{"id":21168,"date":"2014-11-11T13:04:12","date_gmt":"2014-11-11T11:04:12","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21168"},"modified":"2014-11-11T13:04:12","modified_gmt":"2014-11-11T11:04:12","slug":"bd-la-munte-sau-in-canon","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/bd-la-munte-sau-in-canon\/","title":{"rendered":"BD la munte sau&#8230; \u00een canon?"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Ioan Stanomir,<em> Camera obscur\u0103<\/em>. Vis, imagina\u0163ie \u015fi band\u0103 desenat\u0103, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2014, 264 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Dup\u0103 cercetarea minu\u0163ioas\u0103 a spa\u0163iului politic rom\u00e2nesc (cu prec\u0103dere a perioadei comuniste), \u00een Camera obscur\u0103. Vis, imagina\u0163ie \u015fi band\u0103 desenat\u0103, criticul, politologul \u015fi publicistul Ioan Stanomir \u00ee\u015fi \u00eencearc\u0103 m\u00e2na pe un alt fel de scriitur\u0103. \u00ce\u015fi \u00eendreapt\u0103, adic\u0103, aten\u0163ia spre receptarea unui gen literar nu neap\u0103rat subapreciat, \u00eens\u0103 cu siguran\u0163\u0103 condamnat la o existen\u0163\u0103 banal\u0103 \u00een cartierele periferice ale culturii, benzile desenate. Stanomir le nume\u015fte reveren\u0163ios \u201eproz\u0103 grafic\u0103\u201d, acord\u00e2ndu-le \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput permisul de intrare \u00eentre celelalte genuri literare consacrate. Eseistul \u00eencearc\u0103, apoi, s\u0103 le justifice ie\u015firea din exilul recept\u0103rii, absolvindu-le de eticheta de \u201eliteratur\u0103 pueril\u0103\u201d, \u00eendreptat\u0103 \u00eenspre un anumit tip de public, despuiat\u0103 de orice urm\u0103 de literaritate \u015fi complexitate naratologic\u0103.<br \/>\nOr, simbioza dintre scriptic \u015fi vizual \u00ee\u015fi revendic\u0103 locul pe unul dintre rafturile bibliotecii, nu \u00een vreun pod sau debara. \u00cen paginile de \u00eenceput, Ioan Stanomir indic\u0103 una dintre posibilele probleme care pot genera receptarea insuficient\u0103 a genului: \u201edecorul famliar, ca \u015fi aparenta lor accesibilitate, pot s\u0103 oblige la formarea unor judec\u0103\u0163i de valoare simplificatoare. Banda desenat\u0103 nu este \u015fi nu poate fi dec\u00e2t un mediu facil, din care profunzimea \u015fi natura vizionar\u0103 a discursului este (sic!) absent\u0103, \u00een mod previzibil. A citi, ca \u015fi a comenta band\u0103 desenat\u0103 sunt ocupa\u0163ii care, asemenea discu\u0163iei despre romanele poli\u0163iste, afecteaz\u0103 statutul de onorabilitate al unui autentic intelectual\u201d.<br \/>\nDin punct de vedere structural, cartea este un conglomerat de eseuri, care debuteaz\u0103 cu Pif, eroul genera\u0163iei \u201edecre\u0163eilor\u201d, continu\u0103 cu Tintin \u2013 t\u00e2n\u0103rul reporter belgian \u2013, apoi cu detectivii Black \u015fi Mortimer, cu aventurierul Luc Orient, pentru ca mai mult de trei sferturi din carte s\u0103 fie rezervate geniului italian al benzii desenate, Hugo Pratt \u015fi al s\u0103u marinar cinic \u015fi captivant Corto Maltese; alte nume vizate \u00een studiu sunt italienii Dino Battaglia, Attilio Micheluzzi, dar \u015fi Henri Verns, creatorul personajului Bob Morane (pilotul, spionul \u015fi reporterul din timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial).<br \/>\nFinalul cuprinde un post scriptum \u00een care Stanomir renun\u0163\u0103 la demersul de cercetare (fiindc\u0103 prin aceast\u0103 carte \u00ee\u015fi poate revendica statutul de exeget al genului, printre pu\u0163inii din Rom\u00e2nia) \u015fi se abandoneaz\u0103 imagina\u0163iei: \u00eemprumut\u0103 personajele lui Herge \u015fi le trimite din nou \u00een lume \u00een c\u0103utare de noi aventuri; apoi, \u00eei consacr\u0103 un elogiu lui Corto Maltese, prin \u00eencercarea de decodificare a reveriilor sale care, de cele mai multe ori, sunt provocate de ciuperci halucinogene, ha\u015fi\u015f \u015fi marijuana.<br \/>\nScriitura este fluid\u0103, foarte documentat\u0103, textul muste\u015fte de referin\u0163e livre\u015fti, cinematografice \u015fi istorice, \u00eens\u0103 pentru un militant al genului se constat\u0103 mai degrab\u0103 o deta\u015fare dec\u00e2t o implicare emo\u0163ional\u0103. De\u015fi, uneori, lui Stanomir \u00eei mai scap\u0103 insuli\u0163e de literaritate: \u201e\u00cen economia ideologiei lui Tintin, omul este privit nu ca o entitate inter\u015fanjabil\u0103, produc\u0103toare de venituri taxabile, ci este \u00een\u0163eles ca prezen\u0163\u0103 unic\u0103, \u00eenvestit\u0103 cu misiunea de a lumina spa\u0163iul din jurul s\u0103u\u201d.<br \/>\nTotu\u015fi, aplecarea spre detaliu cu privire la un gen at\u00e2t de pu\u0163in cunoscut la noi poate fi, pe alocuri, redundant\u0103 \u2013 cartea neadres\u00e2ndu-se nicidecum publicului larg, ci unui anumit tip de cititori, hai s\u0103-i numim \u201eaviza\u0163i\u201d. Se poate spune, \u00eens\u0103, \u015fi c\u0103, dac\u0103 \u00eenainte de volumul lui Stanomir nu \u015ftiai prea multe despre benzile desenate, ei bine&#8230; n-o s\u0103 asimilezi prea mult nici dup\u0103 lectura asidu\u0103.<br \/>\nCea mai ampl\u0103 parte a c\u0103r\u0163ii este acea invita\u0163ie la c\u0103l\u0103toria \u00een care Corto Maltese \u201eleads the way\u201d, urmat \u00eendeaproape de sergentul Kirk, Ernie Pike sau Capitanul Cormorant. Marea c\u0103l\u0103torie se desf\u0103\u015foar\u0103 de la un ocean la altul, ba \u00een timpul Marelui R\u0103zboi, ba \u00een timpul Revolu\u0163iei Americane. Ac\u0163iunea se deruleaz\u0103 fie \u00een realitatea imediat\u0103, fie \u00eentr-una paralel\u0103; se plonjeaz\u0103 \u00een lumi subterane pentru a ie\u015fi la suprafa\u0163\u0103 direct \u00een oniric. Fiecare eseu reprezint\u0103 de fapt o c\u0103l\u0103torie comprimat\u0103 \u2013 \u015fi dac\u0103 te a\u015fteptai la un sejur relaxant&#8230; te-ai cam \u00een\u015felat.<br \/>\nIoan Stanomir nu se debaraseaz\u0103, p\u00e2n\u0103 la ultimele pagini, de un soi de scriitur\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103 \u015fi oarecum rigid\u0103, care epuizeaz\u0103. \u00cens\u0103, odat\u0103 cu ampla c\u0103l\u0103torie, eseistul reu\u015fe\u015fte totu\u015fi s\u0103 demonstreze un lucru pe care \u015fi l-a propus \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput: s\u0103 scoat\u0103 acest tip de literatur\u0103 din sfera previzibilului \u015fi puerilului, \u201epescuind\u201d elementele de teorie literar\u0103 ignorate p\u00e2n\u0103 atunci. Iat\u0103 cuvintele autorului despre Hugo Pratt: \u201e\u00cen centrul artei sale se afl\u0103 un principiu al vaselor comunicante de esen\u0163\u0103 postmodern\u0103 \u015fi intertextual\u0103. Temele circul\u0103, obsesiile circul\u0103 de la o carte la alta, iar scenografiile se hr\u0103nesc din punerile \u00een pagin\u0103 anterioare\u201d. Atunci c\u00e2nd unul dintre personajele sale, Ernie Pike, devine la un moment dat un fel de reporter de teren, \u00eenmagazin\u00e2nd \u00een sine pove\u015ftile altora, pentru a le transmite apoi mai departe, vocea auctorial\u0103 se modific\u0103, evenimentele fiind povestite din perspectiva corespondentului de r\u0103zboi. Sau, ca \u00eentr-un scenariu scris de Woody Allen, scriitori precum Jack London, Ernest Hemingway sau Andr\u00e9 Malraux devin personaje \u00een benzile desenate ale lui Hugo Pratt, prieteni ai zeflemitorului marinar.<br \/>\nDe\u015fi apari\u0163ie exotic\u0103 \u015fi inovatoare, Camera obscur\u0103. Vis, imagina\u0163ie \u015fi band\u0103 desenat\u0103 e un volum oarecum cu tez\u0103. Pe care, e drept, autorul reu\u015fe\u015fte s-o sus\u0163in\u0103 p\u00e2n\u0103 la un anumit punct: BD nu reprezint\u0103 doar literatur\u0103 pentru copii, dovad\u0103 fiind complexitatea naratologic\u0103 \u015fi cea a subiectelor abordate. Neajunsul rezid\u0103, repet, \u00een aceast\u0103 incapacitate de simplificare a modului de expunere care, prin abunden\u0163a detaliilor, buim\u0103ce\u015fte cititorul neofit.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ioan Stanomir, Camera obscur\u0103. Vis, imagina\u0163ie \u015fi band\u0103 desenat\u0103, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2014, 264 p. &nbsp; Dup\u0103 cercetarea minu\u0163ioas\u0103 a spa\u0163iului politic rom\u00e2nesc (cu prec\u0103dere a perioadei comuniste), \u00een Camera obscur\u0103. Vis, imagina\u0163ie \u015fi band\u0103 desenat\u0103, criticul, politologul \u015fi publicistul Ioan Stanomir \u00ee\u015fi \u00eencearc\u0103 m\u00e2na pe un alt fel de scriitur\u0103. \u00ce\u015fi \u00eendreapt\u0103, adic\u0103,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/bd-la-munte-sau-in-canon\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">BD la munte sau&#8230; \u00een canon?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[8],"tags":[12547,12546],"class_list":["post-21168","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-camera-obscura","tag-ioan-stanomir"],"views":952,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21168","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21168"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21168\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21168"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21168"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21168"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}