{"id":21166,"date":"2014-11-11T13:02:53","date_gmt":"2014-11-11T11:02:53","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21166"},"modified":"2014-11-11T13:02:53","modified_gmt":"2014-11-11T11:02:53","slug":"melos-si-rugaciune-in-poezia-lui-traianus","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/melos-si-rugaciune-in-poezia-lui-traianus\/","title":{"rendered":"Melos \u015fi rug\u0103ciune \u00een poezia lui Traianus"},"content":{"rendered":"<p>Poetul basarabean Traian Vasilc\u0103u-Traianus este unul dintre cei mai prolifici scriitori religio\u015fi de peste Prut, public\u00e2nd un num\u0103r de volume mai mult dec\u00e2t dublu fa\u0163\u0103 de num\u0103rul anilor scur\u015fi de la cel de debut, Poemele regretelor t\u00e2rzii (1995).<br \/>\nValoarea axiologic\u0103 a scrierilor sale a fost aproximat\u0103 \u015fi apreciat\u0103 de numero\u015fi scriitori basarabeni \u015fi rom\u00e2ni. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceput a fost \u00eencapsulat pe drept cuv\u00e2nt ca poet al luminii \u015fi al bucuriei de c\u0103tre Ligya Diaconescu, cea care constat\u0103 c\u0103 \u201epoemele sale izvor\u0103sc direct din credin\u0163\u0103, din con\u015ftiin\u0163\u0103 religioas\u0103 pur\u0103, \u00een continu\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu Dumnezeu\u201d.<br \/>\nPerpetuu neobosit, psalmistul Traian Vasilc\u0103u \u00ee\u015fi c\u00e2nt\u0103 extatic credin\u0163a \u00een zeul suprem, \u00eentr-o melopee c\u00e2nd mai lent\u0103, c\u00e2nd mai ritmic\u0103, av\u00e2nd drept scop s\u0103 suscite bun\u0103tatea, cur\u0103\u0163enia sufleteasc\u0103 \u015fi \u00eencrederea \u00een via\u0163\u0103 \u015fi \u00een pav\u0103za divin\u0103. Universul inspira\u0163iei sale lirice nu se restr\u00e2nge \u00eens\u0103 la cel bisericesc, ci se extinde asupra \u00eentregului areal al existen\u0163ei umane, apar\u0163in\u0103tor de altfel tot divinit\u0103\u0163ii.<br \/>\nPersonal m-a convins cu volumul Sfe\u015fnic \u00een rug\u0103ciune (Notograf Prim, Chi\u015fin\u0103u, 2012), pe care mi l-a transmis po\u015ftal, cu \u00eent\u00e2rziere, surprinz\u0103tor, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne cunoa\u015ftem p\u00e2n\u0103 acum \u00een vreun fel. L-am citit cu empatie \u015fi m-a captat prin versurile sale melodice, scrise \u00eentr-o dulce limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 cvasi-retro, dar nu vetust\u0103, cu \u201emireasma deosebit\u0103 a poeziei religioase din mileniul trecut\u201d, a\u015fa cum noteaz\u0103 \u015fi Paul Aretzu, care reliefeaz\u0103 performan\u0163a, \u201edeloc neglijabil\u0103, a unei mari diversit\u0103\u0163i monotematice \u015fi stilistice\u201d, dovad\u0103 a resurselor neistovite ale acestui domeniu religios cu care a \u00eenceput poezia rom\u00e2n\u0103. Colorat\u0103 cu ceva arhaisme, cu ceva regionalisme, poezia sa este, orice s-ar spune, relevant\u0103.<br \/>\nSfe\u015fnic \u00een rug\u0103ciune e un titlu metaforic cu trimitere la pio\u015fenia nedisimulat\u0103 cu care poetul arde \u00een evlavia sa bisericeasc\u0103. Printr-o sinecdoc\u0103 fericit g\u0103sit\u0103, poetul \u00ee\u015fi transpune spiritul \u00een obiectul de cult \u00eenso\u0163indu-l cu atributele rug\u0103ciunii \u015fi al iubirii sincere care \u00eemp\u00e2nzesc cartea da capo al fine. Iat\u0103 c\u00e2t de incitant \u00ee\u015fi transfer\u0103 poetul arderea pioas\u0103 \u00een cuv\u00e2ntul poetic, confund\u00e2ndu-se cu imaginea Cuv\u00e2ntului de-nceput: \u201eMurmur de stele \u00eemi inund\u0103 zarea\/ M\u0103 lep\u0103d de cuvinte \u015fi-s Cuv\u00e2nt\/ \u00cen PreaCuv\u00e2ntul lumii ce-i mirarea,\/ \u00cen care arde-voi ca-ntr-un desc\u00e2nt.\/\/ \u00ce\u015fi face cas\u0103-n mine infinirea\/ S\u0103-i vorovesc t\u0103cerea cu nesa\u0163\/ Trompe\u0163ii poart\u0103 \u00eengerii la bra\u0163,\/ Talan\u0163ii mei culeg\u0103-mi-i iubirea\u201d (f\u0103r\u0103 titlu, p. 25). Versuri clasice, nelipsite de profunzime, produc\u0103toare de epifanii \u00een\u0103l\u0163\u0103toare.<br \/>\nIrina Mavrodin \u00eel consider\u0103 un poet autentic, poet adev\u0103rat care \u201ereu\u015fe\u015fte s\u0103 comunice prin poezia sa un sim\u0163\u0103m\u00e2nt al unirii, al contopirii cu Lumea, o stare de metafizic\u0103 tr\u0103ire a misterului cosmic.\u201d<br \/>\nPrecum un c\u00e2nt\u0103re\u0163 \u00een stran\u0103, Traianus intoneaz\u0103 perene c\u00e2ntece de sl\u0103vire a spiritelor \u00eendumnezeite, c\u00e2ntecul lui determin\u0103 cerul s\u0103 coboare \u201esub pomul ce a rodit lacrima lumii\u201d, sub pomul cunoa\u015fterii \u015fi al luminii. Cu real\u0103 smerenie, prin letter\u0103, \u00ee\u015fi transpune fiin\u0163a poetic\u0103 \u00een diferite ipostaze religioase: \u00een sfe\u015fnic, \u00een candel\u0103, \u00een dom, \u00een psaltire, \u00een schit, \u00een flaut, \u00een Cuv\u00e2nt primordial. Marea sa disponibilitate prozodic\u0103 de a crea versuri cantabile este prezent\u0103 \u00een fiecare poem.<br \/>\nCu acela\u015fi entuziasm neobosit, jinduie\u015fte \u015fi c\u00e2nt\u0103 iubirea divin\u0103, dar \u015fi pe cea omeneasc\u0103, \u00eentr-o \u00eengem\u0103nare perfect\u0103: \u201eSub acest c\u00e2mp cu maci doarme Iubirea.\/ De dorul ei \u00een dezn\u0103dejde zac.\/ Ce spun, risip\u0103 e de ve\u015fnicie, \u00een\u0163elepciune este tot ce fac (&#8230;) \u015ei El, red\u00e2ndu-mi-o pentru vecie,\/ S\u0103-mi cear\u0103 cu izvoare s-o pot scrie.\u201d (f\u0103r\u0103 titlu, p. 15).<br \/>\nSupu\u015fenia sa nu las\u0103 se pare nici un dubiu, nici o urm\u0103 de t\u0103gad\u0103 de tip arghezian. Nu afl\u0103m nici o contaminare de habotnicie sau fariseism \u00een psalmii s\u0103i diafani, concentra\u0163i uneori \u00eentr-un distih: \u201eDe dinainte de-a m\u0103 fi n\u0103scut\/ Inima Domnului m-a cunoscut\u201d (Psalm). \u00cen altul, cu aceea\u015fi certitudine \u015fi \u00eencredere \u00een destinul s\u0103u \u00eenn\u0103scut, de fiin\u0163\u0103 credincioas\u0103, \u00ee\u015fi descrie, \u00eentr-un pastel relevabil, a\u015fezarea \u00een cuibul divin: \u201eNingea apocaliptic \u00een cetate,\/ Nici p\u00e2rtii nu erau, ningea mereu,\/ C\u00e2nd patru mierle-n doliu \u00eembr\u0103cate\/ M-au dus \u00een cuibul lor din Dumnezeu\/\/ Ocean de dragoste cerul era,\/ Uitat\u0103 fa\u0163a mamei din icoane\/ Parc\u0103 de secoli m\u0103 tot a\u015ftepta\u201d (f\u0103r\u0103 titlu, pp. 17-18).<br \/>\nBun cunosc\u0103tor al poeziei rom\u00e2ne\u015fti din toate timpurile, Traian Vasilc\u0103u integreaz\u0103 aluviunile pe care le-a acumulat \u00eenc\u0103 de la Dosoftei trec\u00e2nd prin poe\u0163ii premoderni \u015fi moderni, p\u00e2n\u0103 la Nichita St\u0103nescu, f\u0103r\u0103 s\u0103 poat\u0103 fi \u00eenvinuit de epigonism. \u00cen c\u00e2teva versuri de refren transpare tehnica poetic\u0103 a autorului Necuvintelor: \u201eCa m\u00e2ine-o ninge,-o fi t\u00e2rziu\/ \u015ei, Doamne, n-am s\u0103 m\u0103 mai \u015ftiu. (&#8230;) \u201eCa m\u00e2ine- ninge,-o fi t\u00e2rziu\/ \u015ei, Doamne, n-am s\u0103 m\u0103 mai fiu\u201d (Cele trei v\u00eerste ale poemului).<br \/>\nNumero\u015fi scriitori sunt cuceri\u0163i de aceste reu\u015fite prozodice din sfera religiosului, \u00een dulcele stil clasic, \u00een care poetul \u00eel prem\u0103re\u015fte pe Dumnezeu \u00een cuvinte simple, nec\u0103utate, rostuite \u00eentr-un c\u00e2ntec cu reverbera\u0163ii spirituale inedite. Astfel, Dan Verona devoaleaz\u0103 \u00een poezia lui Traianus \u201ebucuria cuv\u00e2ntului p\u00e2n\u0103 la dezm\u0103rginirea lui \u00eentr-un melos pur\u201d; iar Adrian Dinu Rachieru apreciaz\u0103 limba frumoas\u0103 a acestui poet venind dintr-un \u201eneam de emine\u015fti\u201d care \u201ev\u0103de\u015fte o impresionant\u0103 for\u0163\u0103 liric\u0103 \u015fi pamfletar\u0103\u201d \u015fi care depl\u00e2nge astfel, mai spune criticul timi\u015forean, starea poeziei actuale, exibi\u0163ionist\u0103 \u015fi degenerat\u0103, substituind-o prin productivism \u015fi civism.<br \/>\nTraian Vasilc\u0103u repune poezia \u00een drepturile ei muzicale pe care le posed\u0103 din antichitate, c\u00e2nd erau cumva \u00eengem\u0103nate. S\u0103 ne amintim c\u0103 denumirea genului liric provine de la anticul instrument muzical cu numele de lir\u0103, crea\u0163ie a ingeniosului zeu Hermes, nelipsit acompaniament al recit\u0103rii poe\u0163ilor antici.<br \/>\nDincolo de calit\u0103\u0163ile muzicale, poezia sa dob\u00e2nde\u015fte uneori \u015fi un caracter de bici pedepsitor r\u0103bdat de str\u0103mo\u015fi, atunci c\u00e2nd poetul ia atitudine drastic\u0103, \u00een stil parabolic \u015fi pamfletar, \u00eempotriva \u201eultimului cneaz\u201d estic, care jinduie\u015fte vise imperialiste \u015fi pe care \u201eRu\u015finea de-a fi comunist nu-l prinde,\/ R\u00e2de prin somn, despot analfabet,\/ \u015ei-ncruci\u015findu-\u015fi m\u00eeinile pe piept\/ Mai are-un g\u00eend: cum s\u0103 ne poat\u0103 vinde\/\/ \u0162arului prim, Rusiei r\u0103pitoare,\/ cu mare-alai, pe veci, f\u0103r\u0103 recurs!\/ S\u0103 revenim \u00een ghiare noi de urs,\/ Profund sur\u00e2z\u0103tori, f\u0103r\u0103-ncetare&#8230;\u201d. Foarte actual \u015fi virulent pamflet, acest Ultim vis al ultimului cneaz.<br \/>\nConvie\u0163uirea \u00eentre aspectul tradi\u0163ional al formei poetice \u015fi idea\u0163ia modern\u0103 \u00een poezia lui Traian Vasilc\u0103u este surprins\u0103 remarcabil de cona\u0163ionalul s\u0103u, Arcadie Suceveanu: \u201ePoezia sa, a\u015fezat\u0103 \u00een tipare consacrate \u015fi lipsit\u0103 de spectaculozitate formal\u0103, r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 modern\u0103 prin g\u00e2ndire, printr-o v\u0103dit\u0103 radicalizare a expresiei, prin viziunea \u015fi consonan\u0163a ei eminamente contemporane\u201d. \u00cen acest potop de versuri frumoase se strecoar\u0103 desigur \u015fi unele inegalit\u0103\u0163i fire\u015fti.<br \/>\nT\u00e2nga poetului credincios este a fiin\u0163\u0103rii perpetue, el nefiind mai protejat \u00een fa\u0163a vicisitudinilor vie\u0163ii dec\u00e2t oricare existen\u0163\u0103 cu chip de om. Jertfirea ideilor, a sentimentelor, a tr\u0103irilor sale \u00een folosul umanit\u0103\u0163ii, adesea ingrate, se aseam\u0103n\u0103, la scar\u0103 terestr\u0103, cu cea a lui Iisus care s-a jertfit pentru salvarea omenirii din c\u0103derea \u00een p\u0103catele ei autodistrug\u0103toare. (Putea scrie \u015fi el altfel de poezii, din acestea ale mainstream-ului postmodern: mizerabiliste, minimaliste, sexualiste, dar n-o face&#8230;). Iat\u0103 un sonet exemplar, al\u0103turi de alte at\u00e2tea poeme citabile din volumul Sfe\u015fnic \u00een rug\u0103ciune: \u201eCalea spre Tine, Doamne, pavat\u0103-i cu iubire,\/ Calea spre nic\u0103ire pavat\u0103-i cu blestem.\/ Sunt beat, dar nu de vinuri ce-ad\u0103postesc uimire,\/ Sunt beat de Tine, Doamne, s\u0103 nu fiu beat m\u0103 tem!\/\/ Un scrin preaplin cu lacrimi p\u0103strez din veci \u00een mine,\/ Arhimandrit al clipei, sobornicesc lumini.\/ Sf\u00eentul sinod al ierbii m-a declarat \u00een fine\/ Vicar n\u0103dejdii lumii ce-a-ngenuncheat gr\u0103dini.\/\/ \u00cen bra\u0163ele nemor\u0163ii sur\u00e2d \u2013 narcis \u00een floare,\/ De vorovirea-\u0163i, Doamne, nu vreau s\u0103 m\u0103 dezleg,\/ Altar oric\u0103rei clipe prin Tine sunt \u00eentreg.\/\/ Dar pe c\u00e2t cred \u00een ziu\u0103, pe-at\u00e2t amurg r\u0103sare\/ \u015ei care bun\u0103 cale s-aleg nici nu mai \u015ftiu:\/ Umplut cu v\u00e2rf e iadul \u015fi raiul mi-i pustiu\u201d (Psalmul sfin\u0163iei). Bucuria apropierii de Dumnezeu nu-i \u00eentunec\u0103 judecata \u00eentr-at\u00e2ta, \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu tr\u0103iasc\u0103 deplin \u015fi s\u0103 exprime emo\u0163ionant tragedia existen\u0163ial\u0103 a fiin\u0163ei p\u0103m\u00e2nte\u015fti.<br \/>\nPoate c\u0103 nu e chiar avantajoas\u0103 aceast\u0103 aglomerare a poemelor, mai multe pe aceea\u015fi pagin\u0103. Era mai benefic pentru cititor s\u0103 fie p\u0103strat\u0103 tradi\u0163ia unui singur poem pe o pagin\u0103.<br \/>\n\u00cen fine, sunt total \u00een asentimentul lui Horia B\u0103descu \u015fi m\u0103 dispun odat\u0103 cu el la citirea versurilor frumoase \u015fi evlavioase ale lui Traian Vasilc\u0103u-Traianus. M\u0103 bucur \u015fi regret \u00een acela\u015fi timp odat\u0103 cu poetul clujean care conchide: \u201eM\u0103 bucur de bucuria \u00eenl\u0103crimat\u0103 cu care Traianus scrie stihuri \u00eentr-o lume care, av\u00e2nd at\u00e2ta nevoie de ele, le refuz\u0103 tot mai mult&#8230;\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Poetul basarabean Traian Vasilc\u0103u-Traianus este unul dintre cei mai prolifici scriitori religio\u015fi de peste Prut, public\u00e2nd un num\u0103r de volume mai mult dec\u00e2t dublu fa\u0163\u0103 de num\u0103rul anilor scur\u015fi de la cel de debut, Poemele regretelor t\u00e2rzii (1995). Valoarea axiologic\u0103 a scrierilor sale a fost aproximat\u0103 \u015fi apreciat\u0103 de numero\u015fi scriitori basarabeni \u015fi rom\u00e2ni. \u00cenc\u0103&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/melos-si-rugaciune-in-poezia-lui-traianus\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Melos \u015fi rug\u0103ciune \u00een poezia lui Traianus<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12716,12717],"class_list":["post-21166","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-psalmistul-traian-vasilc","tag-traianus"],"views":781,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21166","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21166"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21166\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21166"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21166"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21166"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}