Din p\u0103cate, \u00een limba rom\u00e2n\u0103 nu avem at\u00e2tea traduceri c\u00e2te ar merita opera marelui antropolog francez de origine belgian\u0103 Claude L\u00e9vi-Strauss. Au existat, desigur, c\u00e2teva tentative l\u0103udabile \u00eenainte de 1989 (Tropice triste, Antropologia structural\u0103, G\u00e2ndirea s\u0103lbatic\u0103 \u015fi Totemismul azi), urmate de Mitologice I. Crud \u015fi g\u0103tit, traducere \u015fi prefa\u0163\u0103 de Ioan P\u00e2nzaru \u00een 1995. \u00cen sensul acesta, ini\u0163iativa Editurii Polirom de a relua unele dintre volumele emblematice ale lui L\u00e9vi-Strauss (G\u00e2ndirea s\u0103lbatic\u0103, 2011) sau de a publica altele noi, \u00een colec\u0163ia \u201ePlural\u201c, nu poate fi dec\u00e2t l\u0103udabil\u0103. Astfel, au ap\u0103rut: Antropologia \u015fi problemele lumii moderne (2011), Cealalt\u0103 fa\u0163\u0103 a Lunii. Scrieri despre Japonia (2013) sau To\u0163i suntem ni\u015fte canibali (2014), toate \u00een traducerea lui Giuliano Sfichi.
\nCele trei volume despre care va fi vorba aici sunt simptomatice pentru un versant mai pu\u0163in cunoscut \u015fi mai pu\u0163in frecventat al operei lui L\u00e9vi-Strauss. Nu este vorba de cel al marilor proiecte de decriptare a mitologiilor \u015fi a formelor complexe ale vie\u0163ii sociale, ci de versantul conferin\u0163elor, articolelor ocazionale sau al scrierilor de pl\u0103cere. Aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 am avea de-a face cu texte care s\u0103 nu fie pline de semnifica\u0163ie sau str\u0103b\u0103tute de chestiuni de baz\u0103 ale antropologiei culturale. Dimpotriv\u0103! Volumele ap\u0103rute la Polirom \u0163es o re\u0163ea de semnifica\u0163ii precise, vin cu interoga\u0163ii interdependente \u015fi reiau acelea\u015fi probleme majore din unghiuri de vedere diferite.
\nPrimele dou\u0103 volume, Antropologia \u015fi problemele lumii moderne \u015fi Cealalt\u0103 fa\u0163\u0103 a Lunii sunt legate de Japonia: primul, pentru c\u0103 reune\u015fte trei conferin\u0163e sus\u0163inute de savant \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103 \u00een 1986, iar al doilea, pentru c\u0103 str\u00e2nge laolalt\u0103 scrieri pe care L\u00e9vi-Strauss le-a consacrat \u00een decursul vremii culturii japoneze. F\u0103r\u0103 s\u0103 fie un specialist \u00een culturile Orientului Extrem, L\u00e9vi-Strauss s-a ar\u0103tat preocupat de ele \u00een contrabalans cu interesul s\u0103u sistematic pentru culturile amerindienilor sau \u00een contrast cu cultura european\u0103. \u00centr-un spirit profund relativist, care i-a caracterizat \u00eentotdeauna viziunea despre lume, L\u00e9vi-Strauss investigheaz\u0103 diferen\u0163ele culturale, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 japonezii au g\u0103sit solu\u0163ii foarte diferite la acelea\u015fi probleme care li s-au pus pe de o parte europenilor, iar pe de alt\u0103 parte chinezilor, de care se deosebesc profund \u00een ciuda faptului c\u0103 par s\u0103 fi importat aproape tot din China. Japonezii \u00eencalec\u0103 pe cal din partea dreapt\u0103, nu din st\u00e2nga, ca noi, citesc \u00eentr-o logic\u0103 spa\u0163ial\u0103 diferit\u0103, m\u00e2nuiesc altfel uneltele, ascult\u0103 \u0163\u00e2r\u00e2itul insectelor ca pe o muzic\u0103, \u00eens\u0103 aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 solu\u0163iile lor adaptativ-culturale ar fi mai pu\u0163in eficace. Toate aspectele culturii japoneze \u00eel intereseaz\u0103 pe L\u00e9vi-Strauss care le decripteaz\u0103 atent, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 morga specialistului: literatura, muzica, pictura lui Sengai \u015fi arta stampelor, dar mai ales produc\u0163ia mitologic\u0103, \u00een raporturile ei str\u00e2nse cu cea din America de Nord. Scopul demersului analitic este de a stabili locul \u015fi rolul culturii japoneze \u00een lume, dar \u015fi tr\u0103s\u0103turile principale ale acesteia. L\u00e9vi-Strauss o vede caracterizat\u0103 de un \u201ecartezianism sensibil sau estetic\u201c, nu de unul \u201econceptual\u201c (p. 44), de o multitudine de \u201etonuri\u201c diferite (de\u015fi limbii japoneze acestea \u00eei lipsesc, p. 49), dar \u015fi de o \u201ealternan\u0163\u0103 de \u00eemprumuturi \u015fi sinteze, de sincretism \u015fi originalitate\u201c (p. 31), c\u0103rora li se adaug\u0103 \u201ezelul fiec\u0103ruia de a-\u015fi face treaba cum se cuvine\u201c \u015fi \u201ebun\u0103voin\u0163a plin\u0103 de vioiciune\u201c (p. 53).
\nCel de-al treilea volum, To\u0163i suntem ni\u015fte canibali, adun\u0103 \u015faisprezece texte scrise \u00een 1989-2000, c\u0103rora li s-a ad\u0103ugat un eseu mai vechi, Supliciul lui Mo\u015f Cr\u0103ciun. Cele \u015faisprezece texte, ce abordeaz\u0103 problematici foarte diferite, au fost scrise pentru a r\u0103spunde unei cereri din partea cotidianului italian La Repubblica. Una dintre mizele majore ale lui L\u00e9vi-Strauss este de a defini rolul antropologului \u00een societ\u0103\u0163ile contemporane (\u015fi, implicit, de a rea\u015feza perspectivele disciplinei), iar aceasta vine ca un ecou la preocup\u0103rile din Antropologia \u015fi problemele lumii moderne, de unde sunt reluate cu nuan\u0163\u0103ri de rigoare \u015fi cu deplas\u0103ri de accente.
\nL\u00e9vi-Strauss se ocup\u0103 de rudenie, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 \u2013 \u00een cazul ambelor tipuri de filia\u0163ie cunoscute \u00een antropologie, cea patriliniar\u0103 \u015fi cea matriliniar\u0103 \u2013, sistemul social, politic \u015fi de transmitere a bunurilor este dominat tot de b\u0103rba\u0163i, numai c\u0103 \u00eentr-un caz rolul-cheie este jucat de so\u0163ul mamei, iar \u00een cel\u0103lalt de fratele mamei. \u00cen articolul \u00centoarcerea unchiului dinspre mam\u0103, L\u00e9vi-Strauss leag\u0103 de importan\u0163a filia\u0163iei matriliniare (existent\u0103 \u015fi \u00een Europa) anumite gesturi care, altfel, ar p\u0103rea incomprehensibile, cum ar fi interven\u0163ia contelui Spencer \u00een afacerile familiei regale britanice, dup\u0103 moartea suspect\u0103 a prin\u0163esei Diana, sora sa. Contele Spencer considera c\u0103 are misiunea de a da o educa\u0163ie plin\u0103 de moralitate nepo\u0163ilor s\u0103i, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t tragedii de felul aceleia din 1997 s\u0103 nu se repete.
\nTot pornind de la regulile filia\u0163iei \u00een societ\u0103\u0163ile numite \u201eprimitive\u201c interogheaz\u0103 antropologul \u015fi dificult\u0103\u0163ile pe care le pune procrea\u0163ia asistat\u0103 \u00een societ\u0103\u0163ile moderne (Probleme de societate: excizie \u015fi procreare asistat\u0103, pp. 79-99). Dac\u0103 \u00een societ\u0103\u0163ile tradi\u0163ionale filia\u0163ia era considerat\u0103 o \u201eleg\u0103tur\u0103 social\u0103\u201c, \u00een societatea noastr\u0103 contemporan\u0103 ea tinde s\u0103 devin\u0103 (sau s\u0103 redevin\u0103, a\u015f zice eu) o \u201eleg\u0103tur\u0103 biologic\u0103\u201c (p. 90). Dar problemele pe care le ridic\u0103 incapacitatea de a avea urma\u015fi biologici, rezolvate prin insemin\u0103ri artificiale, prin mame purt\u0103toare, prin dona\u0163ii de ovule etc., nu erau necunoscute culturilor tradi\u0163ionale. Antropologul citeaz\u0103 institu\u0163ia leviratului sau cazul popula\u0163iei nuer din Sudan, care asimileaz\u0103 femeia steril\u0103 cu un b\u0103rbat, d\u00e2ndu-i dreptul s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 cu o femeie. Tot la nuer, un b\u0103rbat mort f\u0103r\u0103 urma\u015fi \u015ftie c\u0103 fratele s\u0103u va cump\u0103ra o so\u0163ie \u015fi va procrea \u00een numele mortului, iar pe fiul n\u0103scut \u00eel va considera nepot. \u015ei astfel de cazuri sunt numeroase, ele demonstr\u00e2nd c\u0103 \u00een problemele contemporane, din ce \u00een ce mai spinoase, competen\u0163ele antropologilor pot aduce r\u0103spunsuri pre\u0163ioase (Cine este copilul cui? Care este natura drepturilor \u015fi a obliga\u0163iilor parentale \u015fi filiale?).
\nContribu\u0163iile de antropologia artei sunt majore \u00een To\u0163i suntem ni\u015fte canibali. L\u00e9vi-Strauss interpreteaz\u0103 originea podoabelor, pe care o descoper\u0103 \u00eentr-o alternan\u0163\u0103 de moale \u015fi tare: \u201epodoabele transform\u0103 moalele \u00een tare; ele se substituie p\u0103r\u0163ilor blamate ale corpului, care prefigureaz\u0103 moartea\u201c (Bijuteriile etnologului, p. 122). Arta \u00een societ\u0103\u0163ile \u201eprimitive\u201c \u00eei permite antropologului s\u0103 arate faptul c\u0103 nu doar \u00een Europa arti\u015ftii au constituit o categorie social\u0103 aparte. \u00cen vestul Canadei, pe coasta Pacificului, ei formau o cast\u0103 privilegiat\u0103, calitatea de artist transmi\u0163\u00e2ndu-se ereditar \u00een s\u00e2nul nobilimii. Totu\u015fi, \u00een cast\u0103 puteau p\u0103trunde \u015fi oameni obi\u015fnui\u0163i ale c\u0103ror aptitudini de a picta sau de a sculpta fuseser\u0103 remarcate. Riturile de ini\u0163iere, lungi \u015fi severe, presupuneau ca un predecesor s\u0103-\u015fi proiecteze puterea supranatural\u0103 \u00een trupul urma\u015fului (Portrete de arti\u015fti, pp. 129-143). Eseul Varia\u0163iuni pe tema unui tablou de Poussin \u00eei prilejuie\u015fte lui L\u00e9vi-Strauss compararea concep\u0163iilor mitologice diferite despre ecou \u00een cultura greco-roman\u0103 \u015fi \u00een cea amerindian\u0103: la noi, treze\u015fte nostalgia, \u00een vreme ce la nativii din America de Nord el cauzeaz\u0103 ne\u00een\u0163elegere.
\nAlte texte, seduc\u0103toare prin varietatea subiectelor \u015fi a perspectivelor interpretative, privesc cultura japonez\u0103, din nou (\u201eTotul pe dos\u201c, pp. 47-56), raporturile dintre \u201eg\u00e2ndirea mitic\u0103\u201c \u015fi \u201eg\u00e2ndirea \u015ftiin\u0163ific\u0103\u201c (pp. 151-162), concep\u0163ia lui Michel de Montaigne despre America \u015fi \u00eenceputurile timide ale relativismului cultural (pp. 145-150), locul privilegiat al Italiei \u00een edificiul filozofiei pozitiviste ridicat de un mare filozof francez (Auguste Comte \u015fi Italia, pp. 175-189) sau discutarea ipotezelor despre na\u015fterea grupurilor sociale (Sexualitatea feminin\u0103 \u015fi originea societ\u0103\u0163ii, pp. 201-213).
\nSupliciul lui Mo\u015f Cr\u0103ciun, eseu din 1952, este singurul dezam\u0103gitor din volum. L\u00e9vi-Strauss pleac\u0103 de la un fapt de societate, anume indignarea Bisericii Catolice din Fran\u0163a \u00eempotriva \u201ep\u0103g\u00e2niz\u0103rii\u201c s\u0103rb\u0103torii Cr\u0103ciunului, manifestate prin comercializare, abunden\u0163\u0103 de cadouri, brazi \u00eempodobi\u0163i \u015fi generalizarea figurii americanizate a Mo\u015fului. (Aceasta \u00eemi aduce aminte de recenta interven\u0163ie a Patriarhiei Rom\u00e2ne cu privire la celebrarea Halloween-ului \u00een \u015fcoli!) L\u00e9vi-Strauss purcede la o inventariere istoricizant\u0103 a elementelor care compun s\u0103rb\u0103toarea Cr\u0103ciunului a\u015fa cum o cunoa\u015ftem acum, dar limit\u00e2ndu-se la tradi\u0163ii medievale \u015fi renascentiste ale Europei Occidentale. Figura lui Mo\u015f Cr\u0103ciun este legat\u0103 de regele Saturnaliilor din vechime sau de Sf\u00e2ntul Nicolae, cel care i-a \u00eenviat pe Tres clerici uci\u015fi samavolnic. C\u00e2ntecele din perioada Cr\u0103ciunului, \u00een care se face adesea aluzie la moarte, sunt o conjurare a for\u0163elor \u00eentunericului, iar darurile pe care le oferim copiilor ar fi de fapt ofrande pentru mor\u0163i: \u201eCredin\u0163a pe care o cultiv\u0103m la copiii no\u015ftri c\u0103 juc\u0103riile vin din lumea de dincolo aduce un alibi impulsului secret care ne incit\u0103, \u00een realitate, s\u0103 le oferim lumii de dincolo sub pretextul c\u0103 le oferim copiilor\u201c (p. 43). De\u015fi considera\u0163iile lui L\u00e9vi-Strauss par imbatabile, ele se sprijin\u0103 doar pe un c\u00e2ntec sco\u0163ian din secolul al XVIII-lea; or, o deschidere spre foarte variatul material folcloric disponibil pentru \u0163\u0103rile din Estul Europei ar fi \u00eembog\u0103\u0163it mult perspectiva oarecum simplificatoare din acest text \u015fi ar fi putut conduce la interpret\u0103ri mai fine ale r\u0103d\u0103cinilor p\u0103g\u00e2ne ale Cr\u0103ciunului, precum \u015fi ale evolu\u0163iilor istorice ale s\u0103rb\u0103torii.
\nDou\u0103 eseuri din volumul lui L\u00e9vi-Strauss arunc\u0103 o privire critic\u0103 asupra modelului de dezvoltare adoptat de societ\u0103\u0163ile europene, care s-a extins ulterior la \u00eentreaga planet\u0103: Nu exist\u0103 dec\u00e2t un singur tip de dezvoltare? (pp. 57-78), Lec\u0163ia de \u00een\u0163elepciune a vacilor nebune (pp. 215-228). \u00cen primul dintre ele, antropologul \u00ee\u015fi centreaz\u0103 demersul pe na\u015fterea \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea agriculturii, pe care unii o privesc drept cel mai semnificativ salt civiliza\u0163ional din istoria omenirii. Putem \u00eens\u0103 face un exerci\u0163iu de imagina\u0163ie, pe baza unor fapte incontestabile, care ne-ar ar\u0103ta c\u0103 alte c\u0103i erau posibile pentru umanitate, c\u0103 trecerea de la v\u00e2n\u0103toare \u015fi cules la agricultur\u0103 nu era imperativ\u0103 \u015fi c\u0103 nu e vorba aici de etapele unei evolu\u0163ii inevitabile, care s-ar impune tuturor oamenilor. \u201eDin mai multe puncte de vedere, agricultura a constituit un progres; ea produce mai mult\u0103 hran\u0103 pe o suprafa\u0163\u0103 \u015fi \u00eentr-un timp date, permite o cre\u015ftere mai rapid\u0103 a popula\u0163iei, o ocupare mai dens\u0103 a solului \u015fi grup\u0103ri sociale mai extinse. V\u0103zut\u0103 din alte unghiuri \u00eens\u0103, agricultura a reprezentat un regres. Ea a degradat regimul alimentar, limitat de atunci \u00eenainte la c\u00e2teva produse bogate \u00een calorii, dar s\u0103race \u00een principii nutritive: din cele \u00een jur de o mie de plante despre care se \u015ftie c\u0103 sunt sau au fost resurse alimentare, agricultura nu a re\u0163inut dec\u00e2t vreo dou\u0103zeci. \u015ei asta nu e tot, c\u0103ci restr\u00e2ng\u00e2ndu-\u015fi gama produc\u0163iilor, agricultura se expunea riscului de a face ca o recolt\u0103 slab\u0103 s\u0103 se transforme \u00eentr-un dezastru. De asemenea, agricultura necesit\u0103 mai mult\u0103 munc\u0103\u201c (p. 76). Dac\u0103 azi nu ne putem permite luxul s\u0103 ne lipsim de agricultur\u0103, e posibil totu\u015fi s\u0103 ne imagin\u0103m c\u0103 str\u0103mo\u015fii ar fi putut-o face, merg\u00e2nd pe o alt\u0103 cale a dezvolt\u0103rii.
\n\u00cen al doilea eseu de critic\u0103 social\u0103, perfect complementar cu primul, L\u00e9vi-Strauss se apleac\u0103 asupra nevoii de proteine a omului \u015fi asupra modului \u00een care \u015fi-o satisface prin cre\u015fterea industrial\u0103 a animalelor, hr\u0103nite cu substan\u0163e care contrazic at\u00e2t principiile g\u00e2ndirii mitice, c\u00e2t \u015fi pe cele ale g\u00e2ndirii \u015ftiin\u0163ifice. Boala vacii nebune e un exemplu al consecin\u0163elor nefaste ale unei politici alimentare aberante. Trebuie re\u0163inut c\u0103 aceste animale ne dau \u00eenapoi doar o mic\u0103 parte din caloriile pe care le-au consumat \u00een timpul vie\u0163ii, \u00een condi\u0163iile \u00een care consum\u0103 o mare parte a produc\u0163iei globale de cereale. \u00cen condi\u0163iile cre\u015fterii accelerate a popula\u0163iei, se estimeaz\u0103 c\u0103 vom avea nevoie de \u00eentreaga produc\u0163ie cerealier\u0103 \u015fi c\u0103 nu va mai r\u0103m\u00e2ne nimic pentru animalele \u015fi p\u0103s\u0103rile domestice. Confrunta\u0163i cu aceast\u0103 realitate, va trebui s\u0103 adopt\u0103m un regim alimentar similar cu al indienilor \u015fi al chinezilor, unde carnea acoper\u0103 o mic\u0103 propor\u0163ie din necesarul de proteine \u015fi calorii. Ne vom asigura carnea din pescuit \u015fi v\u00e2n\u0103toare, poate chiar \u00eempu\u015fc\u00e2nd vaci \u015fi oi care vor fi redevenit s\u0103lbatice. \u201e\u00cen acest caz, epidemia vacii nebune, \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-i de carne pe cei care o consum\u0103, nu ar face dec\u00e2t s\u0103 accelereze o evolu\u0163ie \u00een curs. Ea i-ar ad\u0103uga doar o component\u0103 mistic\u0103 f\u0103cut\u0103 din sentimentul difuz c\u0103 specia noastr\u0103 pl\u0103te\u015fte pentru c\u0103 a \u00eenc\u0103lcat ordinea natural\u0103\u201c (p. 226).
\n\u201eA nu \u00eenc\u0103lca ordinea natural\u0103\u201c (at\u00e2t \u00een natur\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een cultur\u0103), iat\u0103, probabil, cea mai mare \u201elec\u0163ie de \u00een\u0163elepciune\u201c pe care ne-o pot da antropologia \u015fi L\u00e9vi-Strauss \u00een cele trei volume recente de la Polirom. Unitatea acestor volume, reluarea simfonic\u0103 a exemplelor discutate, echilibrul demonstra\u0163iilor, toate fac din ele o lectur\u0103 de temelie. Stilul destins, expunerea eseistic\u0103 liber\u0103 a marilor teme din g\u00e2ndirea lui L\u00e9vi-Strauss deschid accesul marelui public spre \u00een\u0163elegerea ambi\u0163ioaselor demersuri \u015ftiin\u0163ifice ale antropologului francez \u015fi le pun pe acestea \u00eentr-o foarte l\u0103muritoare perspectiv\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Din p\u0103cate, \u00een limba rom\u00e2n\u0103 nu avem at\u00e2tea traduceri c\u00e2te ar merita opera marelui antropolog francez de origine belgian\u0103 Claude L\u00e9vi-Strauss. Au existat, desigur, c\u00e2teva tentative l\u0103udabile \u00eenainte de 1989 (Tropice triste, Antropologia structural\u0103, G\u00e2ndirea s\u0103lbatic\u0103 \u015fi Totemismul azi), urmate de Mitologice I. Crud \u015fi g\u0103tit, traducere \u015fi prefa\u0163\u0103 de Ioan P\u00e2nzaru \u00een 1995. \u00cen… Cite\u0219te mai mult »Un L\u00e9vi-Strauss mai pu\u0163in cunoscut<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[12745,12744],"class_list":["post-21195","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-antropologia-si-problemele-lumii-moderne","tag-treducere-claude-levi-strauss"],"views":2621,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21195","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21195"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21195\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21195"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21195"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21195"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}