Amintirile oamenilor politici trebuie citite cu ochelari de protec\u0163ie. Cosmetizate la oglind\u0103 \u015fi f\u0103c\u00e2nd cu ochiul posterit\u0103\u0163ii, lectura memoriilor scoase \u00een vrac dup\u0103 anii \u201990 cade sub cenzura suspiciunii \u015fi a dubitativului. Ca, de altfel, mai toate \u201econfesiunile\u201c \u015fi \u201em\u0103rturisirile\u201c scrise direct sau dictate scribilor. Rareori \u015fi pu\u0163ini dintre oamenii politici care au trecut prin istorie ca g\u00e2sca prin ap\u0103 \u015fi-au \u201egre\u015fit\u201c spectaculos cariera: este cazul unui Constantin Argetoianu, d\u0103ruit de Dumnezeu cu mare, imens talent literar, vizibil \u00een fiecare r\u00e2nd al \u201eamintirilor din vremea celor de ieri pentru cei de m\u00e2ine\u201c. De ce, totu\u015fi, \u00een genere, trebuie s\u0103 ne ferim de \u201esinceritatea\u201c \u015fi \u201ebuna credin\u0163\u0103\u201c a confesiunilor pe care le-au l\u0103sat dup\u0103 ei ace\u015fti \u201epolitruci\u201c \u2013 cum excelent i-a numit printr-o nevinovat\u0103 \u015fi plin\u0103 de con\u0163inut eroare semantic\u0103 unul dintre numero\u015fii candida\u0163i la preziden\u0163ialele \u00eencepute ieri-alalt\u0103ieri? De ce nu trebuie s\u0103-i credem pe cuv\u00e2nt ne spune \u201eun Cincinnatus oltean, un moralist\u201c (cf. Ion Vlad), \u201emandarinul valah\u201c, Petre Pandrea, un martor implicat \u015fi observator ascu\u0163it al istoriei politice din Rom\u00e2nia \u00eenainte \u015fi dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial. Un martor at\u00e2t de \u201eimplicat\u201c este acest \u201eFiu al Soarelui\u201c (cf. Vladimir Streinu), \u00eenc\u00e2t o \u201est\u00e2ng\u0103\u201c ajuns\u0103 la putere sub lumina Soarelui de la R\u0103s\u0103rit l-a \u00eempins \u00een \u201eAcademia de sub p\u0103m\u00e2nt\u201c de la Ocnele Mari ca s\u0103 nu mai vad\u0103 lumina soarelui al c\u0103rui fiu se credea! A\u015fadar, cum arat\u0103 \u00een oglinda acestui celebru Stan P\u0103\u0163itu\u2019 oamenii politici, \u201epolitrucii\u201c, ace\u015fti \u201ebolnavi\u201c care ne conduc? \u201eOmul politic tipic din Rom\u00e2nia \u2013 spune Petre Pandrea \u00een Portrete \u015fi controverse (Bucur Ciobanul, SA Bucure\u015fti, 1945) \u2013 e lepra oportunist\u0103, \u00abguri\u0163\u0103 de aur\u00bb, tipul untdelemnos aflat ve\u015fnic la suprafa\u0163\u0103. Incult, preten\u0163ios, \u015fovin, flateur \u015fi lesne de flatat, \u00ee\u015fi arog\u0103 dreptul de a lua toate pozi\u0163iile, de a se amesteca unde nu se pricepe, lene\u015f \u00een g\u00e2ndire, lipsit de ascez\u0103, incapabil de renun\u0163are \u015fi nedemn \u00een atitudine\u201c. Poltroni, \u201etrasei\u015ftii\u201c f\u0103r\u0103 nicio credin\u0163\u0103 pierdut\u0103 (pentru c\u0103 n-au avut-o) care simuleaz\u0103 \u201etoate pozi\u0163iile\u201c \u015fi iau \u00een \u015fir toate maidanele cu b\u0103l\u0103rii ale partidelor de azi sunt \u201evechi\u201c \u015fi nemuritori. \u201eMandarinul valah\u201c face \u015fi o topografie tripartit\u0103 a politicii rom\u00e2ne\u015fti dup\u0103 ce avertizeaz\u0103 c\u0103 \u201eamintirile, tradi\u0163ia \u015fi istoria acestor regiuni sud-estice \u015fi balcanice nu s-au destr\u0103mat. Mor\u0163ii vorbesc celor vii\u201c. Ca \u015fi azi. Prima form\u0103 \u00eembr\u0103cat\u0103 de politica rom\u00e2neasc\u0103, scrie pamfletarul cu condei arghezian, este banda:\u00a0 \u201eBanda \u015fi spiritul de band\u0103 este foarte viu \u00een Rom\u00e2nia. Haiducii formau o band\u0103. Aveau un \u015fef c\u0103ruia \u00eei datorau credin\u0163\u0103 \u015fi supunere oarb\u0103. Pr\u0103dau pe cei avu\u0163i, se \u00eembog\u0103\u0163eau \u015fi ei, dar d\u0103deau \u015fi la s\u0103raci. Un nimb romantic aureoleaz\u0103 p\u00e2n\u0103 azi fruntea haiducului. Formele incipiente ale politicii rom\u00e2ne \u2013 resturi medievale \u2013 au fost \u00abbandele\u00bb \u015fi \u00abg\u0103rzile\u00bb. Legiunea lui Corneliu Zelea Codreanu a fost o re\u00eenviere \u015fi o revitalizare a spiritului de band\u0103. Copiii se joac\u0103 de-a haiducii prin z\u0103voaie, pe livezi \u015fi pe c\u00e2mpuri. Unii sunt potere, al\u0163ii haiduci. Tineretul rom\u00e2n a continuat jocul. \u00cen locul pu\u015fcoacei de soc a primit revolvere veritabile \u015fi a \u00eenceput s\u0103 trag\u0103. Atentatele s-au \u0163inut lan\u0163 …\u201c \u00cen Rom\u00e2nia politic\u0103, observ\u0103 topograful, Evul Mediu cu haiducii lui este contemporan cu Capitalismul s\u0103lbatic: remarcabil \u201esincronism\u201c post-lovinescian \u00een care ne afl\u0103m \u015fi azi! Cea de-a doua form\u0103 politic\u0103 din Rom\u00e2nia etern\u0103 este clanul. \u201e\u00cen jurul unui nucleu dinastic \u015fi al unei personalit\u0103\u0163i \u2013 noteaz\u0103 avocatul tuturor p\u0103gubo\u015filor \u2013 se forma un clan afacerist cu misiuni de prad\u0103 bugetivor\u0103\u201c. Vine la r\u00e2nd cea de-a treia na\u015ftere, o na\u015ftere avortat\u0103, a unei forme politice care a st\u0103p\u00e2nit \u0163ara interbelic\u0103: \u201eDup\u0103 1919 preocup\u0103rile programatice s-au intensificat, s-a ajuns aproape la partid,\u00a0 la o oarecare con\u015ftiin\u0163\u0103 de clas\u0103\u201c (subl. ns.), pentru ca, ulterior, un proces de \u201eamalgamare\u201c a unor grupuri s\u0103 \u201edizolve partidul, reduc\u00e2ndu-l la un clan afacerist care pactiza la dreapta \u015fi la st\u00e2nga: prin intimidare \u015fi alian\u0163\u0103, clanul \u015fi-a continuat \u015fi sporit afacerile \u015fi prosperitatea, f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi afacerile \u00een ministere, \u00een b\u0103nci \u015fi \u00een industrii. Banda \u015fi clanul \u2013 conchide mandarinul \u2013 au fost p\u00e2n\u0103 \u00een 1944 formele obi\u015fnuite de manifestare ale fenomenului politic\u201c. Adev\u0103rat\u0103, concluzia moralistului nu este mai pu\u0163in deprimant\u0103: istoria partidelor politice din Rom\u00e2nia este \u201epovestea\u201c unor na\u015fteri avortate, a unor substituiri nelegitime. Gre\u015fe\u015fte \u201emandarinul\u201c doar (!) atunci c\u00e2nd opre\u015fte \u201epovestea\u201c la 1944: acest \u201eamalgam\u201c, amestec bizar al intereselor de clan ideologic impur care a pricinuit avortul partinic din via\u0163a politic\u0103 a Rom\u00e2niei a continuat \u015fi dup\u0103 aceast\u0103 dat\u0103. Continu\u0103 s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103 \u015fi azi \u00eentr-o eclatant\u0103 polivalen\u0163\u0103 partinic\u0103 \u00een care banda \u015fi clanul \u201edizolv\u0103\u201c instantaneu \u015fi cu aceea\u015fi virulen\u0163\u0103 partidele, transform\u00e2ndu-le \u00een forme f\u0103r\u0103 fond… Revenind la subiectul \u00eensemn\u0103rilor de fa\u0163\u0103: ce fel de \u201eamintiri\u201c \u015fi c\u00e2t de creditabile pot fi acelea scrise de agen\u0163ii, \u201epolitrucii\u201c actuali ai unor forme f\u0103r\u0103 fond?! Avem, \u00een schimb, c\u00e2teva c\u0103r\u0163i care salveaz\u0103 \u015fi spal\u0103 obrazul ideii de memorialistic\u0103 politic\u0103. Autorii lor sunt \u201eoameni care au fost\u201c, nume ilustre de patrio\u0163i adev\u0103ra\u0163i \u00eendruma\u0163i de lumina unui ideal pentru care au suferit \u015fi s-au jertfit. Unul dintre ace\u015ftia, Corneliu Coposu, vine din marea tradi\u0163ie a sacrificiului de sine \u00eenv\u0103\u0163at la \u015fcoala de la Blaj: M\u0103rturii. Corneliu Coposu \u00een dialog cu Vartan Arachelian (Funda\u0163ia Academia Civic\u0103, 2014) este cartea unui om politic atipic, dublat de un moralist atent la oamenii care fac politic\u0103 \u015fi, uneori, istorie. Omul politic este \u201eatipic\u201c \u00eendeosebi prin voca\u0163ia dialogului, pe de o parte, \u015fi pe de alt\u0103 parte prin echilibrul \u015fi civiliza\u0163ia de nu chiar cordialitatea dezacordului. \u00cen pofida unor grele suferin\u0163e \u00eendurate, Corneliu Coposu nu apare ca un resentimentar, moralistul cenzureaz\u0103 dorul aprig de revan\u015f\u0103 al persecuta\u0163ilor. Las\u0103 \u00een urma lui o mare lec\u0163ie, pe care nu se \u015ftie dac\u0103 adversarii lui prezen\u0163i ori viitori o vor \u00eenv\u0103\u0163a vreodat\u0103. Din paginile confesiunilor \u00eencredin\u0163ate lui Vartan Arachelian r\u0103sun\u0103 adesea vocea unui opozant \u015fi lupt\u0103tor ce pare s\u0103 \u00eendemne, ca \u015fi Mircea Vulc\u0103nescu: \u201es\u0103 nu ne r\u0103zbuna\u0163i\u201c. Ceea ce sare \u00een ochi din aceste pagini de amintiri \u015fi confesiuni const\u0103, mi se pare, \u00een ascendentul pe care moralistul Corneliu Coposu \u00eel are fa\u0163\u0103 de omul politic \u015fi militantul cu acela\u015fi nume. Natur\u0103 implicat\u0103 total \u00een istorie \u015fi \u00een slujirea idealului na\u0163ional potrivit unei ideologii pe care \u015fi-a asumat-o, Coposu nu devine \u00een aceste confesiuni victima \u00eenveninat\u0103 a propriilor resentimente \u00een care persecu\u0163iile i-au transformat pe mul\u0163i. Aceast\u0103 victorie a moralistului asupra militantului confer\u0103 depozi\u0163iei sale memoralistice credibilitatea \u015fi atrage respectul pe care onestitatea \u00eel merit\u0103. \u00cen linie general\u0103 \u015ftim c\u0103 militantul, agitatorul unei idei sau lozinci sunt incompatibili cu senin\u0103tatea. Implicat \u00een istoria Rom\u00e2niei, modelat de atmosfera, cutumele \u015fi cultul Blajului istoric, Coposu nu-\u015fi compromite patriotismul legalist \u00een confesiuni patetice ori pamfletare despre oamenii pe care i-a cunoscut \u015fi cu privire la cei cu care s-a confruntat \u00een culise ori pe scen\u0103 direct sau indirect, inclusiv \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri cu \u201eai lui\u201c. Nu a prins gustul urii. Nu las\u0103 \u00een urm\u0103 veninul pe care pofta de putere, ne\u015fansa ori intransigen\u0163a oarb\u0103 \u00eel strecoar\u0103 printre r\u00e2ndurile unor memorii din care \u201edu\u015fmanii\u201c, adversarii, cei de alt\u0103 p\u0103rere ies zdrobi\u0163i \u015fi c\u0103lca\u0163i \u00een picioare. Dimpotriv\u0103, dup\u0103 o lung\u0103 \u015fi grea suferin\u0163\u0103 ezit\u0103, elimin\u0103 din judec\u0103\u0163ile asupra oamenilor lestul resentimentar. Moralistul rezist\u0103 la seduc\u0163ia urii \u015fi antipatiei \u00eenver\u015funate. Din respect pentru diferen\u0163\u0103 \u015fi dezacord extrage individul din mase, omul din umanitatea indistinct\u0103, persoana singular\u0103 din amestecul gregar. Ajunge p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t \u00eei prive\u015fte chiar pe tor\u0163ionarii lui ca pe semenii lui: victime deviate, \u201ejefuite\u201c de semnele indelebile ale omeniei \u015fi umanit\u0103\u0163ii. Suferin\u0163a nu l-a orbit, demagogia nu l-a acrit, are mult umor cel ce-a z\u0103cut 17 ani \u00een pu\u015fc\u0103rie de unde nu vine cu g\u00e2nduri de r\u0103zbunare pe \u201elumea\u201c care l-a dezam\u0103git \u015fi l-a f\u0103cut s\u0103 sufere. Nu uit\u0103 ce nu-i de uitat \u015fi iart\u0103, cu \u00een\u0163elegere \u015fi mil\u0103, de\u015fi, pentru c\u0103 nu se asemuie ori substituie cu trufie lui Hristos, nu \u00eentoarce \u015fi cel\u0103lalt obraz. Din contr\u0103, \u00een dese r\u00e2nduri judec\u0103\u0163ile sunt aspre, au sarcasmul \u00eembl\u00e2nzit de melancolia vechimii din care vine \u015fi a regretului c\u0103 n-a fost ce ar fi vrut s\u0103 fie \u015fi s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103. Este \u015fi r\u0103m\u00e2ne spre cap\u0103tul vie\u0163ii un veritabil moralist \u015fi un filozof al suferin\u0163ei. \u015etie (a \u00eenv\u0103\u0163at) c\u0103 \u201eNum\u0103rul suferinzilor e lipsit de importan\u0163\u0103 fiindc\u0103 doar vederea individului, a semenului ne poate face s\u0103 \u00een\u0163elegem suferin\u0163a lumii\u201c \u2013 spune undeva Ernst J\u00fcnger. \u00centr-o \u201elume a statisticii, a plebiscitului \u015fi a propagandei \u2013 adaug\u0103 autorul Colibei din vie \u2013, cuv\u00e2ntul \u00absacrificiu\u00bb sperie spiritele. Uria\u015fa \u00eensumare a durerii poate \u00eens\u0103 c\u0103p\u0103ta sens doar dac\u0103 au existat oameni care s\u0103 ias\u0103 din sfera num\u0103rului \u015fi s\u0103 intre \u00een sfera semnifica\u0163iei. Doar asta se ridic\u0103 deasupra catastrofei \u015fi o \u00eempinge dincolo de rotirea \u00een gol, dincolo de v\u00e2rtejul spre care se revars\u0103 necontenit noi cete r\u0103zbun\u0103toare\u201c. Corneliu Coposu e dintre cei pu\u0163ini care au ie\u015fit, au evadat din \u201elumea statisticii\u201c \u015fi nu s-au speriat de cuv\u00e2ntul \u201esacrificiu\u201c: l-a \u00eentruchipat \u00eentr-o via\u0163\u0103 de lupt\u0103tor \u015fi martir d\u0103ruit\u0103 cu eroism sacrificiului.<\/p>\n
F\u0103r\u0103 asemenea oameni lumea r\u0103m\u00e2ne p\u00e2ndit\u0103 la orice r\u0103sp\u00e2ntie istoric\u0103 de furia dizolvant\u0103 a \u201ecetelor r\u0103zbun\u0103toare\u201c: s-a ridicat \u00eempotriva acestor \u201ecete\u201c care, de\u015fi au l\u0103sat urme ad\u00e2nci pe spinare, nu i-au putut sminti spiritul \u015fi \u00eentuneca judecata. \u00cei supune judec\u0103\u0163ii pe \u201easupritorii\u201c s\u0103i direc\u0163i \u015fi indirec\u0163i, o judecat\u0103 neverosimil de senin\u0103, lipsit\u0103 de orice urm\u0103 a dorin\u0163ei de r\u0103zbunare \u015fi revan\u015f\u0103: \u00eei descrie pur \u015fi simplu pe unii dintre ei a\u015fa cum au fost, descoperind \u00een \u201eumbrele\u201c lor \u00eentunecate ori malefice urmele oamenilor ce ar fi putut s\u0103 fie! C\u00e2teva portrete sunt extraordinare. A cunoscut-o pe Ana Pauker, \u201ecasapul\u201c \u00een fust\u0103 care apare \u00een destule \u201ememorii\u201c, negre \u015fi r\u0103zbun\u0103toare, \u00eentruchipare a r\u0103ului absolut. O \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00eentr-o pu\u015fc\u0103rie de etap\u0103, spre sf\u00e2r\u015fitul epocii interbelice \u00een penitenciarul de la Cluj: \u201eDomnule doctor \u2013 \u00eel informeaz\u0103 \u015feful gardienilor \u2013 s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 a venit aici o cucoan\u0103, o de\u0163inut\u0103 politic\u0103\u201c. Pe Ana Pauker n-o cuno\u015ftea, \u201eo \u015ftiam \u00eens\u0103 dup\u0103 nume din procesele \u00een care fusese implicat\u0103\u201c. Se prezint\u0103 \u00een celula deschis\u0103 a de\u0163inutei: \u201eDoamn\u0103, spune viitorul Senior, am auzit c\u0103 a\u0163i sosit aici, \u015fi am venit s\u0103 v\u0103d dac\u0103 ave\u0163i nevoie de ceva m\u00e2ncare, \u00eembr\u0103c\u0103minte, c\u0103r\u0163i pentru citit \u015fi, eventual, dac\u0103 ave\u0163i coresponden\u0163\u0103 de trimis. Mi-a spus: \u00abMul\u0163umesc, am de toate\u00bb, \u015fi \u00eentr-adev\u0103r avea de toate. Era foarte bine \u00eembr\u0103cat\u0103, cu bocanci de iuft, cu pantaloni sport, cu pulover scandinav, cu manta de piele. Nu era o femeie frumoas\u0103, era senzual\u0103… Mi-a mul\u0163umit frumos, m-a rugat s\u0103-i trimit o scrisoare la o adres\u0103 oarecare \u015fi, \u00een plus, s\u0103 i-l procur pe Proust. Voia s\u0103 controleze ceva\u201c. Cititoarea lui Proust, continu\u0103 m\u0103rturisirea, \u201ecitise enorm, avea o cultur\u0103 livresc\u0103 foarte bogat\u0103, vorbea curent limba francez\u0103 \u015fi limba german\u0103\u201c. Timp de o lun\u0103 c\u00e2t a fost depus\u0103 \u201e\u00een etap\u0103\u201c la penitenciarul din Cluj discut\u0103 \u00een repetate r\u00e2nduri probleme politice \u015fi economice: \u201eMi-am dat seama c\u0103 este foarte bine pus\u0103 la punct cu doctrina marxist\u0103, era o comunist\u0103 convins\u0103 \u015fi, observ\u0103 cu ascu\u0163ime, avea chiar accente de pledoarie sentimental\u0103 c\u00e2nd ap\u0103ra tezele comuniste\u201c. Re\u0163ine \u015fi noteaz\u0103 acest mugure de fanatism din \u201epledoaria sentimental\u0103\u201c \u015fi \u201eo contraziceam de pe pozi\u0163iile mele, nu se l\u0103sa comb\u0103tut\u0103, \u015fi avea argumente la \u00eendem\u00e2n\u0103 pentru a suporta un dialog \u00een contradictoriu. Aceste dezbateri \u015fi \u201edialoguri\u201c \u00een contradictoriu dintr-o celul\u0103 de \u00eenchisoare spun multe despre comportamentul intelectual al celor doi \u015fi despre dezacordul, \u201epolemica cordial\u0103\u201c, dintre viitorul persecutor \u015fi victima sa care va fi, nu peste mul\u0163i ani, Corneliu Coposu. \u015ei m\u0103rturisirea continu\u0103 cu descrierea unor fragmente din via\u0163a aventuroas\u0103 a Anei Pauker care, la 15-16 ani, fusese membr\u0103 a societ\u0103\u0163ii Tinerii lenini\u015fti din Buhu\u015fi, \u201eunde era \u00eengrijitoarea copiilor ce urmau \u015fcoala de rit ebraic. La un moment dat a considerat c\u0103, pentru cultura ei, Buhu\u015ful era un ora\u015f prea mic, \u015fi atunci a plecat la Bucure\u015fti\u201c. Cititoarea lui Proust e un … Julien Sorel sau Eug\u00e8ne Rastignac aflat\u0103 la un pas de \u00eenceperea cursei de o via\u0163\u0103 pentru cucerirea \u201emicului Paris\u201c: ar fi putut spune ca unul dintre ei, \u201e\u015ei, acum, \u00eentre noi doi!\u201c. Portretul redutabilului jurnalist care fusese Corneliu Coposu e compus din \u201efr\u00e2nturi\u201c din via\u0163a militantei comuniste ajuns\u0103 \u015fi ea la urm\u0103 victima regimului pentru instaurarea c\u0103ruia plecase tocmai de la Buhu\u015fi ca s\u0103 cucereasc\u0103 precum Rastignac \u00eenalta societate, noua \u201earistocra\u0163ie\u201c a Bucure\u015ftiului. O va mai \u00eent\u00e2lni, \u00een iarna lui \u201945, printre frunta\u015fii comuni\u015fti cu ocazia unei recep\u0163ii la lega\u0163ia britanic\u0103 din Bucure\u015fti: \u201efoarte elegant\u0103, \u00eembr\u0103cat\u0103 cu o superb\u0103 rochie de m\u0103tase neagr\u0103, dantelat\u0103, cu un foarte frumos colier de perle; se pare c\u0103 era cel mai frumos colier de perle din Rom\u00e2nia… Circula zvonul c\u0103 era mult mai frumos dec\u00e2t colierul reginei Maria\u201c. Are loc un scurt \u015fi decisiv dialog \u00eentre cei doi fo\u015fti eroi ai dialogului cordial din celula penitenciarului de la Cluj: \u201e\u2013 V\u0103d c\u0103 sunte\u0163i regalist, c\u00e2nd ne-am v\u0103zut ultima oar\u0103, \u00eei spune purt\u0103toarea colierului de perle, era\u0163i condamnat pentru lezmajestate. V\u0103d c\u0103 v-a\u0163i schimbat opiniile. \u2013 Nu, mi-am schimbat regele\u201c, \u00eei r\u0103spunde Coposu, pentru ca Seniorul din 1991 s\u0103-\u015fi \u00eentoarc\u0103 fa\u0163a c\u0103tre cititorul de azi inform\u00e2ndu-l sec: \u201ePe urm\u0103 am fost \u00eenchis\u201c. Nici o vorb\u0103 ur\u00e2t\u0103 \u015fi nici o zgur\u0103 pamfletar\u0103 nu tulbur\u0103 senin\u0103tatea vivace, nelipsit\u0103 de umor filozofic din evocarea uneia din memorabilele \u015fi exemplarele, \u00een felul ei, figuri ale nomenclaturii comuniste dintr-o Rom\u00e2nie care l-a \u00eenchis 17 ani pe Corneliu Coposu. De portrete fulgurante asem\u0103n\u0103toare, nuan\u0163ate comprehensiv cu ochi de moralist, se bucur\u0103 mul\u0163i al\u0163i frunta\u015fi ai puterii comuniste \u00een aceste m\u0103rturisiri \u00eencredin\u0163ate lui Vartan Arachelian. Dup\u0103 memorabila Ana Pauker vine la r\u00e2nd insolitul bonom \u015fi pu\u0163in \u201ecircar\u201c Petru Groza, fost coleg de partid \u015fi bun rom\u00e2n \u00een ochii Seniorului (\u201eLa Adunarea Na\u0163ional\u0103 de la 1 decembrie 1918 a fost \u015fi el prezent, deci nu poate fi socotit renegat sau om care a f\u0103cut compromisuri cu ideea na\u0163ional\u0103\u201c), dar apartenent al grupului de \u201epasivi\u015fti\u201c din vechiul Partid Na\u0163ional Rom\u00e2n, om cu orientare \u201ede st\u00e2nga\u201c, \u00eens\u0103 \u201ede suprafa\u0163\u0103\u201c, c\u0103ci, spune Coposu, \u201e\u00een Deva era aproape st\u0103p\u00e2nul ora\u015fului, avea \u00een proprietatea lui: hotel, uzin\u0103 electric\u0103, restaurant, pr\u0103v\u0103lii. Chiar vila lui preferat\u0103 era pe un teren al ora\u015fului, concesionat pentru 100 de ani de c\u0103tre prim\u0103rie\u201c! Aproape prieteni, a avut lungi discu\u0163ii \u015fi controverse cu Lucre\u0163iu P\u0103tr\u0103\u015fcanu, victim\u0103 a nomenclaturii propriului partid. O fapt\u0103 bun\u0103, memorabil\u0103, din partea lui Corneliu Coposu este \u015fi \u201ereabilitarea\u201c lui Romulus Z\u0103roni, m\u00e2na dreapt\u0103 a lui Groza din Frontul Plugarilor: gospodar temeinic, \u201echiabur\u201c din Ardeal \u015fi autentic \u201ec\u0103rturar rural\u201c, pe seama acestui om de isprav\u0103 au fost puse \u015fi spuse multe glume nes\u0103rate care l-au \u201e\u00eengropat\u201c \u00eentr-o caricatur\u0103 de om. \u00cens\u0103 omul nu-\u015fi merita caricature, iar memorialistul \u00eei restabile\u015fte imaginea.
\n…\u00cen ochii multora dintre cei trecu\u0163i prin suferin\u0163\u0103 doar \u00een vis ori \u00een timpul c\u00e2torva zile de vacan\u0163\u0103 petrecute \u00een chinuri sub soarele torid, n\u0103ucitor, la malul m\u0103rii de la Neptun sau sub cumplitele z\u0103pezi \u201esiberiene\u201c de la Cump\u0103tu de alt\u0103dat\u0103, ca s\u0103 nu mai vorbim despre displ\u0103cerea unui sejur prin \u201ep\u0103\u015funile raiului\u201c cu ocazia unei deport\u0103ri la Tescani \u2013 marea lec\u0163ie a\u00a0 dezacordului cordial \u015fi a sacrificiului consim\u0163it predat\u0103 de moralistul \u201ep\u0103\u0163it\u201c \u015fi profund de sub haina civilizatului Senior \u00een multe pagini din aceste \u201em\u0103rturisiri\u201c r\u0103m\u00e2ne, din p\u0103cate, o lec\u0163ie \u00eenchis\u0103, incomprehensibil\u0103, o enigm\u0103 \u015fi un miracol.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Amintirile oamenilor politici trebuie citite cu ochelari de protec\u0163ie. Cosmetizate la oglind\u0103 \u015fi f\u0103c\u00e2nd cu ochiul posterit\u0103\u0163ii, lectura memoriilor scoase \u00een vrac dup\u0103 anii \u201990 cade sub cenzura suspiciunii \u015fi a dubitativului. Ca, de altfel, mai toate \u201econfesiunile\u201c \u015fi \u201em\u0103rturisirile\u201c scrise direct sau dictate scribilor. Rareori \u015fi pu\u0163ini dintre oamenii politici care au trecut prin… Cite\u0219te mai mult »Un moralist<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12724,12722,12723,6890],"class_list":["post-21181","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-academia-de-sub-pamant","tag-constantin-argetoianu","tag-mandarinul-valah","tag-petre-pandrea"],"views":1065,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21181","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21181"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21181\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21181"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21181"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21181"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}