{"id":21207,"date":"2014-11-13T12:49:57","date_gmt":"2014-11-13T10:49:57","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21207"},"modified":"2014-11-13T12:49:57","modified_gmt":"2014-11-13T10:49:57","slug":"dincolo-de-aceasta-lume","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/dincolo-de-aceasta-lume\/","title":{"rendered":"Dincolo de aceast\u0103 lume"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Marta Petreu, <em>Asta nu este via\u0163a mea,<\/em> Editura Polirom, Ia\u015fi, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>Dup\u0103 editarea excep\u0163ionalei Apocalipse dup\u0103 Marta din 2011, integrala liric\u0103 dintre 1981 \u015fi 2006, Marta Petreu vine \u00een acest an cu un nou volum de poeme intense \u015fi radicale, \u00een care post-existen\u0163ialismul se combin\u0103 cu no\u0163iuni gnostice \u015fi nihiliste. Tema \u00eenstr\u0103in\u0103rii apare \u00eenc\u0103 din titlu, sentimentul de distan\u0163\u0103 dintre egoul auctorial \u015fi existen\u0163\u0103 \u2013 sau, altfel spus, ideea de mortificare \u2013 fiind, poate, un ecou al acosmismului gnostic, exprimat de Baudelaire prin ideea care reiese din titlul Anywhere Out of the World. Asta nu este via\u0163a mea pare un imn adus no\u0163iunii freudiene de destrudo, \u00een care presentimentul mor\u0163ii se une\u015fte cu oroarea \u00een fa\u0163a ei, \u00een care frica de moarte consoneaz\u0103 cu frica de via\u0163\u0103 (pentru c\u0103 uneori via\u0163a \u015fi moartea sunt la fel de otr\u0103vitoare).<\/strong><\/em><br \/>\nN-am putut \u00eempiedica nenorocirea, prima poezie din volum, rimeaz\u0103 cu \u00eenceputul c\u0103r\u0163ii cioraniene Despre neajunsul de a te fi n\u0103scut: \u201eAveam o ma\u015fin\u0103 cu care puteam ajunge oriunde \u015fi trece peste orice\/ (&#8230;)\/ Mergeam cu vitez\u0103 maxim\u0103 c\u0103lcam accelera\u0163ia c\u0103lcam legile \u00een picioare\/ doar doar o s\u0103 ajung la timp \u00een anul 1954 luna iunie\/ doar doar o s\u0103 reu\u015fesc s\u0103 \u00eempiedic cumva catastrofa&#8230;\u201c Iat\u0103 cum \u00ee\u015fi \u00eencepe filosoful rom\u00e2n de expresie francez\u0103 \u201emanifestul\u201c dedicat sintagmei better unborn: \u201eTrei diminea\u0163a. Simt secunda de fa\u0163\u0103, apoi pe cealalt\u0103, fac bilan\u0163ul fiec\u0103rui minut.\/\/ De ce toate astea? \u2013 Pentru c\u0103 m-am n\u0103scut (s.a.).\/\/ Punerea \u00een cauz\u0103 a na\u015fterii \u0163ine de un tip special de veghe\u201c (5). Putem rezuma \u00eentr-un cli\u015feu \u00eentunecat ce spun ambii autori: pentru c\u0103 ne-am n\u0103scut suntem condamna\u0163i la iad. Na\u015fterea este o catastrof\u0103, moartea \u2013 o eliberare, ar spune un logician gnostic. Din p\u0103cate, lucrurile nu sunt at\u00e2t de simple, pentru c\u0103 moartea este o catastrof\u0103 de alt ordin.<br \/>\nAmintita pulsiune a mor\u0163ii o vom reg\u0103si \u00een poezia intitulat\u0103 ironic Buna Vestire, poezie ce ar putea fi asem\u0103nat\u0103 imagistic cu videoclipul trupei Oasis, The Importance of Being Idle, pe care-l \u00eentrece prin capitalul co\u015fmaresc (de asemenea, cu piesa Fun\u00e9railles de Franz Liszt, \u00een care prezen\u0163a fizic\u0103 a mor\u0163ii devine obsedant\u0103): \u201eOgrada noastr\u0103 s-a umplut de mor\u0163i\/ p\u00e2n\u0103 la stre\u015fini casa e \u00eengropat\u0103 \u00eentre morminte\/ mort l\u00e2ng\u0103 mort morm\u00e2nt l\u00e2ng\u0103 morm\u00e2nt\/ (&#8230;)\/ ca lemnele de foc pentru iarn\u0103 stau sicriele stivuite p\u00e2n\u0103 la strea\u015fin\u0103\/ mort l\u00e2ng\u0103 mort morm\u00e2nt l\u00e2ng\u0103 morm\u00e2nt\/ (&#8230;)\/ nu ne mir\u0103m c\u00e2nd unii mor\u0163i dau la o parte capacul \u015fi se ridic\u0103\/\/ \u00eei iau \u00een bra\u0163e pe ai mei ca pe prunci mama \u015fi tata fata cu ochii c\u0103prui\/ \u015fi-i leag\u0103n\/ c\u00e2nt\u00e2ndu-le despre boala lor grea\/ pe care ne-au dat-o \u015fi nou\u0103\/ una care \u00eendat\u0103 ce-o s\u0103 murim o s\u0103 ne fac\u0103 nemuritori (s.m.) \u015fi pl\u0103p\u00e2nzi cum sunt ei\u201c.<br \/>\nMoartea ne face nemuritori: odat\u0103 ce murim, vom p\u0103trunde pe veci \u00een co\u015fmarurile celorlal\u0163i. Moartea este conceput\u0103 existen\u0163ial (cioranian sau heideggerian, nu epicurian): \u201eUmblu sub lamele solare ocrotindu-mi via\u0163amoartea\/ al\u0103pt\u00e2ndu-le una din alta\/ sunt mama ce-i d\u0103 s\u0103 sug\u0103 fiicei din care se va hr\u0103ni\/\/ C\u00e2t e una e \u015fi cealalt\u0103:\/ c\u00e2nd o s\u0103 mor eu o s\u0103 moar\u0103 \u015fi moartea mea\/ o s\u0103 crape deodat\u0103 cu mine str\u0103in\u0103 ce m\u0103 ocup\u0103\/ \u00eenving\u0103toarea care \u015fi-a cucerit cetatea natal\u0103\/ \u00een acela\u015fi nori\u015for sufletesc vom cr\u0103pa eu \u015fi ea\/\/ To\u0163i \u015ftiu secretul\/ To\u0163i ne hr\u0103nim moartea tr\u0103g\u00e2nd de timp\/ \u0163in\u00e2nd-o \u00een noi drept \u00een al doilea cord\/ ce g\u00e2f\u00e2ie ca un sp\u0103rg\u0103tor de ghea\u0163\u0103-n ocean\/ Ea este inima noastr\u0103 de rezerv\u0103\u201c (Toamn\u0103). Moartea a\u015fteapt\u0103 s\u0103 murim, ca s\u0103 moar\u0103 \u015fi ea \u2013 este asem\u0103n\u0103toare paznicului por\u0163ii kafkian, cel mai intim c\u0103l\u0103u al nostru.<br \/>\nCei care cred \u00een Dumnezeu au impresia, asemenea lui John Donne, c\u0103 moartea poate muri. Ceilal\u0163i opineaz\u0103 c\u0103 \u00eensu\u015fi Dumnezeu \u00eei este dator mor\u0163ii: \u201eaici nimicul bate ca o inim\u0103\/ \u015fi m\u0103 prive\u015fte ca o reptil\u0103 drept \u00een ochi\/ (&#8230;)\/ Asta nu e \u0163ara lui Dumnezeu\/ nu-i a mea nu-i a lui\/ spun\/ aici e \u0163ara altcuiva nu-\u015ftiu-a-cui\/ fac\u0103-se voia ta pe-acest p\u0103m\u00e2nt trupul meu\/ acum \u015fi-aici\/ amin\u201c (\u0162ara nu \u015ftiu cui).<br \/>\nAici e patria nimicului \u00een care domne\u015fte un Antizeu, un teritoriu meontic \u00een care nefiin\u0163a pulseaz\u0103. Combina\u0163ia gnostic\u0103 dintre ascez\u0103 \u015fi acosmism d\u0103 impresia c\u0103, la fel cum am pierdut propria via\u0163\u0103, ne-am pierdut \u015fi \u0163ara \u00een favoarea demiurgului cel r\u0103u. \u201eVia\u0163amoartea\u201c, substantivizarea expresiei to live is to die, este modul existen\u0163ial prin care se tr\u0103ie\u015fte \u00een zodia Antizeului, cel care o seduce pe aceast\u0103 Danae \u00eentunecat\u0103 post-modern\u0103: \u201eStau ca Danae sub lumina crud\u0103 ce m\u0103 slu\u0163e\u015fte:\/ m-a atins o cuant\u0103 din soarele negru\/ \u015fi m\u0103 scald \u00een lumina dezm\u0103\u0163at\u0103 a zilei de-apoi\/ \u015fi m\u0103 las slu\u0163it\u0103 de ur\u00e2tul din zori\/ de ur\u00e2tul de-a fi\u201c (R\u0103s\u0103ritul). Aici poeta clujean\u0103 intr\u0103 \u00een rezonan\u0163\u0103 cu Nerval: \u201eJe suis le t\u00e9n\u00e9breux,\u2013 le Veuf, \u2013 l\u2019inconsol\u00e9,\/ Le Prince d\u2019Aquitaine \u00e0 la tour abolie:\/ Ma seule \u00e9toile est morte, et mon luth constell\u00e9\/ Porte le Soleil noir de la M\u00e9lancolie\u201c. Un alt ecou nervalian g\u0103sim \u00een Se face frig: \u201enegru e soarele\/ negru e frigul\/ neagr\u0103 gura de tun a\u0163intit\u0103 a vie\u0163ii\/\/ (&#8230;)\/ Se face frig se face iarn\u0103\/ am fost mult\u0103 vreme dus\u0103 departe\/ apune soarele negru e bezn\u0103 ca-n fundul salinei\/ e noapte s-o tai cu toporul\/\/ (&#8230;)\/ \u015fi-n loc de soarele nostru pe cer este o gaur\u0103 neagr\u0103\/ care suge lent lent aerul v\u00e2n\u0103t \u015fi tot ce visez\u201c. De data aceasta ne amintim de pasajul apocaliptic din Aur\u00e9lia, cel care i-a atras aten\u0163ia \u015fi lui Cioran: \u201eJe croyais voir un soleil noir dans le ciel d\u00e9sert et un globe rouge de sang au-dessus des Tuileries. Je me dis: \u00abLa nuit \u00e9ternelle commence, et elle va \u00eatre terrible. Que va-t-il arriver quand les hommes s\u2019apercevront qu\u2019il n\u2019y a plus de soleil ?\u00bb\u201c.<br \/>\n\u00cen aceea\u015fi ordine de idei apocaliptoid\u0103, g\u0103sim \u00een Nechezatul un fiat finis venit din subcon\u015ftient, \u00eempotriva dorin\u0163ei egotice, un vis de n\u0103ruire sau o chemare a neantului: \u201eS\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 piatr\u0103 pe piatr\u0103\/ necheaz\u0103 cineva \u00een capul meu\/\/ \u00cemi astup urechile cu m\u00e2inile\/ \u00eemi pun degetele de din\u0103untru \u00een urechile mele de din\u0103untru \u2013\/ \u015fi nimic\/ \u00eemi bag degetele de din\u0103untru p\u00e2n\u0103 \u00een timpane\/ prin timpane\/ Ca iarba din p\u0103m\u00e2nt \u00eemi cresc degetele mele din capul meu \u2013\/ \u015fi tot aud un nechezat ascu\u0163it\/ s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 piatr\u0103 pe piatr\u0103\/ s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 nimic chiar nimic\u201c. Cum ar\u0103ta Sloterdijk (iar Lars von Trier \u00een Antichrist \u015fi Melancholia expune aceea\u015fi idee post-cioranian\u0103), co\u015fmarurile noastre legate de sf\u00e2r\u015fitul lumii, interesul nostru morbid fa\u0163\u0103 de Cernob\u00eel sau World Trade Center exprim\u0103 dorin\u0163a noastr\u0103 de a sf\u00e2r\u015fi, de a \u201epromova\u201c \u00een sf\u00e2r\u015fit la stadiul de muribund sau de bolnav terminal. Freneticul fiat finis al poetei clujene ne aminte\u015fte de poemele apocaliptice ale lui Jean Paul \u015fi Byron: abisul interior necheaz\u0103 \u201es\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 nimic\u201c, cere obliterarea, \u201ecur\u0103\u0163irea\u201c locului.<br \/>\nDac\u0103 nechezatul vine de la unul dintre roibii apocalipsei, l\u0103tratul vine de la piticul interior sau de la ultimul om nietzschean, care refuleaz\u0103 insuportabila durere a existen\u0163ei: \u201eDe fapt \u2013 am pierdut b\u0103t\u0103lia\/ \u015fi de-o vreme \u015ftiu c-am pierdut \u015fi r\u0103zboiul\/\/ s-a dus triste\u0163ea \u00eemi pleac\u0103 fantasmele\/ decupat\u0103 precis cu h\u00e2rle\u0163ul \u00eemi pleac\u0103 ast\u0103zi \u015fi umbra\/\/ Bine\u00een\u0163eles: sunt de vin\u0103: eu pot renun\u0163a la orice\/ Dar mi-e bine \u2013 latru \u2013 mi-e bine\/ Stau vertical\u0103 ca un st\u00e2lp de sare \u00een pust\u0103\/ a\u015ftept\u00e2nd s\u0103 se sparg\u0103 buboiul\/ s\u0103 toarne de sus peste mine\/ ploile negre din blestemele mamei\/\/ Sunt fericit\u0103 \u2013 latru. E noiembrie v\u00e2n\u0103t. \u015ei-i bine\u201c (L\u0103tratul). \u00cen sinele nostru \u015ftim c\u0103 o asemenea fericire e mai rea ca moartea, tocmai de aceea l\u0103tr\u0103m. L\u0103tratul este tocmai modul de existen\u0163\u0103 cotidian, impersonalul \u201ese\u201c, \u00een care ne situ\u0103m \u00een via\u0163a de zi cu zi \u015fi \u00een care reful\u0103m anxietatea pentru c\u0103 ne e team\u0103 (!) de autenticitatea ei.<br \/>\nDac\u0103 un neini\u0163iat ar g\u0103si bucurie \u015fi consolare \u00een ideea continuit\u0103\u0163ii existen\u0163ei, un nihilist se va g\u00e2ndi cu stupoare la co\u015fmarul condamn\u0103rii la samsara, la ceea ce Nietzsche desemna prin eterna re\u00eentoarcere a nimicului: \u201eiar la cap\u0103tul acestei vie\u0163i singura mea via\u0163\u0103 se spune \u2013 \u015fi eu nu cred\/ eu m\u0103 tem c\u0103-i o salb\u0103 de vie\u0163i a\u015fa cum lan\u0163 sunt c\u00e2rna\u0163ii\u201c (\u00centoarcerea lui Dumnezeu \u00eenspre om). Salba re\u00eencarn\u0103rilor, comparat\u0103 printr-o voit\u0103 trivialitate cu un \u201elan\u0163 de c\u00e2rna\u0163i\u201c, este marca unui nihilism visceral ce vrea s\u0103 insulte samsara, care nu d\u0103 doi bani pe o nemurire echivalent\u0103 cu o spiral\u0103 a durerii ne\u00eentrerupte.<br \/>\nUniversul poetic al Martei Petreu este unul gnostic, asem\u0103n\u0103tor celui conceput de Cioran, asem\u0103n\u0103tor celui schi\u0163at de Roger Corman \u00een produc\u0163ia Masca mor\u0163ii ro\u015fii (\u201eIf a god of love and life ever did exist\u2026 he is long since dead. Someone\u2026 something, rules in his place\u201c), un univers \u00een care domne\u015fte Antizeul deja amintit, un \u201echaosmos\u201c \u00een care \u201ecineva\u201c \u015fi \u201eceva\u201c agreseaz\u0103 ego-ul din interior, \u00eel tortureaz\u0103 \u2013 cu ce scop? Pentru a concepe un co\u015fmar ideal? Pentru a demonstra apodictic c\u0103 neantul primeaz\u0103 \u00een fa\u0163a fiin\u0163ei? Pentru a pune \u00een scen\u0103 o nou\u0103 Noapte a Sf\u00e2ntului Bartolomeu? Pentru a ar\u0103ta c\u0103 anxietatea este esen\u0163a poeziei? \u201eCineva (s.m.) m\u0103 scrie de la un cap\u0103t la altul\/ cu gre\u015feli cu litere lips\u0103\/ ca pe-o conjugare \u00eentr-o limb\u0103 str\u0103in\u0103 \u015fi primitiv\u0103\/ una de miere cu puroi\u201c (Bezna); \u201eCeva (s.m.) str\u0103in umbl\u0103 prin mine ca \u015fobolanul prin baie\/ Ceva cu totul altfel\u201c (Str\u0103inul). Aceasta nu este nici via\u0163a noastr\u0103 \u015fi \u00een acest univers construit dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea carcerei to\u0163i suntem str\u0103ini.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Marta Petreu, Asta nu este via\u0163a mea, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2014 &nbsp; Dup\u0103 editarea excep\u0163ionalei Apocalipse dup\u0103 Marta din 2011, integrala liric\u0103 dintre 1981 \u015fi 2006, Marta Petreu vine \u00een acest an cu un nou volum de poeme intense \u015fi radicale, \u00een care post-existen\u0163ialismul se combin\u0103 cu no\u0163iuni gnostice \u015fi nihiliste. Tema \u00eenstr\u0103in\u0103rii apare \u00eenc\u0103&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/dincolo-de-aceasta-lume\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Dincolo de aceast\u0103 lume<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12236,1309],"class_list":["post-21207","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-asta-nu-este-viata-mea","tag-marta-petreu"],"views":1033,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21207","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21207"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21207\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21207"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21207"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21207"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}