\u00cen epocile premoderne, morala a avut o esen\u0163\u0103 strict teologic\u0103, ea neput\u00e2nd fi conceput\u0103\u00a0 independent de religie. Axioma culturii cre\u015ftine tradi\u0163ionale afirm\u0103 c\u0103 f\u0103r\u0103 Dumnezeu nu poate exista moral\u0103 \u015fi viceversa. Dumnezeu este alfa \u015fi omega, \u00eenceputul \u015fi sf\u00e2r\u015fitul a toate, astfel \u00eenc\u00e2t doar prin El pot fi cunoscute legile morale ce conduc spre virtute. Corupt \u015fi viciat de p\u0103catul originar, omul nu-\u015fi poate afla temeiul moralit\u0103\u0163ii \u00een el \u00eensu\u015fi. Astfel, numai revela\u0163ia \u015fi credin\u0163a \u00eentr-un Dumnezeu \u2013 Judec\u0103tor Suprem \u2013 care pedepse\u015fte gre\u015felile \u015fi r\u0103spl\u0103te\u015fte virtu\u0163ile poate asigura \u00een mod eficient moralitatea. Dumnezeu devine, a\u015fadar, fundamentul moralit\u0103\u0163ii.
\nEpoca modern\u0103 debuteaz\u0103 cu emanciparea treptat\u0103 a omului de influen\u0163a religiei p\u00e2n\u0103 la ruperea cordonului ombilical de Dumnezeu, oper\u00e2nd astfel un clivaj \u00eentre sfera moralei \u015fi sfera religiei. De altfel, odat\u0103 cu sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVII lea asist\u0103m la eliberarea valorilor etice de sub tutela credin\u0163ei \u015fi la epurarea virtu\u0163ilor morale de orice con\u0163inut religios. Dumnezeu nu mai este considerat fundamentul moralit\u0103\u0163ii, ceea ce conduce la o moral\u0103, la o virtute f\u0103r\u0103 Dumnezeu. \u00cencrederea tot mai accentuat\u0103 \u00een puterea ra\u0163iunii, a \u015ftiin\u0163ei \u015fi a voin\u0163ei umane ia forma convingerii c\u0103 omul poate fi moral \u015fi virtuos f\u0103r\u0103 sprijin supranatural sau transcendent. Acest prim proces al seculariz\u0103rii etice (1700-1950), marc\u00e2nd emanciparea de spiritul \u015fi de dogmele religiei, mai p\u0103streaz\u0103, ca o palid\u0103 reflexie, o no\u0163iune esen\u0163ial\u0103 \u00eemprumutat\u0103 din sfera religiei, \u015fi-anume no\u0163iunea de datorie sau obliga\u0163ie absolut\u0103, \u00eenlocuind astfel \u201ereligia datoriei\u201c cu o \u201edatorie f\u0103r\u0103 religie\u201c. Expresia cea mai \u00eenalt\u0103 \u015fi mai elocvent\u0103 \u00een acest sens este ridicarea imperativului moral kantian la rangul de valoare absolut\u0103: \u201eAc\u0163ioneaz\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 folose\u015fti umanitatea at\u00e2t \u00een persoana ta, c\u00e2t \u015fi \u00een persoana altuia totdeauna \u00een acela\u015fi timp ca scop, iar niciodat\u0103 numai ca mijloc\u201c. \u00cemplinirea datoriei, \u201ecea mai sublim\u0103 obliga\u0163ie\u201c, \u00eenseamn\u0103 respectarea imperativului categoric, adic\u0103 respectarea umanit\u0103\u0163ii din fiecare persoan\u0103 care devine astfel scop \u00een sine, ceea ce-i confer\u0103 \u015fi suprema demnitate. Aceast\u0103 datorie\/obliga\u0163ie moral\u0103 nu mai este impus\u0103 \u015fi revelat\u0103 din afar\u0103, ci se impune de la sine cu ajutorul ra\u0163iunii capabil\u0103 s\u0103 surprind\u0103 adev\u0103ruri evidente prin ele \u00eensele sau principii simple \u015fi indiscutabile ale moralei universale.
\nEpoca postmodern\u0103 va continua procesul de secularizare al eticii prin abolirea \u015fi dizolvarea datoriei \u00eens\u0103\u015fi, ca ultim\u0103 form\u0103 religioas\u0103 a moralei, marc\u00e2nd astfel o nou\u0103 etap\u0103, o nou\u0103 epoc\u0103 \u2013 \u201eepoca postdatoriei\u201c. \u015etim c\u0103 dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial, mai exact \u00een 1948, apar Drepturile Omului, ca reac\u0163ie la crimele \u015fi atrocit\u0103\u0163ile comise de regimul nazist, ceea ce a f\u0103cut posibil ca, dup\u0103 1950, s\u0103 apar\u0103 o devalorizare at\u00e2t de dramatic\u0103 a moralei datoriei \u00eenc\u00e2t aceasta s\u0103 fie \u00eenlocuit\u0103 cu o moral\u0103 a drepturilor. Vorbim, deci, de \u201eamurgul datoriei\u201c altruiste \u015fi de r\u0103s\u0103ritul drepturilor egoiste. Epoca \u201epostdatoriei\u201c caracterizeaz\u0103 societ\u0103\u0163ile postmoraliste dominate nu de valorile datoriei, ci de valorile narcisist-egoiste ale individului preocupat doar de fericirea \u015fi bun\u0103starea personale. Ca urmare a acestei st\u0103ri de fapt, apare o etic\u0103 minor\u0103, minimal\u0103 care exclude spiritul de sacrificiu, de abnega\u0163ie, de devotament stimul\u00e2nd doar narcisismul, hedonismul \u015fi consumerismul individului, dorin\u0163ele \u015fi pulsiunile imediate, posesiunile egoiste \u015fi fericirea privat\u0103, palpabil\u0103 \u015fi material\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t nu e de mirare c\u0103 indivizii nu par a mai avea alt\u0103 obliga\u0163ie dec\u00e2t aceea de a se ata\u015fa sau de a se raporta exclusiv la ei \u00een\u015fi\u015fi. Aceast\u0103 etic\u0103 nu impune niciun sacrificiu major \u015fi nicio dep\u0103\u015fire de sine, ci graviteaz\u0103 doar \u00een jurul drepturilor egoiste ce anuleaz\u0103, desfiin\u0163eaz\u0103 sau subestimeaz\u0103 at\u00e2t datoria sf\u00e2nt\u0103 fa\u0163\u0103 de Dumnezeu, c\u00e2t \u015fi datoria riguroas\u0103 fa\u0163\u0103 de Cel\u0103lalt, Aproapele nostru. Pe prim plan trece doar dreptul egoist de a nu suferi \u015fi de a dispune liber de propria via\u0163\u0103, ca \u015fi cum aceasta ar fi un obiect de care te po\u0163i la o adic\u0103 debarasa c\u00e2nd devine incomod \u2013 cum e \u00een cazul avortului, eutanasiei.
\nDe la drepturile \u201enegative\u201c \u2013 dreptul la via\u0163\u0103, la libertate, la securitate, la proprietate, la fericire \u2013 p\u00e2n\u0103 la drepturile \u201epozitive\u201c oferite de politica statului asisten\u0163ial, indivizii se bucur\u0103 azi de o serie de drepturi care consider\u0103 c\u0103 li se cuvin \u015fi pentru care se bat cu pumnii \u00een piept, aceast\u0103 libertate a drepturilor devenind un pretext pentru o serie de revendic\u0103ri arogante \u015fi absurde, care nu fac dec\u00e2t s\u0103 inflameze la maxim egoismul indivizilor domina\u0163i de narcisism, de acel \u201eprincipiu al pl\u0103cerii\u201c ce tinde tot mai mult s\u0103 se substituie \u201eprincipiului realit\u0103\u0163ii\u201c.
\nAstfel, \u00een epoca postdatoriei accentul cade \u00een mult mai mare m\u0103sur\u0103 pe Eu, adic\u0103 pe Drepturi \u015fi \u00een mult mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103 pe Tu, adic\u0103 pe Datorii (datoriile fiind \u00eentotdeauna fa\u0163\u0103 de un \u201eTu\u201c fa\u0163\u0103 de un \u201eCel\u0103lalt\u201c), ceea ce conduce, a\u015fa cum am v\u0103zut, la o exacerbare f\u0103r\u0103 precedent a egoismului drepturilor, a egoismului indivizilor, care, raport\u00e2ndu-se exclusiv la propriul \u201eEu\u201c, scap\u0103 din vedere un termen esen\u0163ial, acel \u201eTu\u201c, singurul care poate restabili echilibrul \u015fi egalitatea rela\u0163iei dintre \u201eEu\u201c \u015fi \u201eTu\u201c. Acest accent exagerat pus pe \u201eEu\u201c, pe Drepturi \u00eel reduce \u00een cele din urm\u0103 pe om la o singur\u0103 dimensiune, aceea a omului \u201eunidimensional\u201c a c\u0103rui unic\u0103 preocupare este preocuparea egoist\u0103 de sine. Egoismul drepturilor conduce astfel la o adev\u0103rat\u0103 Tiranie a Eului (adic\u0103 la o tiranie a eurilor celor mul\u0163i, la o tiranie a majorit\u0103\u0163ii eurilor) care odat\u0103 acceptat\u0103 \u015fi validat\u0103 social devine pur \u015fi simplu un mod de a fi \u015fi un \u201emodel\u201c de urmat.
\nIat\u0103, deci, cum de la raportarea la Dumnezeu, ca prim sistem de referin\u0163\u0103, se trece la raportarea la Cel\u0103lalt, la Aproapele nostru, la Tu, ca al doilea sistem de referin\u0163\u0103, pentru ca azi, \u00een postmodernitate, s\u0103 se ajung\u0103 la raportarea exclusiv\u0103 la Eu, ca al treilea sistem de referin\u0163\u0103. Dac\u0103 \u00een cele dou\u0103 raport\u0103ri sau sisteme de referin\u0163\u0103 anterioare, Eul era doar presupus \u00een mod tacit \u015fi implicit, el fiind cu at\u00e2t mai mic cu c\u00e2t Dumnezeu sau Aproapele nostru erau mai mari, azi, dimpotriv\u0103, Eul este afirmat \u00een mod r\u0103spicat \u015fi explicit, el fiind cu at\u00e2t mai mare cu c\u00e2t Dumnezeu sau Aproapele sunt mai mici… p\u00e2n\u0103 la inexistente. \u00cen treac\u0103t fie spus, am observat adesea, f\u0103r\u0103 nicio inten\u0163ie de a jigni sau pream\u0103ri pe cineva, paradoxul dat de faptul c\u0103 oamenii \u201emici\u201c se consider\u0103 mereu \u00een-drept\u0103\u0163i\u0163i, afirm\u00e2nd c\u0103 au mai cur\u00e2nd drepturi, probabil din nevoia de compensare, motiv pentru care alunec\u0103 u\u015for \u00een egoism, \u00een timp ce oamenii \u201emari\u201c se consider\u0103 mereu \u00een-datora\u0163i, consider\u00e2nd c\u0103 au mai cur\u00e2nd datorii fa\u0163\u0103 de cel\u0103lalt, fa\u0163\u0103 de aproapele. Nu este vorba de a sus\u0163ine aici prioritatea datoriilor fa\u0163\u0103 de drepturi sau a drepturilor fa\u0163\u0103 de datorii, deoarece toate aceste \u201epriorit\u0103\u0163i\u201c creeaz\u0103, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, anumite dezechilibre, mai mari sau mai mici, mai mult sau mai pu\u0163in vizibile, ci doar de a sus\u0163ine ceva mult mai simplu, mai firesc \u015fi mai uman, anume faptul c\u0103 prioritar\u0103 trebuie s\u0103 fie mereu rela\u0163ia dintre Drepturi \u015fi Datorii, adic\u0103 rela\u0163ia dintre Eu \u015fi Tu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen epocile premoderne, morala a avut o esen\u0163\u0103 strict teologic\u0103, ea neput\u00e2nd fi conceput\u0103\u00a0 independent de religie. Axioma culturii cre\u015ftine tradi\u0163ionale afirm\u0103 c\u0103 f\u0103r\u0103 Dumnezeu nu poate exista moral\u0103 \u015fi viceversa. Dumnezeu este alfa \u015fi omega, \u00eenceputul \u015fi sf\u00e2r\u015fitul a toate, astfel \u00eenc\u00e2t doar prin El pot fi cunoscute legile morale ce conduc spre virtute.… Cite\u0219te mai mult »Egoismul Drepturilor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[7144,12738,12739,12740,12737],"class_list":["post-21191","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-drepturile-omului","tag-emanciparea-de-religie","tag-secularizarea-eticii","tag-societati-postmoraliste","tag-temeiul-moralitatii"],"views":1312,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21191","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21191"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21191\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21191"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21191"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21191"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}