui aici\u00bb\u201c.<br \/>\nRegret c\u0103 nu am spa\u0163iu s\u0103 m\u0103 ocup de alte pagini remarcabile ale c\u0103r\u0163ii, \u00een care \u00eent\u00e2lnim, pe larg, Clujul lui Cezar Petrescu, \u2013 dar \u015fi tema predilect\u0103, cum am mai spus, a lui Mircea Popa \u2013 Ion Ag\u00e2rbiceanu. Ca s\u0103 nu mai vorbesc despre leg\u0103turile cu ora\u015ful ale lui Ionel Teodoreanu sau Victor Papilian.<br \/>\n\u00cenv\u0103\u0163at \u015fi onest cum e, colegul nostru a \u0163inut s\u0103 aminteasc\u0103 \u015fi s\u0103 comenteze c\u0103r\u0163ile altor colegi, care l-au premers scriind despre Cluj: Petru Poant\u0103, Horia B\u0103descu, Luk\u00e1cs J\u00f3zsef, Valer Popa, Damian Todi\u0163\u0103 \u015fi Cri\u015fan Mircioiu.<br \/>\nDintre zecile de volume publicate p\u00e2n\u0103 acum, (vreo 5 doar \u00een 2013, la jubileul de 75 ani), cred c\u0103 Ferestrele Clujului le \u00eentrece pe toate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Mircea Popa, Ferestrele Clujului. Exerci\u0163ii de memorie cultural\u00e3, Editura Eikon, 2014 &nbsp; Acest veteran \u015fi prestigios critic \u015fi istoric literar din Ardeal ne surprinde, parc\u0103 din ce \u00een ce mai des, cu noi volume din vasta sa activitate. Dup\u0103 ce ne-a d\u0103ruit, tot \u00een 2014 \u015fi tot la aceast\u0103 harnic\u0103 editur\u0103, un volum monumental (500&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/clujul-si-memoria-culturala\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Clujul \u015fi memoria cultural\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12772,12771],"class_list":["post-21213","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-ferestrele-clujului-exercitii-de-memorie-culturala","tag-mircea-popa"],"views":1036,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21213","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21213"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21213\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21213"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21213"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21213"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}