{"id":21202,"date":"2014-11-13T12:47:00","date_gmt":"2014-11-13T10:47:00","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21202"},"modified":"2014-11-13T12:47:00","modified_gmt":"2014-11-13T10:47:00","slug":"jurnalul-unor-ani-grei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/jurnalul-unor-ani-grei\/","title":{"rendered":"Jurnalul unor ani grei"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Jurnal 1981-1989 de Iordan Datcu, volum ap\u0103rut recent la editura RCR Editorial, ne readuce \u00een amintire via\u0163a din anii care au precedat schimbarea regimului politic din \u0163ara noastr\u0103, deceniul satanic, cum l-a numit un distins istoric literar, un timp pe care nu avem nicicum dreptul s\u0103-l uit\u0103m. Textul surprinde cu asemenea acurate\u0163e dramatismul epocii, \u00eenc\u00e2t el merit\u0103 recitit din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, pentru a p\u0103stra \u00een memorie cele petrecute atunci. El ar trebui de asemenea citit de fiecare t\u00e2n\u0103r care n-a apucat vremurile. Este ceea ce au tr\u0103it p\u0103rin\u0163ii lui \u015fi, prin aceasta, indirect, parte a propriei lui biografii. O istorie pe care e dator s-o cunoasc\u0103, pentru a fi sigur c\u0103 nu se va mai repeta. Merit\u0103 re\u0163inut \u015fi faptul c\u0103 a nota pe h\u00e2rtie fapte \u015fi evenimente ale acelor vremi era un act de curaj. N-au fost pu\u0163ini cei ale c\u0103ror locuin\u0163e au fost perchezi\u0163ionate \u00een c\u0103utarea unor asemenea jurnale \u015fi cel pu\u0163in unul dintre ei \u015fi-a sf\u00e2r\u015fit zilele pentru c\u0103 avea unul.<\/strong> <\/em><br \/>\nIordan Datcu a fost, o via\u0163\u0103 de om, editor de carte, autor el \u00eensu\u015fi de studii de literatur\u0103 popular\u0103 \u015fi, prin firea lucrurilor, atent la ceea ce se petrece \u00een lumea cultural\u0103, preocupat \u00een chip firesc de evenimentele politice care puteau afecta cursul normal al existen\u0163ei. Anii, grei \u00eenc\u0103 dinainte, au devenit, \u00een ritm accelerat, haotici. Rolul principal \u00een tot ce s-a petrecut a apar\u0163inut celor care au condus \u0163ara, \u00een fruntea c\u0103rora se afla eternul Nicolae Ceau\u015fescu. Cel de la care presa oficial\u0103 a\u015ftepta \u201eindica\u0163iile pre\u0163ioase\u201c \u015fi pe care-l numea zi de zi \u201ecel mai iubit fiu al poporului, erou \u00eentre eroii neamului, eminent conduc\u0103tor al partidului \u015fi statului nostru, ilustru g\u00e2nditor revolu\u0163ionar, str\u0103lucit strateg \u015fi ctitor al Rom\u00e2niei moderne\u201c. \u00cen acela\u015fi timp, pentru a nu afla vreodat\u0103 ce crede poporul despre el, \u00een ziua alegerilor urna cu voturile exprimate pentru dictator era ridicat\u0103, dus\u0103 undeva \u015fi ars\u0103. \u00cen felul acesta se asigura un procentaj de sut\u0103 la sut\u0103 \u015fi nimeni nu avea s\u0103 \u015ftie c\u00e2\u0163i au votat pentru el \u015fi ce vor fi scris unii pe buletinul aruncat \u00een urn\u0103. C\u00e2\u0163i dintre cei n\u0103scu\u0163i \u00een ultimele decenii mai \u015ftiu felul \u00een care rostea cuvintele ilustrul g\u00e2nditor revolu\u0163ionar? \u00cei sun\u0103 oare familiar cuvinte ca pretin, idepeden\u0163\u0103, Dobreta (pentru Drobeta), a dou\u0103sprezecelea, priveligii? Dar hot\u0103r\u00e2rili, op\u0163\u00e2nute, sarcinelor, tomnai, ceriale, a-nt\u00e2ia, condi\u0163iunele, coperative, cari (pentru care), c\u0103ili, coraj, consumurili? \u00cen condi\u0163iile \u00een care vocabularul marelui orator nu era prea bogat, te puteai \u00eentreba dac\u0103 era capabil s\u0103 pronun\u0163e corect fie \u015fi un singur cuv\u00e2nt. A rosti incorect, a fi agramat, devenea dintr-odat\u0103 dovada ata\u015famentului fa\u0163\u0103 de conduc\u0103torul iubit. Cum po\u0163i interpreta altfel aceast\u0103 rezolu\u0163ie a ministresei de atunci a culturii: \u201eRog lua\u0163i toate m\u0103surile s\u0103 se rezolve \u00een sensul indica\u0163iilor ce sa dat\u201c. Te po\u0163i \u00eentreba care erau sentimentele cu care citea \u015fi asculta asemenea texte un redactor de carte, om de cultur\u0103 al acelor ani. Ele nu puteau prefigura dec\u00e2t evolu\u0163ii rele. Care nu au \u00eent\u00e2rziat s\u0103 se adauge celor cunoscute dinainte. Cultura nu putea fi dec\u00e2t inamicul unei asemenea conduceri politice. Nu e de aceea surprinz\u0103tor c\u0103 planurile de publica\u0163ii ale editurilor se reduc drastic, devine ilegal\u0103 reeditarea operei unui scriitor clasic al literaturii universale, dar restric\u0163iile se aplic\u0103 \u015fi tuturor autorilor rom\u00e2ni, tineri sau \u00een v\u00e2rst\u0103. H\u00e2rtia pe care sunt tip\u0103rite pu\u0163inele c\u0103r\u0163i aprobate de cenzur\u0103 este \u015fi ea pe m\u0103sura vremurilor. C\u0103r\u0163ile nu erau singurul obstacol \u00een calea form\u0103rii omului nou pe care \u015fi-l dorea partidul. \u00cen mediile intelectuale circul\u0103 \u015ftirea c\u0103 \u00een \u00eentregul an 1983 vor avea parte de cinci filme str\u0103ine. \u201eC\u0103r\u0163i \u2013 nu, expozi\u0163ii \u2013 nu, excursii \u00een occident \u2013 nu, reviste \u2013 nu!\u201c, conchide autorul jurnalului.<br \/>\nToate acestea peste mizeria vie\u0163ii cotidiene. Marcat\u0103 de lipsa p\u00e2inii, de punerea ei \u00een v\u00e2nzare t\u00e2rziu dup\u0103-amiaza, dup\u0103 ce naveti\u015ftii au plecat cu m\u00e2na goal\u0103 acas\u0103, apoi de institu\u0163ionalizarea cartelei, aceasta dup\u0103 patru decenii de construc\u0163ie victorioas\u0103 a socialismului, de nesf\u00e2r\u015fitele cozi pentru cump\u0103rarea de alimente, \u00een fapt, o \u00eenfometare organizat\u0103 a popula\u0163iei. Toate acestea au urmat deciziei de a achita \u00eenainte de termen \u00eemprumuturile proste\u015fti f\u0103cute \u00een anii industrializ\u0103rii for\u0163ate. \u00cenfometare \u00een condi\u0163iile \u00een care Rom\u00e2nia exporta cantit\u0103\u0163i uria\u015fe de carne: \u201e\u00cen 1985, \u00een Rom\u00e2nia, produc\u0163ia de carne a fost de peste dou\u0103 milioane de tone, deci 86 kg pe locuitor. \u015f\u2026\u0163 Mul\u0163i rom\u00e2ni au uitat \u00eens\u0103 gustul c\u0103rnii. \u015f\u2026\u0163 Numai \u00een U.R.S.S. am exportat \u00een 1985 156.000 de tone carne animal\u0103, 300.000 tone carne de pas\u0103re, 60 milioane cutii de conserve. Exportul rom\u00e2nesc de carne c\u0103tre U.R.S.S. a fost, \u00een 1985, de dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t \u00een 1984.\u201c, consemneaz\u0103 autorul jurnalului. Locuin\u0163ele, dar \u015fi birourile, s\u0103lile de spectacole, \u015fcolile, spitalele sunt ne\u00eenc\u0103lzite \u00een timpul iernii. Nu au fost pu\u0163ini cei care \u015fi-au sf\u00e2r\u015fit zilele fiindc\u0103 au ales s\u0103 se \u00eenc\u0103lzeasc\u0103 arz\u00e2nd gazele \u00een ma\u015finile de g\u0103tit din buc\u0103t\u0103rii, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie c\u0103, din motive de economie, acestea erau livrate \u00een amestec cu bioxid de carbon. Pentru a se mai sus\u0163ine prin umor, oamenii \u00ee\u015fi spuneau c\u0103 \u201e \u2013 Z\u0103pada din acest an este artificial\u0103. \u2013 De ce? \u2013 O pui pe calorifer \u015fi nu se tope\u015fte\u201c. Economiile la energie iau forma unor lungi \u00eentreruperi de curent care pot dura ceasuri \u00eentregi. Rezultatul este c\u0103 locuitorii s-au \u00eentors, ca \u00een Evul Mediu, la lum\u00e2n\u0103ri. Restric\u0163iile s-au extins de asemenea asupra automobilelor: \u201e\u015eirul de ma\u015fini care a\u015fteptau s\u0103 ajung\u0103 la benzin\u0103ria de la podul B\u0103neasa m\u0103sura aproape 3 km. Cinci ore de a\u015fteptare pentru 30 litri de benzin\u0103\u201c. S-au ad\u0103ugat la acestea concedierile, mai ales \u00een mediul celor care se ocupau de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi cultur\u0103. Atent la temerile celor din preajm\u0103, Iordan Datcu noteaz\u0103: \u201e\u00cemi spune un coleg c\u0103 la Biblioteca Central\u0103 de Stat era mare jale: s-a anun\u0163at o drastic\u0103 reducere de personal, aproape cincizeci la sut\u0103\u201c. Nu este singura institu\u0163ie c\u0103reia i se prezice sf\u00e2r\u015fitul. \u201eMare reducere de personal la Academia Rom\u00e2n\u0103. Au mai r\u0103mas doar patru salaria\u0163i&#8230; la Institutul de Cercet\u0103ri Etnologice \u015fi Dialectologice au fost concedia\u0163i vreo 27 de folclori\u015fti, etnografi \u015fi lingvi\u015fti tineri \u015fi v\u00e2rstnici&#8230; f\u0103r\u0103 s\u0103 li se asigure un alt loc de munc\u0103\u201c. Adic\u0103 aproximativ o treime din salaria\u0163i. Se \u00een\u0163elege c\u0103 toate aceste reduceri de personal au la baz\u0103 criterii politice, cum ar fi rudele \u00een str\u0103in\u0103tate sau, pur \u015fi simplu, faptul c\u0103 nu erau membri de partid. Lozinca \u201eS\u0103 promov\u0103m boul (\u00een loc de noul) la orice loc de munc\u0103\u201c \u00ee\u015fi v\u0103dea \u00eenc\u0103 o dat\u0103 actualitatea. Poate c\u0103 cea mai nea\u015fteptat\u0103 din\u00a0 surprizele acelor ani a fost decizia de a nu mai \u00eeng\u0103dui celor care au \u00eemplinit v\u00e2rsta de 60 de ani s\u0103 se interneze \u00een spitale. Erau oameni c\u0103rora, \u2013 dup\u0103 ce munciser\u0103 toat\u0103 via\u0163a \u015fi \u00ee\u015fi \u00eendepliniser\u0103 datoria fa\u0163\u0103 de societate \u2013, li se refuza dreptul la asisten\u0163\u0103 medical\u0103. Prin pensionare, nu mai erau utili lumii socialiste multilateral dezvoltate. Puteau s\u0103-\u015fi dea sufletul. D\u0103ruiau astfel statului \u015fi pensia cu care abia \u00ee\u015fi puteau duce traiul. \u201eC\u00e2nd se cere interven\u0163ia Salv\u0103rii, se \u00eentreab\u0103 de acolo ce v\u00e2rst\u0103 are bolnavul. Dac\u0103 este b\u0103tr\u00e2n, este l\u0103sat \u00een grija Domnului\u201c, noteaz\u0103 autorul jurnalului. Pentru a sc\u0103pa ora\u015fele de priveli\u015ftea b\u0103tr\u00e2nilor priva\u0163i de \u00eengrijiri medicale, conducerea partidului unic a propus ca ace\u015ftia s\u0103 fie trimi\u015fi la sate, \u00een locuri c\u00e2t mai dep\u0103rtate de priviri str\u0103ine. O idee preluat\u0103, de bun\u0103 seam\u0103, de la Stalin, t\u0103tucul popoarelor, cum a fost numit \u00een epoc\u0103. Acesta, la sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului, confruntat cu priveli\u015ftea mul\u0163imii de ciungi, handicapa\u0163i, mutila\u0163i de r\u0103zboi, a decis, pentru a \u00eenfrumuse\u0163a peisajul urban, expedierea lor \u00een mas\u0103, \u00een Siberia. Se \u00een\u0163elege c\u0103 nici aceia nu au avut parte vreodat\u0103 de asisten\u0163\u0103 social\u0103 ori \u00eengrijire medical\u0103.<br \/>\nProbabil c\u0103 cea mai destructiv\u0103 dintre multele decizii luate \u00een epoc\u0103 a fost proiectul \u201esistematiz\u0103rii satelor\u201c. Acesta avea \u00een vedere extinderea suprafe\u0163ei cultivate prin demolarea a 8.000 de sate \u015fi cazarea popula\u0163iei \u00een blocurile-standard bine cunoscute, informa\u0163ie care a provocat reac\u0163ii vehemente \u00een cele mai diverse col\u0163uri ale lumii, obiec\u0163ia principal\u0103 fiind aceea c\u0103 dispari\u0163ia satelor, a modului de via\u0163\u0103 \u015fi culturii pe care au creat-o oamenii locului, reprezenta un atac la adresa civiliza\u0163iei europene. Demonstra\u0163iile pornite \u00een mai toate capitalele Europei occidentale, comentariile liderilor politici au pus conducerea partidului communist \u00een defensiv\u0103. Ilustrul erou al neamului s-a v\u0103zut \u00een situa\u0163ia de a-\u015fi sus\u0163ine punctul de vedere, de a limita apoi amplitudinea proiectului, \u00eentr-un cuv\u00e2nt, de a negocia, un talent pentru care nu v\u0103dise aptitudini. Dar lucrurile aveau s\u0103 ia o turnur\u0103 surprinz\u0103toare chiar \u015fi pentru cei care socoteau c\u0103 regimul comunist se instalase la putere pentru eternitate. \u00cen Europa de r\u0103s\u0103rit, care trecuse de acum prin revolu\u0163ia din Ungaria, \u00een 1956, prin Prim\u0103vara de la Praga, \u00een 1968, se preg\u0103teau de erup\u0163ie vulcani noi. Sindicatul \u201eSolidaritatea\u201c din Polonia se definea ca un grup politic de opozi\u0163ie; minerii din Done\u0163k intrau \u00een grev\u0103, cer\u00e2nd condi\u0163ii mai bune de via\u0163\u0103, Sovietul suprem al U.R.S.S. recuno\u015ftea autonomia economic\u0103 a republicilor baltice, intelectualii din Basarabia cereau recunoa\u015fterea limbii rom\u00e2ne ca limb\u0103 oficial\u0103 a statului, etnicii germani din R.D.G. se refugiau la Ambasada Germaniei Federale de la Budapesta \u015fi solicitau emigrarea \u00een Germania occidental\u0103, mii de etnici turci emigrau din Bulgaria \u00een Turcia, la Praga intrau \u00een grev\u0103 80.000 de studen\u0163i. Toate aceste incidente prevesteau schimb\u0103ri iminente. Atent la ceea ce se petrece, Iordan Datcu urm\u0103re\u015fte modul \u00een care evenimente aparent independente afectau structura \u00eentregului sistem politic. \u00cen fraze scurte sunt consemnate evenimente disparate din mai toate statele comuniste. Primul-ministru al Poloniei demisioneaz\u0103; \u00eel urmeaz\u0103 Erick Honecker, liderul Germaniei de R\u0103s\u0103rit; la Sofia e \u00eenlocuit Todor Jivkov. Rom\u00e2nia pare s\u0103 fie singurul stat \u00een care nu se petrece nimic. La 24 noiembrie 1989 Nicolae Ceau\u015fescu este reales secretar general al Comitetului Central al P.C.R. Pu\u0163ine zile mai t\u00e2rziu se declan\u015fa seria de demisii a secretarilor de partid din \u0163\u0103rile comuniste ale Europei r\u0103s\u0103ritene. Se salvau to\u0163i prin plecare. To\u0163i, cu excep\u0163ia celui mai iubit fiu al poporului. Pe el avea s\u0103-l a\u015ftepte o alt\u0103 soart\u0103.<br \/>\n\u00cen seria, nu mic\u0103, a volumelor de memorialistic\u0103 ap\u0103rute \u00een ultimii ani, Jurnalul lui Iordan Datcu ocup\u0103 un loc aparte. Ceea ce observ\u0103 el este mai ales lumea din jur, cea a editorilor de carte \u015fi via\u0163a politic\u0103 a \u0163\u0103rii. \u00censemn\u0103rile cu caracter personal, sentimentele pe care le \u00eencearc\u0103 ocup\u0103 locul secund. Acest unghi de vedere face ca volumul s\u0103 trezeasc\u0103 interesul unui grup mult mai mare de cititori. El le confirm\u0103 istoria prin care au trecut ei \u00een\u015fi\u015fi, vede pentru ei evenimente care le-au sc\u0103pat sau c\u0103rora nu le-au perceput semnifica\u0163ia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Jurnal 1981-1989 de Iordan Datcu, volum ap\u0103rut recent la editura RCR Editorial, ne readuce \u00een amintire via\u0163a din anii care au precedat schimbarea regimului politic din \u0163ara noastr\u0103, deceniul satanic, cum l-a numit un distins istoric literar, un timp pe care nu avem nicicum dreptul s\u0103-l uit\u0103m. Textul surprinde cu asemenea acurate\u0163e dramatismul epocii, \u00eenc\u00e2t&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/jurnalul-unor-ani-grei\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Jurnalul unor ani grei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12752],"class_list":["post-21202","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-jurnal-1981-1989-de-iordan-datcu"],"views":2213,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21202","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21202"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21202\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21202"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21202"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21202"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}