Globalizarea \u00eenseamn\u0103 extinderea la maximum a pie\u0163ei pe care se valorific\u0103 produsele, prin demontarea barierelor \u00een fa\u0163a circula\u0163iei libere a bunurilor, persoanelor, serviciilor. Ea transform\u0103 oamenii \u00eentr-o popula\u0163ie numeroas\u0103, guvernat\u0103 de reguli simple ce fac abstrac\u0163ie de condi\u0163iile de spa\u0163iu \u015fi timp \u015fi par a fi, prin \u00eenl\u0103turarea oric\u0103rei limit\u0103ri puse libert\u0103\u0163ii, \u00eensu\u015fi \u201etriumful ra\u0163iunii\u201c \u015fi, ca urmare, \u201esf\u00e2r\u015fitul istoriei\u201c. Maximumul vizat este lumea, \u00eenc\u00e2t francezii vorbesc de \u201emondializare\u201c, sau globul terestru, americanii vorbind de \u201eglobalizare\u201c. Globalizarea este altceva dec\u00e2t interna\u0163ionalizarea (vezi mai larg Andrei Marga, Religia \u00een era globaliz\u0103rii, Editura Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2014, pp. 13-25), care \u00eenseamn\u0103 trecerea unui bun de la o na\u0163iune la alte na\u0163iuni. Interna\u0163ionalizarea r\u0103m\u00e2ne diferit\u0103 de globalizare \u015fi atunci c\u00e2nd include un transfer \u00een serviciul competitivit\u0103\u0163ii pe pia\u0163a l\u0103rgit\u0103.
\nDar dac\u0103 se atinge maximumul, mai poate surveni ceva care s\u0103 nu fie ceea ce este deja? Putem dep\u0103\u015fi maximumul? Nu cumva logica ne interzice s\u0103 vorbim despre ceea ce este mai mult dec\u00e2t cel mai mult? Exist\u0103 un \u201edincolo\u201c pentru globalizare?
\nR\u0103spunsul formal este la \u00eendem\u00e2n\u0103: dincolo de cel mai mult nu este mai mult. Dar acest r\u0103spuns nu epuizeaz\u0103 niciodat\u0103 posibilit\u0103\u0163ile, c\u0103ci realitatea vie\u0163ii \u00eentrece formalismele. Bun\u0103oar\u0103, nu ne putem opri la r\u0103spunsul dup\u0103 care globalizarea este ultima faz\u0103 a istoriei, din ra\u0163iuni ce se las\u0103, totu\u015fi, formulate riguros.
\nIat\u0103 c\u00e2teva ra\u0163iuni factuale care ne \u00eendrept\u0103\u0163esc s\u0103 g\u00e2ndim dincolo de globalizare. Prima este aceea c\u0103 \u00een evaluare conteaz\u0103 nu doar rela\u0163ia formal\u0103 (mai mult dec\u00e2t globul nu avem la \u00eendem\u00e2n\u0103!), ci \u015fi felul \u00een care societ\u0103\u0163ile \u015fi cei care le dau via\u0163\u0103 tr\u0103iesc \u00een condi\u0163iile date, \u00eenc\u00e2t nu suntem dispensa\u0163i de analiza vie\u0163ii \u015fi de r\u0103spunsul la \u00eentrebarea dac\u0103 nu cumva persist\u0103 probleme ce nu se rezolv\u0103 prin globalizare. A doua ra\u0163iune este aceea c\u0103 globalizarea nu a cuprins deocamdat\u0103 dec\u00e2t anumite domenii \u2013 putem vorbi de globalizare \u00een cercetarea \u015ftiin\u0163ific\u0103, economie, comunica\u0163ii, educa\u0163ie, securitate, dar \u00een altele putem vorbi, la propriu, doar de interna\u0163ionalizare sau chiar de mai pu\u0163in. Ca urmare, trebuie s\u0103 l\u0103murim despre ce este vorba \u00een domeniul considerat. A treia ra\u0163iune este aceea c\u0103 globalizarea extinde la maximum pia\u0163a pe care se valorific\u0103 produsele, dar nu numai c\u0103 nu poate \u00eempiedica intensificarea altor sfere (autonomia personal\u0103 sau institu\u0163ional\u0103, via\u0163a privat\u0103, via\u0163a comunitar\u0103, via\u0163a l\u0103untric\u0103, de pild\u0103), dar \u015fi \u00eencurajeaz\u0103, direct sau indirect, tematiz\u0103ri capabile s\u0103 fac\u0103 trecerea dincolo de globalizare (precum tematizarea nevoilor, a stilului de via\u0163\u0103, a moralei etc.). Prin urmare, putem deja explora cel pu\u0163in germenii contrabalansului la globalizare. A patra ra\u0163iune este aceea c\u0103 globalizarea a fost preluat\u0103 \u00een termenii unei anumite viziuni asupra omului, societ\u0103\u0163ii \u015fi lumii, care este, \u00een mare vorbind, cea a neoliberalismului. Drept urmare, suntem aproape conjura\u0163i s\u0103 deschidem interoga\u0163ii \u015fi s\u0103 formul\u0103m r\u0103spunsuri ce trec de frontierele acestei viziuni. A cincea ra\u0163iune a transcenderii globaliz\u0103rii este aceea c\u0103 globalizarea este o op\u0163iune legat\u0103 cu alte op\u0163iuni, unele mai circumscrise (de pild\u0103, fiscalitatea, rela\u0163ia valutelor, legisla\u0163ia comercial\u0103, valorificarea resurselor, priorit\u0103\u0163i ale industriei, asisten\u0163a social\u0103, cercetarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 etc.), altele mai cuprinz\u0103toare (organizarea educa\u0163iei, conceperea omului, orientarea culturii etc.). A\u015fa st\u00eend lucrurile, globalizarea se testeaz\u0103 ca sistem, \u00eempreun\u0103 cu acestea.
\nAvem, a\u015fadar, multiple ra\u0163iuni factuale s\u0103 g\u00e2ndim ceea ce vine dup\u0103 globalizarea ce are loc \u00een epoca pe care o tr\u0103im. Cele deja evocate sunt ra\u0163iuni suficiente pentru un astfel de demers.
\nDesigur c\u0103 interogarea alternativei la realitatea dat\u0103 antreneaz\u0103 explorarea viitorului. Ea nu mai este de la sine \u00een\u0163eleas\u0103 \u00een termenii culturii epocii globaliz\u0103rii. Aceasta apeleaz\u0103 la resursele trecutului pentru a servi prezentul, dar este reticent\u0103 fa\u0163\u0103 de viitor, pe care-l prive\u015fte cu suspiciune, dac\u0103 nu cumva cu dezinteres sau indiferen\u0163\u0103, drept ceva prea pu\u0163in valorificabil pe pia\u0163\u0103. \u00cen fapt, din strategiile conceptuale cultivate p\u00e2n\u0103 acum \u00een era globaliz\u0103rii rezult\u0103 exploatarea f\u0103r\u0103 menajamente a oportunit\u0103\u0163ilor, dar nu explorarea lucid\u0103 a viitorului.
\n\u00cen investiga\u0163ia mea desf\u0103\u015for aser\u0163iunile de mai sus evoc\u00e2nd succint originea opticii globaliz\u0103rii la Milton Friedman \u015fi ap\u0103rarea cea mai puternic\u0103 a acesteia ca orizont final al istoriei, pe care o g\u0103sim \u00een deceniul ultim la Alan Greenspan (1. Orizontul globaliz\u0103rii). Reiau apoi argumentele lui Habermas \u00eempotriva desconsider\u0103rii n\u0103zuin\u0163elor spre o realitate diferit\u0103 \u015fi apelez la argumentele lui Daniel Innerarity \u00een favoarea recuper\u0103rii dimensiunii viitorului (2. Recuperarea viitorului). Construiesc de fiecare dat\u0103 argumentarea folosind ca punct de plecare scrierile care au devenit matricea teoretic\u0103 a reflec\u0163iilor despre dep\u0103\u015firea globaliz\u0103rii. De aceea, examinez tentative de referin\u0163\u0103 de a g\u00e2ndi transcenderea globaliz\u0103rii aflate acum \u00een mers triumf\u0103tor. \u00cencep aici cu propuneri de corectare a direc\u0163iei \u2013 precum \u201emoralizarea pie\u0163elor\u201c a lui Stehr, apelul lui Boudon, de revenire a cunoa\u015fterii la \u201ebunul-sim\u0163\u201c, indicarea de condi\u0163ii ale democra\u0163iei de c\u0103tre Mannent (3. Transcenderi ale globaliz\u0103rii). \u00cenaintez apoi cu alternative conceptualizate la abord\u0103rile ce r\u0103m\u00e2n captive realit\u0103\u0163ii date \u2013 precum teoria drept\u0103\u0163ii ca \u201eonestitate (fairness)\u201c a lui Rawls, plasarea \u201edemnit\u0103\u0163ii umane\u201c ca prealabil al drepturilor fundamentale de c\u0103tre B\u00f6ckenf\u00f6rde, a \u201edecen\u0163ei\u201c drept condi\u0163ie a valorilor de c\u0103tre Margalit, recuperarea \u201epersoanei\u201c ca centru al societ\u0103\u0163ii de c\u0103tre Reale, teoria \u201edemocra\u0163iei discursive\u201c a lui Habermas (4. Alternative la globalizare). Merg mai departe consider\u00e2nd conceptualiz\u0103ri ale succesiunii globaliz\u0103rii \u2013 considerarea lumii prin prisma continuit\u0103\u0163ii istorice \u00een scrieri actuale, anticiparea viitorului de c\u0103tre Attali, afirmarea eticii bazate pe \u201eiubire (Liebe)\u201c de c\u0103tre Joseph Ratzinger \u2013 Benedict al XVI-lea, a tezei \u201enoii viziuni orientative\u201c (Cohen), teoria \u201esociet\u0103\u0163ii empatice\u201c a lui Rifkin, teoria \u201ederegl\u0103rii\u201c (Maalouf) \u015fi a \u201edezorganiz\u0103rii\u201c (Durand) lumii, opozi\u0163ia dintre \u201elumea plat\u0103\u201c (Thomas Friedman) \u015fi \u201elumea curb\u0103\u201c (Smick), tabloul redistribuirii puterilor al lui Helmut Schmidt \u015fi George Friedman (5. Conceptualiz\u0103ri ale lumii postglobalizate). \u00cenchei cu schi\u0163area \u201esociet\u0103\u0163ii postglobalizate\u201c \u015fi a specific\u0103rilor ei \u00een raport cu \u201esocietatea globalizat\u0103\u201c (6. Dup\u0103 globalizare?).
\nTeza mea este c\u0103 globalizarea, \u00een conota\u0163ia acceptat\u0103 ast\u0103zi \u2013 ca extindere la maximum a pie\u0163ei, suveranitate a regulilor competi\u0163iei, reducere a politicii statului la servirea pie\u0163ei, subordonare a organiz\u0103rilor fa\u0163\u0103 de competitivitate, \u00eenlocuirea cooper\u0103rii locale cu cooperarea global\u0103 \u2013 va continua sub aspectul deslimit\u0103rii obstacolelor la circula\u0163ia de bunuri \u015fi persoane. Globalizarea \u00ee\u015fi va urma cursul deceniilor din urm\u0103. Ea va suferi, \u00eens\u0103, corecturi \u00een ceea ce prive\u015fte inserarea economiei \u00een societate, folosirea resurselor culturale \u015fi ierahizarea valorilor, \u00eenc\u00e2t putem vorbi justificat de societatea ce succede globaliz\u0103rii. Aceast\u0103 societate nu distruge importantele achizi\u0163ii ale globaliz\u0103rii, \u00een primul r\u00e2nd salutara universalizare a unor valori, \u015fi nu este un proiect utopic care nu ar trebui s\u0103 ating\u0103 realitatea, c\u0103ci ar degrada-o. \u201eSocietatea de dup\u0103 globalizare\u201c este, simplu spus, ceea ce este articulabil \u00een contextul problemelor structurale ale societ\u0103\u0163ilor actuale, a c\u0103ror rezolvare excede posibilit\u0103\u0163ile globaliz\u0103rii.
\n\u00cenainte de a proceda la explorarea \u201esociet\u0103\u0163ii de dup\u0103 globalizare\u201c (pe scurt, spre a economisi exprimarea, \u201esocietatea postglobalizare\u201c sau \u201esocietatea postglobalizat\u0103\u201c), facem trei preciz\u0103ri. Prima: globalizarea a fost asociat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre unei vederi asupra omului, societ\u0103\u0163ii \u015fi istoriei care este cea a neoliberalismului. Pe cale de consecin\u0163\u0103, \u00eens\u0103\u015fi circumscrierea acestei optici este un pas spre relativizarea istoric\u0103 a globaliz\u0103rii \u00een \u00een\u0163elesul curent (vezi o schi\u0163\u0103 \u00een Andrei Marga, Schimbarea lumii. Globalizare, cultur\u0103, geopolitic\u0103, Editura Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, pp. 141-145). A doua precizare: societatea postglobalizat\u0103 poate fi prezentat\u0103, \u00een prim\u0103 instan\u0163\u0103, \u015fi este prefigurat\u0103 ca \u015fir de rezolv\u0103ri diferite ale dificult\u0103\u0163ilor \u00eent\u00e2mpinate de societatea globalizat\u0103. A treia precizare: termenii \u00een\u015fi\u015fi \u00een care discut\u0103m societatea postglobalizat\u0103 vor trebui revizita\u0163i \u015fi elibera\u0163i treptat de impactul ideologic \u015fi de viziunile proprii societ\u0103\u0163ii globalizate de p\u00e2n\u0103 acum.<\/p>\n
(Din volumul Andrei Marga, Metanarativii actuali. Dezvoltare, modernizare, <\/em><\/strong> Globalizarea \u00eenseamn\u0103 extinderea la maximum a pie\u0163ei pe care se valorific\u0103 produsele, prin demontarea barierelor \u00een fa\u0163a circula\u0163iei libere a bunurilor, persoanelor, serviciilor. Ea transform\u0103 oamenii \u00eentr-o popula\u0163ie numeroas\u0103, guvernat\u0103 de reguli simple ce fac abstrac\u0163ie de condi\u0163iile de spa\u0163iu \u015fi timp \u015fi par a fi, prin \u00eenl\u0103turarea oric\u0103rei limit\u0103ri puse libert\u0103\u0163ii, \u00eensu\u015fi \u201etriumful ra\u0163iunii\u201c… Cite\u0219te mai mult »Abordarea istoric\u0103 a globaliz\u0103rii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[1999,3259,12728,1015,12729,12730],"class_list":["post-21185","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-andrei-marga","tag-globalizare","tag-metanarativii-actuali-dezvoltare","tag-modernizare","tag-societatea-postglobalizare","tag-tabloul-redistribuirii-puterilor"],"views":1482,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21185","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21185"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21185\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21185"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21185"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21185"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nglobalizare,<\/em> \u00een curs de publicare).<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"