{"id":21183,"date":"2014-11-13T12:27:21","date_gmt":"2014-11-13T10:27:21","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21183"},"modified":"2015-01-15T14:37:08","modified_gmt":"2015-01-15T12:37:08","slug":"semne-ale-fatalitatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/semne-ale-fatalitatii\/","title":{"rendered":"Semne ale fatalit\u0103\u0163ii"},"content":{"rendered":"

\u00cen Ucraina, \u00een urma unor alegeri ceva mai cinstite, Kievul \u00eencearc\u0103 o schimbare de destin recurg\u00e2nd la calea european\u0103. \u00cei va fi greu, \u00eei va fi u\u015for? Ru\u015fii din Sud \u015fi-au organizat alegeri separate, sper\u00e2nd s\u0103-\u015fi fac\u0103 un stat al lor. Le va fi greu, le va fi u\u015for?<\/strong><\/em>
\nSuedia a recunoscut Statul palestinian \u015fi a oferit Israelului un motiv de furie \u015fi un pretext \u00een plus pentru justificarea politicii sale de \u00eenghe\u0163are a oric\u0103ror tentative de reluare a negocierilor de pace cu palestinienii. Partenerii occidentali se trezesc \u00een fa\u0163a unui precedent pe care l-ar saluta, l-ar urma chiar, dar evit\u0103 s\u0103 irite \u015fi mai mult Tel-Aviv-ul.<\/strong><\/em>
\nCeva mai departe de noi, \u00een Africa, pa\u015fnicul \u015fi s\u0103racul popor din Burkina Faso \u015fi-a alungat pre\u015fedintele pe care \u00eel suportase 27 de ani. Ascensiunea \u015fi uitarea liderului african \u00een scaun at\u00e2ta amar de vreme s-a datorat obedien\u0163ei, fidelit\u0103\u0163ii \u015fi serviciilor pe care acesta le aducea unor puteri occidentale.<\/strong> <\/em>
\nUcraina, o nou\u0103 \u00eencercare<\/strong>
\nCu o economie greu de a\u015fezat pe resurse proprii, de\u015fi acestea nu lipsesc, cu o datorie \u00eempov\u0103r\u0103toare, ruina\u0163i de corup\u0163ia clasei politice instalat\u0103 dup\u0103 dob\u00e2ndirea unei independen\u0163e care nu se \u00eempline\u015fte nici dup\u0103 23 de ani, ucrainenii se lupt\u0103 cu ei \u00een\u015fi\u015fi, cu ru\u015fii \u015fi cu o istorie ingrat\u0103. De c\u00e2\u0163iva ani, o parte a acestui popor compozit socote\u015fte imperativ\u0103 desprinderea de Rusia \u015fi integrarea \u00een Europa. Ar fi aceasta solu\u0163ia pentru democratizare sau alternativa izb\u0103vitoare pentru aspira\u0163ii na\u0163ionaliste ale ucrainenilor? Nici una, nici alta. Dintre slavi, ucrainenii sunt europeni cu pa\u015faport geografic \u00een regul\u0103, a\u015fa \u00eenc\u00e2t integrarea \u00een Europa trebuie \u00een\u0163eleas\u0103 mai degrab\u0103 ca o aspira\u0163ie politic\u0103. R\u0103m\u00e2n alte date, s\u0103 le numim ontologice, de luat \u00een seam\u0103. Dintre popoarele migratoare cobor\u00e2toare din Asia, ru\u015fii \u015fi ucrainenii sunt singurii slavi orientali. Ei sunt diferi\u0163i de cei care au continuat drumul spre Occident, polonezii, slovacii, cehii, sau spre Sud, slovenii, s\u00e2rbii, croa\u0163ii \u015fi (oarecum) bulgarii. Precizarea nu este inutil\u0103. Istoricii au constatat c\u0103, \u00een domeniul organiz\u0103rii politice, slavii orientali, ru\u015fii \u015fi ucrainenii adic\u0103, au avut serioase \u015fi durabile dificult\u0103\u0163i pe care le-au compensat numai prin instaurarea de regimuri politice autocrate, totalitare sau poli\u0163iene\u015fti. Ucraina independent\u0103 nu s-a putut sustrage acestei matrice istorice. R\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut dac\u0103 \u00eei va fi cu putin\u0163\u0103 o apropiere de Uniunea European\u0103. Bun\u0103voin\u0163\u0103 \u015fi interes din partea Occidentului exist\u0103. Recent, Kievul a ob\u0163inut de la Bruxelles \u015fi Banca Mondial\u0103 peste patru miliarde de euro pentru a pl\u0103ti Rusiei gazele ca s\u0103 poat\u0103 scoate \u0163ara din iarn\u0103. Pentru uria\u015fa datorie extern\u0103 (se spune c\u0103 ar fi de peste 40 de miliarde de euro), va mai \u00eencerca s\u0103 ob\u0163in\u0103 noi \u00eemprumuturi. Mai este \u015fi ghiuleaua de fier ruginit pe care Rusia imperial\u0103 i-a legat-o de picioare cu secole \u00een urm\u0103. Ruperea lan\u0163urilor pare s\u0103 nu fie posibil\u0103 f\u0103r\u0103 r\u0103zboi. Anexarea Crimeii \u015fi instabilitatea din sud-estul Ucrainei consfin\u0163esc re\u0163eta. Tancurile deplasate la grani\u0163\u0103 se preg\u0103tesc s\u0103 asigure armatei ruse\u015fti o leg\u0103tur\u0103 terestr\u0103 rapid\u0103 cu bazele militare plasate strategic \u00een at\u00e2t de r\u00e2vnita peninsul\u0103 din Marea Neagr\u0103. Pe acel p\u0103m\u00e2nt al t\u0103tarilor, georgianul Stalin \u015fi ucraineanul Hru\u015fciov au avut grij\u0103 s\u0103 aduc\u0103 ru\u015fi f\u0103r\u0103 num\u0103r, iar ace\u015ftia, st\u00e2rni\u0163i, transforma\u0163i \u00een mas\u0103 de manevr\u0103 pentru contracararea deplas\u0103rii spre Est a NATO, cer dreptul de a avea un stat al lor. Deocamdat\u0103, \u00een cristelni\u0163ele politice de l\u00e2ng\u0103 bisericile din Kremlin, viitorul stat a fost botezat Noua Rusie. Ca s\u0103-i dea ceva ro\u015fea\u0163\u0103 \u00een obraji, localnicii l-au trecut, dup\u0103 datin\u0103, prin foc \u015fi sabie \u015fi, apoi, au organizat alegeri, altele dec\u00e2t \u015fi-ar fi dorit Kievul. Au guvern, au prim-ministru, au parlament. Arme \u015fi muni\u0163ii din bel\u015fug, evident. Nu prea v\u0103d ce le-ar mai trebui. Ceva-ceva tot le lipse\u015fte. Moscova tace \u015fi a\u015fteapt\u0103. Miza este mare \u015fi nu se face s\u0103 piard\u0103 tocmai acum. Un Kosovo \u00een Ucraina va fi o pre\u0163ioas\u0103 moned\u0103 de schimb pentru o Crimee ruseasc\u0103 pe veci. Amatorilor de dubii le sugerez s\u0103 aib\u0103 r\u0103bdare p\u00e2n\u0103 se va afla ceva mai mult despre \u00een\u0163elegerile la care au ajuns pre\u015fedin\u0163ii Poro\u015fenko \u015fi Putin la \u00eent\u00e2lnirea lor din octombrie. P\u00e2n\u0103 atunci, Ucraina \u00eencearc\u0103 s\u0103 ias\u0103 din haos. Rezultatele sunt imperceptibile, \u00eenc\u00e2t lumea se \u00eentreab\u0103 ce efect au avut, cu adev\u0103rat, sanc\u0163iunile impuse Rusiei de Uniunea European\u0103 \u015fi Statele Unite ca urmare a crizei ucrainene. Dac\u0103 exist\u0103, acestea sunt contradictorii. Fran\u0163a livreaz\u0103 Rusiei primul port-elicopter Mistral; \u00een cur\u00e2nd, \u00eel va livra \u015fi pe al doilea. La urma urmei, \u00ee\u015fi spun francezii, merit\u0103 s\u0103 pierdem 4,2 miliarde de euro de dragul Ucrainei?
\nPalestina, statul palestinienilor<\/strong>
\nDac\u0103 nimeni nu mai poate urni din loc negocierile de pace \u00eentre israelieni \u015fi palestinieni, Stockholmul s-a g\u00e2ndit s\u0103 pun\u0103 ceva pe masa nemul\u0163umi\u0163ilor. Poate \u00eei frige. La 30 octombrie, Suedia a devenit prima \u0163ar\u0103 vest-european\u0103 care a recunoscut Palestina. Mai corect, statul palestinienilor. O misiune diplomatic\u0103 a ap\u0103rut peste noapte. \u201eExist\u0103 un teritoriu, exist\u0103 o popula\u0163ie \u015fi exist\u0103 un guvern\u201c, a anun\u0163at doamna Margot Wallstrom, ministrul de Externe al Suediei \u00een conferin\u0163a de pres\u0103 pe care a organizat-o pentru explica\u0163ii, nu pentru justificarea demersului diplomatic. \u201eSuedia devine cel de al o sut\u00e3 treizeci \u015fi cincilea stat care recunoa\u015fte Palestina, a continuat doamna Wallstrom, \u015fi prin aceasta aducem un sprijin important construc\u0163iei statului palestinian. Este o decizie important\u0103 \u015fi curajoas\u0103 care, sper\u0103m, va face emuli.\u201c Washingtonul, aliatul necondi\u0163ionat al Israelului, a fost pus \u00een dificultate. Tel-Aviv-ul a reac\u0163ionat dur consider\u00e2nd c\u0103 gestul Suediei nu \u00eenl\u0103tur\u0103, ci ridic\u0103 obstacole \u015fi mai mari \u00een calea procesului de pace. M\u0103rturisesc c\u0103 logica \u00eemi scap\u0103. Au ap\u0103rut noi tensiuni \u00een F\u00e2\u015fia Gaza, solda\u0163ii israelieni au ucis un t\u00e2n\u0103r palestinian, o nou\u0103 intifad\u0103, a treia, este pe punctul de a se declan\u015fa. Israelul a continuat s\u0103 ac\u0163ioneze \u00een for\u0163\u0103 \u015fi a luat m\u0103sura continu\u0103rii construc\u0163iilor de colonii evreie\u015fti \u00een teritoriile palestiniene, de data asta, chiar l\u00e2ng\u0103 Ierusalimul de Est. Ca \u015fi p\u00e2n\u0103 acum, Statele Unite, Fran\u0163a, Marea Britanie \u015fi-au declarat dezam\u0103girea. Consiliul de Securitate s-a reunit de urgen\u0163\u0103 \u015fi a cerut (moale \u015fi acesta, ca de fiecare dat\u0103) stoparea coloniz\u0103rii pentru a se putea ajunge la pace. Se pune \u00eentrebarea: cum, Doamne!, trebuie s\u0103 arate procesul de pace \u00een Orientul Apropiat?
\nS\u0103 revenim la m\u0103sura luat\u0103 de Suedia De\u015fi doamna Wallstrom o consider\u0103 una de curaj, ea este una de justi\u0163ie. Larga recunoa\u015ftere interna\u0163ional\u0103 a Statului palestinian ar deschide o poart\u0103 spre asigurarea unor negocieri de la egal la egal \u00eentre evrei \u015fi palestinieni. Abia aceasta ar asigura condi\u0163ia unor negocieri temeinice \u015fi responsabile, ar oferi o \u015fans\u0103 pentru dep\u0103\u015firea semnelor at\u00e2t de r\u0103sp\u00e2ndite ale fatalit\u0103\u0163ii. \u00cen afara acestei condi\u0163ii, pacea \u00een regiune, adic\u0103 \u00een Orientul Apropiat \u015fi Mijlociu, este imposibil\u0103.
\nAfrica rebel\u0103<\/strong>
\nDup\u0103 furtuna arab\u0103 declan\u015fat\u0103 \u00een 2011, care a m\u0103turat mul\u0163i \u015fefi de stat, pare s\u0103 vin\u0103 r\u00e2ndul Africii subsahariene. Pre\u015fedintele statului Burkina Faso, Blaise Compaor\u00e9, a fost \u00eenl\u0103turat de furia str\u0103zii. Exerci\u0163iul de putere prelungit pe aproape trei decenii \u00eei crease lui Compaor\u00e9 credin\u0163a c\u0103 \u00eei este mai u\u015for s\u0103 schimbe constitu\u0163ia dec\u00e2t s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 fotoliul preziden\u0163ial. Se bizuia nu numai pe propriile ambi\u0163ii, ci \u015fi pe faima de mediator \u00een conflictele din statele vecine, mult \u015fi interesat pre\u0163uit\u0103 \u00een Occident. Lovitura de stat \u015fi eliminarea adversarului politic la care recursese Blaise Compaor\u00e9 pentru a prelua puterea \u00een acest s\u0103rac stat african nu mai contau \u00een fa\u0163a protectorilor. \u201eAcest autocrat, scrie un ziar francez, vine la putere \u00een 1987, dup\u0103 ce \u00eel asasineaz\u0103 pe fratele lui de arme \u015fi cel mai bun prieten, popularul Thomas Sankara, care, timp de patru ani, experimenta \u00een fosta Volt\u0103 Superioar\u0103 francez\u0103 visul utopic al unei republici progresiste vopsite cu marxism.\u201c Volta Superioar\u0103 se va numi Burkina Faso, iar Compaor\u00e9 va deveni un st\u00e2lp al \u201efranc-africanismului\u201c, construc\u0163ie politic\u0103 derivat\u0103 din misiunile originare ale Francofoniei. Burkina Faso devine paravanul unor implica\u0163ii curate sau mai necurate \u00een diferite crize, loc privilegiat pentru declan\u015farea unor m\u0103suri de for\u0163\u0103 \u00eentr-o regiune instabil\u0103. A\u015fa se explic\u0103 instalarea unor baze militare franceze \u015fi americane \u00een acest stat.
\nP\u00e2n\u0103 mai ieri, Blaise Compaor\u00e9 incarna stabilitatea \u015fi securitatea sau, dup\u0103 caz, bra\u0163ul de fier de care era nevoie la \u00een\u0103bu\u015firea rebeliunilor. Dar toate au un sf\u00e2r\u015fit. Compaor\u00e9 a c\u0103zut \u00een p\u0103catul de a se apropia de libianul Gaddafi \u015fi de liberianul Charles Taylor, considera\u0163i dictatori. Mai ales primul nu a sc\u0103pat ocazia s\u0103 sprijine pe toate c\u0103ile p\u0103trunderea islamului \u00eentr-o regiune \u00een care al\u0163ii aveau cu totul alte interese. Va fi avut Compaor\u00e9 darul de mediator dar, se vede, nu l-a avut \u015fi pe cel de a citi la timp semnele fatalit\u0103\u0163ii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen Ucraina, \u00een urma unor alegeri ceva mai cinstite, Kievul \u00eencearc\u0103 o schimbare de destin recurg\u00e2nd la calea european\u0103. \u00cei va fi greu, \u00eei va fi u\u015for? Ru\u015fii din Sud \u015fi-au organizat alegeri separate, sper\u00e2nd s\u0103-\u015fi fac\u0103 un stat al lor. Le va fi greu, le va fi u\u015for? Suedia a recunoscut Statul palestinian \u015fi… Cite\u0219te mai mult »Semne ale fatalit\u0103\u0163ii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[12726,12725,4,11968,12727,9846],"class_list":["post-21183","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-africa-rebela","tag-blaise-compaore","tag-editorial","tag-palestina","tag-statul-palestinienilor","tag-ucraina"],"views":1739,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21183","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21183"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21183\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21183"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21183"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21183"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}