{"id":21163,"date":"2014-11-11T13:01:37","date_gmt":"2014-11-11T11:01:37","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21163"},"modified":"2014-11-11T13:01:37","modified_gmt":"2014-11-11T11:01:37","slug":"festivalul-ethno-jazz-de-la-chisinau-editia-a-xiii-a-inca-una-cu-noroc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/festivalul-ethno-jazz-de-la-chisinau-editia-a-xiii-a-inca-una-cu-noroc\/","title":{"rendered":"Festivalul Ethno Jazz de la Chi\u015fin\u0103u. Edi\u0163ia a XIII-a \u2013 \u00eenc\u0103 una cu noroc"},"content":{"rendered":"

Ajuns la cea de-a 13-a edi\u0163ie, Ethno Jazz Festival de la Chi\u015fin\u0103u se afl\u0103 \u00eentr-o faz\u0103 de consolidare a statutului s\u0103u, at\u00e2t ca reper al vie\u0163ii culturale dintre Prut \u015fi Nistru, c\u00e2t \u015fi ca element de referin\u0163\u0103 pe harta jazzului interna\u0163ional. Aceast\u0103 evolu\u0163ie a fost posibil\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, datorit\u0103 coeren\u0163ei \u015fi tenacit\u0103\u0163ii echipei organizatorice conduse de directorul artistic Anatol \u015etef\u0103ne\u0163 (altminteri, unul dintre principalii reprezentan\u0163i ai violei \u00een istoria jazzului), secondat cu discre\u0163ie \u015fi eficacitate de c\u0103tre Natalia \u015etef\u0103ne\u0163, Mariana Postic\u0103 \u015fi Lucia Cazacu. La conferin\u0163a de pres\u0103 ce a precedat festivalul, Anatol amintea contribu\u0163ia esen\u0163ial\u0103 a c\u00e2torva inimo\u015fi sponsori la \u00eenflorirea evenimentului: Agen\u0163ia Elve\u0163ian\u0103 pentru Dezvoltare \u015fi Cooperare, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Prim\u0103ria Municipiului Chi\u015fin\u0103u, Moldindconbank, Ambasadele Suediei \u015fi Turciei, Alliance Fran\u00e7aise de Moldavie, Institutul Polonez Bucure\u015fti, Misiunea OSCE \u00een Moldova, Goethe Institut, Forumul Cultural Austriac, Vin\u0103ria Bostavan… Pe c\u00e2t sun\u0103 de fastidios o asemenea \u00een\u015firuire, pe at\u00e2t de eficient a func\u0163ionat cooperarea dintre organizatori \u015fi institu\u0163iile \u00een cauz\u0103.
\nPentru prima dat\u0103, Festivalul a avut ca principal loc de desf\u0103\u015furare a concertelor sala Filarmonicii din Chi\u015fin\u0103u. Acustica a compensat oarecum uzura moral\u0103 a edificiului, mai pu\u0163in confortabil dec\u00e2t loca\u0163iile precedente. Important e \u00eens\u0103 c\u0103 publicul \u2013 inestimabil atu pentru artele spectacolului \u2013 a r\u0103mas la fel de receptiv, sensibil \u015fi… t\u00e2n\u0103r (nu doar \u00een sensul figurat al termenului). Consemn\u0103rile mele \u00eencearc\u0103 o reconstituire cronologic\u0103 a celor v\u0103zute \u015fi ascultate \u00een cele patru gale festivaliere.
\nRecitalul de debut a apar\u0163inut grupului vocal Univox, probabil cea mai titrat\u0103 forma\u0163ie a jazzului basarabean dup\u0103 Trigon. \u00cen acest caz, principalul merit \u00eei revine Ilonei Stepan \u2013 ea \u00eens\u0103\u015fi vocalist\u0103 cu un agreabil timbru alto \u2013 care a reu\u015fit s\u0103 men\u0163in\u0103 \u015fi s\u0103 dezvolte, de aproape dou\u0103 decenii, abilit\u0103\u0163ile colaboratorilor s\u0103i. \u00cen formula actual\u0103 i-am recunoscut pe Nicolai Andrus\/bas, Valeriu V\u00e2ntu\/tenor, Andrei Otean\/bariton, c\u0103rora li s-au al\u0103turat solista Geta Burlacu \u2013 o altist\u0103 de real\u0103 for\u0163\u0103 expresiv\u0103, \u00een buna tradi\u0163ie a descendentelor din stirpea artistic\u0103 a Mariei T\u0103nase \u2013, precum \u015fi doi instrumenti\u015fti de marc\u0103: trompetistul Petru Haru\u0163\u0103 \u015fi percu\u0163ionistul Gari Tverdohleb. A rezultat un spectacol savuros, centrat \u00eendeosebi pe ingenioasa utilizare a patrimoniului folcloric na\u0163ional, unde limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi-a aflat meritata valorificare \u00een spirit jazzistic. \u00cembibat\u0103 de melodicitate \u015fi ritmuri subiacente, muzica i-a cucerit pe auditori \u2013 de la emo\u0163ionantele inflexiuni ale Doinei, p\u00e2n\u0103 la reluarea unor piese de mare pondere din repertoriul universal, cum ar fi Caravan. Tema, compus\u0103 de Tizol \u015fi consacrat\u0103 de orchestra lui Ellington deja \u00een 1936, a fost astfel remodelat\u0103, \u00eenc\u00e2t trompeta s\u0103-i teleporteze pe ascult\u0103tori dinspre patria jazzului c\u0103tre t\u0103r\u00e2muri autohton-orientale.
\nO revela\u0163ie s-a dovedit M\u00e9d\u00e9ric Collignon, liderul forma\u0163iei 4tet Jus de Bocse. Personalitate puternic\u0103, el se exprim\u0103 scenic mai ales ca m\u00e2nuitor al cornetului (\u00een varianta \u201ecomprimat\u0103\u201d, \u00eenrudit\u0103 cu celebrul \u201epocket trumpet\u201d al lui Don Cherry), dublat de o ustensil\u0103 electronic\u0103 prin care \u00ee\u015fi filtreaz\u0103 efectele vocale \u00een registru supraacut. Tehnica briant\u0103 combinat\u0103 cu un temperament incendiar genereaz\u0103 efecte de-a dreptul \u00e9tonnante. \u00cen fapt, ludic-inchietantul muzician reprezint\u0103 din plin spiritul galic aplicat jazzului postmodern (dac\u0103 ar fi s\u0103 c\u0103ut\u0103m vagi urme de ethno \u00een presta\u0163ia sa). Cred c\u0103 Boris Vian, figura paradigmatic\u0103 a fuziunii dintre cuv\u00e2nt \u015fi jazz \u00een literatura francez\u0103 (activ \u015fi ca trompetist), ar fi savurat din plin un asemenea spectacol, pigmentat cu excese joculare av\u00e2ndu-i \u00een ariergard\u0103 pe Yves Robilliard\/pian, Emmanuel Harang\/bas \u015fi Philippe Gleizes\/baterie. Nu m\u0103 mir\u0103 c\u0103 ultraversatilul Collignon a f\u0103cut parte tocmai din varianta Orchestrei Na\u0163ionale de Jazz a Fran\u0163ei condus\u0103 de violoncelistul avangardei italiene, Paolo Damiani (din p\u0103cate, nenum\u0103ratele mele tentative de a-i convinge pe promotori s\u0103-l prezinte pe acesta din urm\u0103 publicului din Rom\u00e2nia au r\u0103mas f\u0103r\u0103 succes).
\nDin Germania a venit la Chi\u015fin\u0103u un trio cu un caracter mult mai pu\u0163in dramatic dec\u00e2t cel comentat \u00een precedentul paragraf. Pianistul Walter Lang, adopt\u00e2nd o postur\u0103 scenic\u0103 similar\u0103 celei preferate de Ahmad Jamal (cu spatele spre sec\u0163ia ritmic\u0103), manifest\u0103 o atitudine senin\u0103 fa\u0163\u0103 de lume \u015fi art\u0103. Atitudine convertit\u0103 muzicalmente \u00een teme \u015fi varia\u0163iuni sprin\u0163are, orientate spre eviden\u0163ierea vocalistului \u015fi percu\u0163ionistului Njami Sitson, originar din Camerun. Celor doi li se al\u0103tur\u0103 basistul Sven Faller, at\u00e2t pentru (destul de previzibilele) grooves de factur\u0103 afro, c\u00e2t \u015fi pentru luminoase unisonuri sau inventive break-uri. Demne de interes inser\u0163iile vocabulelor din limba medjumba \u00een fluxul jazzistic, precum \u015fi recursul la splendida Insul\u0103 Krk din Arhipelagul Croat al M\u0103rii Adriatice ca inspira\u0163ie a compozi\u0163iei omonime a lui Lang.
\nPe coordonate oarecum similare a evoluat trio-ul austriac Indian Air. \u00cen acest caz, \u00eens\u0103, centrul de greutate al proiectului s-a mutat din Africa \u00een India, cu muzica gira \u00een jurul sitarului, ale c\u0103rui sonorit\u0103\u0163i specifice erau extrase de Klaus Falschlunger \u015fi interferate cu cele ale clarinetului-bas sau flautului \/ Andreas Gilgenberg \u015fi percu\u0163iei \/ Tobias Steinberger (acesta din urm\u0103, aureolat de studiul tobelor orientale \u2013 mizhar sirian, bendir turcesc, riqq egiptean, kandjira indian\u0103 \u2013 efectuat \u00een cadrul facult\u0103\u0163ii de jazz \u015fi muzic\u0103 improvizat\u0103 a Universit\u0103\u0163ii Mozarteum din Salzburg). Dup\u0103 cum era de a\u015fteptat, o asemenea combina\u0163ie mizeaz\u0103 \u00eendeosebi pe efectele de atmosfer\u0103, deriv\u00e2nd din structuri formale \u015fi modula\u0163ii de raga indian\u0103. Dincolo de bine \u015fi de… jazz, putem vorbi \u00een acest caz mai cur\u00e2nd despre expresia sonor\u0103 a unei concep\u0163ii pacifist-globaliste, cu frecvente conota\u0163ii new age \/ ambientale \u015fi \u2013 cum s-a v\u0103zut la Chi\u015fin\u0103u \u2013 cu priz\u0103 la public.
\nIndia a beneficiat de o reprezentare la v\u00e2rf, datorat\u0103 celebrului percu\u0163ionist Trilok Gurtu. Acesta \u015fi-a prezentat noul program \u015fi noua forma\u0163ie (numit\u0103 chiar Trilok Gurtu New Band), net superioare celor cu care ap\u0103ruse pe scena Operei din Cluj nu cu mult timp \u00een urm\u0103. Conceptual vorbind, recitalul a reu\u015fit s\u0103 demonstreze resursele de vitalitate ale a\u015fa-numitului stil de fuziune, impus de Miles Davis \u015fi de colosala sa pleiad\u0103 de instrumenti\u015fti pe la finele anilor 1960. Dac\u0103 pe parcursul deceniilor jazzul de tip fusion p\u0103ruse a se dilua, depersonaliza \u015fi manieriza \u00een mod iremediabil, iat\u0103 c\u0103 Gurtu \u015fi tinerii s\u0103i \u201ecomplici\u201d sunt capabili s\u0103-l remodeleze conving\u0103tor. Am f\u0103cut astfel cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu Tulug Tirpan \u2013 un pianist turc, deja consacrat la Istanbul \u2013 agil, vital, invent\u00e2nd decupaje melodico-ritmice proaspete, clare, expansiv-comunicative; basistul hispano-german Jonathan Ihlenfeld Cunado \u2013 d\u0103t\u0103tor de speran\u0163e c\u0103 geniul lui Carles Benavent nu va r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 continuatori; Frederick Koster, un virulent trompetist, capabil s\u0103 poarte mai departe flama aprins\u0103 de Dizzy Gillespie, Don Cherry \u015fi Miles (nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, piesa inaugural\u0103 pornea de la exploziva tem\u0103 Manteca a lui Gillespie). \u00cen aceste condi\u0163ii, estetica jazz-rock a fost revizitat\u0103 cu un impetus nou, datorat str\u0103lucirii percu\u0163ionistice a guru-ului Gurtu, dar \u015fi capacit\u0103\u0163ilor de interac\u0163ionare ale coechipierilor. Cu alte cuvinte, cople\u015fitoarea complexitate ritmic\u0103 \u2013 instigat\u0103 de lider \u2013 a fost \u201epus\u0103 \u00een pagin\u0103\u201d cu maxim\u0103 acurate\u0163e. Nu putea lipsi momentul cu totul special de \u201emuzic\u0103 concret\u0103\u201d, realizat de protagonist prin manevr\u0103ri de lichide, furtunuri, c\u0103ld\u0103ri etc., scufundarea gongurilor \u00een ap\u0103, intona\u0163ii ritualice \u00een limba marathi etc.
\nUn hiatus \u00een cadrul festivalului l-a reprezentat grupul JazzKamikaze \u2013 un fel de selec\u0163ionat\u0103 scandinav\u0103 a tinerei genera\u0163ii, av\u00e2ndu-i \u00een frunte pe danezul Morten Schantz\/keyboards, voce \u015fi norvegianul Marius Neset\/saxofoane. Programatic, denumirea forma\u0163iei se raporteaz\u0103 la sensul etimologic al termenului nipon, echivalabil prin \u201ev\u00e2nt puternic\u201d. \u00cens\u0103, conform celor ar\u0103tate la Chi\u015fin\u0103u, s-ar fi p\u0103rut c\u0103 junii interpre\u0163i se refereau mai cur\u00e2nd la o tentativ\u0103 de… suicidare a jazzului. Fapt e c\u0103 procentajul de recital atribuibil particulelor ethno \u015fi jazz din titulatura festivalului era (cu toat\u0103 indulgen\u0163a) anemic. Nu m\u0103 deranjeaz\u0103 asimilarea \u00een jazz a unei multitudini de influen\u0163e, \u00eens\u0103 \u00een cazul de fa\u0163\u0103 elementele de show rock atingeau striden\u0163e neavenite, devenind \u2013 \u00een combina\u0163ie cu jocurile de lumini \u2013 quasi-insuportabile. \u00cen atari condi\u0163iuni, cred cu toat\u0103 seriozitatea c\u0103 o forma\u0163ie precum Zdob \u015fi Zdub ar avea mai multe justific\u0103ri s\u0103 fie invitat\u0103 la Ethno Jazz Festival: doza de ethno este asigurat\u0103; unele pasaje ritmice, utilizarea trompetei \u015fi a tobei posed\u0103 un anume swing moldav sui generis; trupa e capabil\u0103 s\u0103 dinamizeze publicul \u015fi \u00ee\u015fi surclaseaz\u0103 colegii din Scandinavia la capitolul umor; \u00een fine, Anatol \u015etef\u0103ne\u0163 preconizeaz\u0103 pentru proxima edi\u0163ie o binevenit\u0103 augmentare a elementului autohton p\u00e2n\u0103 la 50% dintre interpre\u0163ii invita\u0163i \u2013 atunci de ce nu \u015fi Zdob \u015fi Zdub?
\nGra\u0163ie implic\u0103rii Institutului Polonez din Bucure\u015fti, l-am putut revedea la Chi\u015fin\u0103u pe sensibilul vocalist Grzegorz Karnas. El s-a afirmat \u00een postura de performer vocal, capabil s\u0103 confere o dimensiune jazzistico-improvizatoric\u0103 sofisticatei fonetici a limbii sale materne. Reu\u015fita \u00eencepe acolo unde sensul propriu-zis al textului polonez e astfel remodelat, \u00eenc\u00e2t s\u0103 eviden\u0163ieze valen\u0163ele universale ale \u00eenveli\u015furilor sale sonore. Rezult\u0103 un fel de parlando-cantando rubato de o frapant\u0103 originalitate, sus\u0163inut ca \u00een trans\u0103 de ostinato-urile \u015fi divaga\u0163iile modale ale celor trei instrumenti\u015fti din forma\u0163ie: Miklos Lukacs\/\u0163ambal, Michal Jarosz\/contrabas, Sebastian Frankiewicz\/baterie.
\nUn recital de zile mari au oferit pianistul Nik B\u00e4rtsch \u015fi bas-clarintetistul Sha (pseudonimul lui Stefan Haslebacher). Tandemul venit de la Z\u00fcrich constituie, de fapt, nucleul forma\u0163iei Ronin, una dintre cele mai influente pe scena jazzistic\u0103 a \u00eenceputului de secol XXI. De data asta, programul s-a concentrat exclusiv asupra a dou\u0103 trimbruri instrumentale: pianul de concert (\u00een spe\u0163\u0103, un Steinway & Sons) \u015fi clarinetul-bas. A\u015f zice c\u0103 renun\u0163area la sonorit\u0103\u0163ile \u201echirurgicale\u201d ale sintetizatoarelor a avut un efect benefic asupra impactului artistic. Adaosul de ustensile ar fi sunat pleonastic, din moment ce interac\u0163iunea celor doi func\u0163ioneaz\u0103 cu preciziunea unui orologiu helvet. Din punct de vedere formal, compozi\u0163iile purt\u00e2nd marca Ronin se alc\u0103tuiesc prin permut\u0103ri \u015fi reconfigur\u0103ri de structuri modulare, conform unei logici… poetico-matematice. Un joc perpetuu \u00eentre ariditatea formulelor repetitive, macerante precum pic\u0103tura chinezeasc\u0103 \u015fi gratificante rafinamente ritmico-armonice cu v\u0103tuite ecouri de orgii jazzistice. Pendularea \u00eentre ascetism \u015fi extaz se \u00eenscrie \u00eentr-o concep\u0163ie pe care B\u00e4rtsch o denume\u015fte zen-funk \u015fi care, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, se constituie \u00eentr-o alt\u0103 metafor\u0103 a timpului, sub forma unor haiku-uri extinse. Dincolo de concepte, crea\u0163iile Ronin reu\u015fesc s\u0103 men\u0163in\u0103 vii misterul \u015fi seduc\u0163ia muzicii \u00een dezesperantul nostru univers.
\nRecitalul final, rezervat prin tradi\u0163ie forma\u0163iei-amfitrion, Trigon, a fost la \u00een\u0103l\u0163imea a\u015ftept\u0103rilor \u015fi mai mult dec\u00e2t at\u00e2t. To\u0163i cei patru muzicieni continu\u0103 a se autoperfec\u0163iona de la an la an, conform unei s\u0103n\u0103toase mentalit\u0103\u0163i de campioni. \u00cen fapt, nu e deloc facil s\u0103-\u0163i men\u0163ii rangul de grupare de referin\u0163\u0103 \u00een domeniul transpunerii jazzistice a tradi\u0163iilor muzicale din arealul rom\u00e2nit\u0103\u0163ii. Dorel Burlacu \u0163ese fermec\u0103toare fundaluri armonice \u015fi linii basistice pe claviaturi (suplinind inteligent absen\u0163a unui bas propriu-zis); Valentin Bogheanu \u2013 cuprins parc\u0103 de un av\u00e2nt recuperator pentru anii c\u00e2t absentase din Trigon \u2013 se lanseaz\u0103 \u00een solo-uri tot mai audacioase pe instrumente dintre cele mai solicitante \u2013 flugelhorn, sax sopran, caval, precum \u015fi propria sa voce; Gari Tverdohleb ac\u0163ioneaz\u0103 cu incomparabil\u0103 elegan\u0163\u0103 \u015fi ales sim\u0163 al nuan\u0163elor asupra arsenalului percusiv (inclusiv prin juc\u0103u\u015fe solo-uri de xilofon), sporind efectele de culoare ale ansamblului. Ce s\u0103 mai vorbim despre Anatol \u015etef\u0103ne\u0163? El se reafirm\u0103 de fiecare dat\u0103 ca Maestru \u00eenn\u0103scut al violei, conceptualist vizionar capabil s\u0103 lege \u015fi s\u0103 dezlege lumi muzicale, s\u0103-\u015fi exprime la cea mai \u00eenalt\u0103 tensiune identitatea \u015fi universalitatea. Piese precum Doina, Dod\u0103-dod\u0103, Horantella sau virtuozissima combina\u0163iune dintre Cioc\u00e2rlia \u015fi Zborul c\u0103r\u0103bu\u015fului genereaz\u0103 \u00een ascult\u0103tor tempeste de emo\u0163ii, comparabile cu acelea datorate autenticelor capodopere. Ca \u201ebonus\u201d recitalul s-a \u00eencheiat printr-o promi\u0163\u0103toare colaborare \u00eentre Trigon \u015fi vocalista Nadia Trohin. Juna basarabeanc\u0103 \u2013 plin\u0103 de verv\u0103 dup\u0103 succesele recente de la festivalurile din Alba Iulia \u015fi Tulcea \u2013 a revizitat lumea sonor\u0103 a Mariei T\u0103nase, cu empatie, dar f\u0103r\u0103 a-\u015fi renega propriile \u00eensu\u015firi vocal-artistice. O nou\u0103 stea \u00een urcare pe firmamentul jazzului moldo-rom\u00e2n…
\nCa de fiecare dat\u0103 la Chi\u015fin\u0103u, avui parte de reconfortante \u00eent\u00e2lniri cu oameni de bine ce graviteaz\u0103 \u00een sfera vie\u0163ii culturale: jurnalistul \u015fi pictorul Vasile Botnaru, cu ale sale tablouri generos oferite invita\u0163ilor Festivalului \u015fi cu aleasa-i aptitudine de a dialoga pe teme de jazz la microfonul Europei Libere; Vitalie Ciobanu \u015fi Vasile G\u00e2rne\u0163 men\u0163in\u00e2nd viu spiritul libertar al Contrafort-ului; Cristian Tab\u0103r\u0103 dinamiz\u00e2nd dezbaterile pe teme intelectuale \u00een cadrul Televiziunii Publika; frugale, dar agreabile convorbiri cu compozitorul Ghenadie Ciobanu (doctor honoris causa al Academiei de Muzic\u0103 din Cluj), poetul Valeriu Matei, jurnali\u015ftii Victor Buruian\u0103, Mircea Dascaliuc, Veronica Ghimp… Regret c\u0103 timpul fu iar\u0103\u015fi prea scurt \u015fi mi-au r\u0103mas at\u00e2\u0163ia amici nesaluta\u0163i, at\u00e2tea locuri \u00eenc\u0103 nevizitate. Oricum, profit\u00e2nd de inten\u0163ia enun\u0163at\u0103 de Anatol \u015etef\u0103ne\u0163 \u2013 \u201e50% muzicieni autohtoni \u00een proximul festival\u201d \u2013 \u00eemi transmit de pe acum propunerea: Corneliu Stroe \u015fi al s\u0103u grup Balcanamera (cu Liviu M\u0103rculescu la trombon, Elena Trohin \/ pian & vocal, Eugen Amarandei \/ bas \u015fi sax bariton) ar merita din plin s\u0103 se afle printre privilegia\u0163ii invita\u0163i (at\u00e2t de rari p\u00e2n\u0103 acuma) din Rom\u00e2nia. O excelent\u0103 tem\u0103 de cooperare \u00eentre Ethno Jazz Festival \u015fi ICR \u201eMihai Eminescu\u201d din Chi\u015fin\u0103u.<\/p>\n

\"Untitled-3\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ajuns la cea de-a 13-a edi\u0163ie, Ethno Jazz Festival de la Chi\u015fin\u0103u se afl\u0103 \u00eentr-o faz\u0103 de consolidare a statutului s\u0103u, at\u00e2t ca reper al vie\u0163ii culturale dintre Prut \u015fi Nistru, c\u00e2t \u015fi ca element de referin\u0163\u0103 pe harta jazzului interna\u0163ional. Aceast\u0103 evolu\u0163ie a fost posibil\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, datorit\u0103 coeren\u0163ei \u015fi tenacit\u0103\u0163ii echipei organizatorice… Cite\u0219te mai mult »Festivalul Ethno Jazz de la Chi\u015fin\u0103u. Edi\u0163ia a XIII-a \u2013 \u00eenc\u0103 una cu noroc<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[11319],"tags":[12715],"class_list":["post-21163","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-sunetelor","tag-ethno-jazz-festival"],"views":948,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21163","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21163"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21163\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21163"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21163"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21163"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}