{"id":21143,"date":"2014-11-11T12:41:43","date_gmt":"2014-11-11T10:41:43","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21143"},"modified":"2014-11-11T12:43:37","modified_gmt":"2014-11-11T10:43:37","slug":"spiritul-sapantei-un-inceput-de-poveste-maramureseana-la-muzeul-taranului-roman","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/spiritul-sapantei-un-inceput-de-poveste-maramureseana-la-muzeul-taranului-roman\/","title":{"rendered":"Spiritul S\u0103p\u00e2n\u0163ei. Un \u00eenceput de poveste maramure\u015fean\u0103 la Muzeul \u0162\u0103ranului Rom\u00e2n"},"content":{"rendered":"

Muzeul Na\u0163ional al \u0162\u0103ranului Rom\u00e2n invit\u0103 publicul \u00een perioada 16 octombrie \u2013 9 noiembrie 2014, s\u0103 descopere, dincolo de Maramure\u015ful fotografilor sau al documentarelor TV, care vorbesc despre imaginea idilic\u0103 a unui spa\u0163iu tradi\u0163ional autentic, chipurile-biografii ale unor oameni ai locului \u00een care tradi\u0163ia este permanent animat\u0103 de scenografia prezentului. Expozi\u0163ia Spiritul S\u0103p\u00e2n\u0163ei, proiect intercultural ini\u0163iat de\u00a0 arti\u015ftii contemporani israelieni Haim Maor \u015fi Nora Stanciu, av\u00e2ndu-l ca invitat \u015fi colaborator pe Dumitru Pop \u2013Tincu, sculptorul \u0163\u0103ran al crucilor Cimitirului vesel din S\u0103p\u00e2n\u0163a, filtreaz\u0103 ca \u00eentr-un jurnal vizual subiectiv, pove\u015fti pictate, sculptate, cusute sau \u00eenregistrate, \u00eentr-o formul\u0103 totodat\u0103 postmodern\u0103 \u015fi melancolic\u0103, surprinz\u00e2nd cu vitalitate \u015fi expresivitate un \u00eentreg\u00a0 imaginar al cotidianului \u0163\u0103r\u0103nesc al locului.
\nScurt jurnal de expozi\u0163ie \/\u00a0 <\/strong>pledoarie pentru frumuse\u0163ea unei \u00eent\u00e2lniri<\/strong>
\nC\u00e2nd Haim \u015fi Nora mi-au povestit despre proiect \u015fi despre dorin\u0163a lor de a-l ar\u0103ta la M\u0162R, ar\u0103t\u00e2ndu-mi fotografiile lucr\u0103rilor \u015fi povestindu-mi despre \u00eent\u00e2lnirile din sat, cu oameni care le-au marcat trecerea pe acolo \u015fi care le-au inspirat crea\u0163ia, am \u00een\u0163eles de ce acest proiect s-a transformat \u00eentr-o comuniune de lucr\u0103tori \u00een ale artei a\u015fa cum lucreaz\u0103 \u0163\u0103r\u0103ncile iile sau \u0163\u0103ranii crucile, \u00een care privirea comun\u0103 a fost identitatea locului, celebrarea memoriei, reg\u0103sirea unor r\u0103d\u0103cini pierdute \u2013 dubla identitate a Norei, fascina\u0163ia pentru arta tradi\u0163ional\u0103 dincolo de limitele geografice ale locului, exploatat\u0103 at\u00e2t de tonic \u015fi creativ de Haim, cu ajutorul unui instrumentar contemporan care reu\u015fe\u015fte s\u0103 redea particularit\u0103\u0163ile specifice maramure\u015fenilor pline de verv\u0103 \u015fi for\u0163\u0103 simbolic\u0103.
\nChipurile lui Haim<\/strong>
\nPictura lui Haim este una foarte direct\u0103, reu\u015fe\u015fte s\u0103 construiasc\u0103 o privire particular\u0103, compus\u0103 din straturi, suprapuneri \u015fi intersec\u0163ii de stiluri. Uneori pare c\u0103 face trimiteri la conturul sintetic al desenului cu care iconarii \u00eencep pictura pe sticl\u0103, numit de ace\u015ftia izvod sau tipar, dar \u015fi la recicl\u0103ri ale desenelor flamande, impresioniste, de band\u0103 desenat\u0103 contemporan\u0103 sau ale unui realism poetizat. Chipurile \u0163\u0103ranilor pictate de Haim devin iconuri ale satului maramure\u015fean contemporan \u00eentr-o reciclare postmodern\u0103 care surprinde sintetic elemente de culoare local\u0103, umor, atmosfer\u0103 \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103, o surprindere plin\u0103 de for\u0163\u0103 \u015fi expresivitate a fizionomiei at\u00e2t de specifice \u0163\u0103ranilor maramure\u015feni, reliefat\u0103 pe fundaluri ce amintesc de decora\u0163ia geometric\u0103 a scoar\u0163elor \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti, c\u00e2t \u015fi recuperarea unui stil frust, naiv, local, aglutinat cu interventii personale care \u0163in de un instrumentar specific artei contemporane. \u0162\u0103ranii lui Haim sunt desena\u0163i fotografic chiar dac\u0103 instrumentele de lucru sunt cele clasice: creion, pastel, culori de ap\u0103. \u015ei de\u015fi sunt abia ivi\u0163i de pe suprafa\u0163a lemnului, ei devin personaje vii, care te p\u0103trund cu privirea \u015fi \u00ee\u0163i povestesc \u00eentreaga lor via\u0163\u0103.
\nMelancolia \u015fi dorurile Norei<\/strong>
\nC\u0103 Spiritul S\u0103p\u00e2n\u0163ei este puternic \u015fi viu, o demonstreaz\u0103 din plin chiar picturile Norei.
\nNora picteaz\u0103 cu sufletul, precum \u0163\u0103ranii lucrau icoanele. \u00centoarcerea la autoportret a Norei ne este dezv\u0103luit\u0103 printr-o serie de treceri delicat construite, de la expresivitatea frust\u0103 \u015fi frumuse\u0163ea decora\u0163iei viu colorate de pe ia maramure\u015fean\u0103, a farfuriilor \u015fi a \u015ftergarelor de culme din casele \u0163\u0103r\u0103ncilor, la delicate\u0163ea aristocratic\u0103 a broderiei de la ora\u015f \u015fi a parfumului interioarelor de cas\u0103 veche, ipostaziate \u00een atmosfera naturilor statice ce \u00eemi amintesc de picturalitatea operelor lui Cezanne. Pictural\u0103, poetic\u0103, melancolic\u0103 dup\u0103 ingenuitatea \u015fi frumuse\u0163ea lumii \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti cu care intr\u0103 \u00een dialog u\u015for \u015fi necondi\u0163ionat, lumea Norei prime\u015fte din locurile de unde-a plecat for\u0163\u0103 \u015fi sensibilitate pentru a construi arm\u0103tura lumii noi \u00een care locuie\u015fte.
\nDespre Cimitirul vesel <\/strong>\u015fi Dumitru din S\u0103p\u00e2n\u0163a<\/strong>
\nDespre S\u0103p\u00e2n\u0163a \u015fi Cimitirul vesel din sat aproape c\u0103 nu e nimeni din Rom\u00e2nia s\u0103 nu fi auzit. Maramure\u015fenii sunt m\u00e2ndri de locul, de tradi\u0163iile \u015fi obiceiurile lor, pe care le continu\u0103 cu acela\u015fi respect \u015fi credin\u0163\u0103, chiar dac\u0103 au devenit demult actori locali, solicita\u0163i deseori de televiziuni, posturi de radio, jurnali\u015fti, \u015fi mai ales turi\u015fti, rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini, s\u0103 povesteasc\u0103 iar \u015fi iar istoria Cimitirului vesel \u015fi a me\u015fterilor care au lucrat faimoasele cruci pictate, s\u0103 reia \u00een festivaluri organizate ritualuri alt\u0103dat\u0103 numai ale comunit\u0103\u0163ii locale.
\nIoan Stan P\u0103tra\u015f, sculptorul \u0163\u0103ran al S\u0103p\u00e2n\u0163ei (1908 -1977) \u015fi ucenicii care i-au urmat, printre care \u015fi Dumitru al nostru,\u00a0 au dat form\u0103 Spiritului S\u0103p\u00e2n\u0163ei, pornind la \u00eenceput prin sculptarea\u00a0 portretelor celor mor\u0163i\u00a0 pe cruce, apoi cioplindu-le pove\u015ftile \u015fi acoperindu-le \u00een culoare pentru a le proteja de v\u00e2nt \u015fi ploaie. De la ilustrarea unui chip, au imaginat, prescurtat \u015fi personalizat\u00a0 istoria vie\u0163ilor s\u0103tenilor du\u015fi \u00een lumea de dincolo, folosind expresia epitafului literar \u015fi a ver\u015fului maramure\u015fean. Pictate cu albastru precum unele case maramure\u015fene \u015fi transilv\u0103nene \u015fi incizate \u015fi decorate cu chenar viu colorat, folosind verdele, ro\u015fu, albul, galbenul \u00een variante geometrizate sau flori pornind de la decorul scoar\u0163elor, \u0163es\u0103turilor, al icoanelor pe sticl\u0103 sau al blidelor vechi, crucile cimitirului vesel, ordonate, st\u00e2nd una \u00een spatele celeilalte, compun \u00eempreun\u0103 o fascinant\u0103 imagine a unui loc viu \u00een care moartea devine via\u0163\u0103, cei du\u015fi \u00een lumea de dincolo\u00a0 folosind prezentul ca form\u0103 de descriere a vie\u0163ii trecute. Pove\u015ftile gravate \u015fi pictate asigur\u0103 oralitatea unei culturi vii care se schimb\u0103 din mersul tradi\u0163iei fur\u00e2ndu-i acesteia subiectele cotidiene. R\u0103posa\u0163ii, prin me\u015fte\u015fugul me\u015fterilor cruceri, iau \u00een r\u00e2s moartea, c\u00e2\u015ftig\u00e2nd lupta cu aceasta prin forme vii de povestire, adev\u0103rate nara\u0163iuni autoironice despre ultima trecere, adres\u00e2ndu-ni-se direct \u015fi confes\u00e2ndu-se nou\u0103 despre via\u0163a lor \u00eentreag\u0103 \u015fi evenimentul care i-a adunat acolo: se na\u015fte un sat viu \u00een moarte, al celor du\u015fi dincolo, fie c\u0103 sunt\u00a0 uci\u015fi de boal\u0103 grea, mor\u0163i \u00een locuri str\u0103ine, lovi\u0163i de tr\u0103znet, c\u0103lca\u0163i de ma\u015fin\u0103, sau pur \u015fi simplu du\u015fi de b\u0103tr\u00e2ne\u0163e.
\nLumea maramure\u015fean\u0103 a lui Dumitru Tincu descrie, cu vitalitate \u015fi acela\u015fi sim\u0163 al umorului \u015fi spirit ludic, momente esen\u0163iale ale vie\u0163ii noastre, a\u015fa cum sunt dragostea \u015fi c\u0103s\u0103toria, maternitatea, muzica, jocul, munca \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, at\u00e2t de exploatata trecere a mor\u0163ii. Poeme scurte \u00een imagine \u015fi tablouri naive prin excelen\u0163\u0103, \u00eenso\u0163ite sau nu de texte la fel de pline de umor, scenele lui Dumitru construiesc acela\u015fi peisaj viu ca \u015fi cel al crucilor din Cimitirul vesel, cu o scenografie naiv\u0103, dar puternic afirmat\u0103 \u00een cadrele unei priviri contemporane ale me\u015fte\u015fugului. El poate fi sigur c\u0103 are toate elementele prin care las\u0103 celor care \u00eei urmeaz\u0103 \u015fi nou\u0103 privitorilor \u015fi iubitorilor de art\u0103 tradi\u0163ional\u0103, un inedit dic\u0163ionar \u00een imagini pictate \u015fi sculptate prin care s\u0103 d\u0103inuiasc\u0103 Spiritul S\u0103p\u00e2n\u0163ei.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cempreun\u0103 \u00een spirit<\/strong>
\nExpozi\u0163ia de la Muzeul \u0162\u0103ranului st\u0103 parc\u0103 sub semnul oarecum paradoxal al fr\u0103\u0163iei de spirit: fr\u0103\u0163ie \u00eentre un om al locului \u2013 Dumitru Tincu-Pop \u2013 care se \u00eengrije\u015fte de moartea cea bun\u0103 a celor din comunitatea satului s\u0103u; o artist\u0103 \u2013 Nora Stanciu \u2013 cu r\u0103d\u0103cinile \u00eenfipte pe p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc \u015fi cu coroana \u00eenflorit\u0103 \u00een \u0162ara Sf\u00e2nt\u0103; \u015fi un artist israelian \u2013 Haim Maor \u2013 care descoper\u0103 Rom\u00e2nia prin poarta Maramure\u015fului \u015fi care din acel moment, imagineaz\u0103 \u015fi construie\u015fte mereu alte pun\u0163i \u00eentre arti\u015ftii din \u0163ara lui \u015fi arti\u015ftii rom\u00e2ni.
\nDe data aceasta, puntea se nume\u015fte S\u0103p\u00e2n\u0163a, iar una dintre tr\u0103s\u0103turile comune ale acestor trei arti\u015fti participan\u0163i este umorul sau, mai degrab\u0103, voio\u015fia. Ea se poate na\u015fte dintr-un anumit demers creativ, sau din rezultatul s\u0103u.
\n\u00cen cazul lui Dumitru Pop-Tincu, demersul este unul serios, u\u015for autocratic (el nu se las\u0103 influen\u0163at de preten\u0163iile comanditarilor) \u015fi unul profesionist. \u00cen schimb, rezultatul, \u015fi anume epitafurile, sunt reliefuri pictate schematic, \u00eenso\u0163ite de ziceri versificate asemeni strig\u0103turilor de joc, scrise \u00eentr-o oralitate relaxat\u0103 (scrise cum se aude). Toate acestea creeaz\u0103 o atmosfer\u0103 de voio\u015fie, chiar dac\u0103 ea se manifest\u0103 \u00een vecin\u0103tatea mor\u0163ii.
\nNora Stanciu, sensibil marcat\u0103 de nostalgia izvoarelor sale rom\u00e2ne\u015fti, picteaz\u0103 la fel cum cos \u015fi \u0163es \u0163\u0103r\u0103ncile de pe Iza, suprapune grafii latine \u015fi ebraice pe \u0163es\u0103turi \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti de interior sau rituale evreie\u015fti \u015fi se autodezv\u0103luie i\u0163indu-se de sub straturile de \u015fervete cro\u015fetate sau \u015faluri brodate. A\u015fadar, \u00een cazul ei, demersul este cel care balanseaz\u0103 nostalgia \u015fi ne plaseaz\u0103 \u00eentr-o stare de libertate voioas\u0103.
\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit, Haim Maor, care este \u015fi p\u0103rintele tutelar al acestor proiecte isreliano-rom\u00e2ne\u015fti, lucreaz\u0103 lemnul, \u00een bun\u0103 tradi\u0163ie maramure\u015fan\u0103: mai \u00eent\u00e2i \u00eei folose\u015fte nervurile \u015fi cicatricile \u00een schi\u0163area unor fizionomii, apoi \u00eel coloreaz\u0103 subtil, sau \u00eel picteaz\u0103 \u00een culori clare \u015fi afirmate \u015fi realizeaz\u0103 portrete a c\u0103ror expresie m\u0103rturise\u015fte \u00eenrudirea cu chipurile de la S\u0103p\u00e2n\u0163a. A\u015fadar, nici demersul, nici obiectul artisitc rezultat nu sunt menite s\u0103 suscite z\u00e2mbete. \u00cen acest caz,\u00a0 demersul privitorului, al celui care \u00ee\u015fi bucur\u0103 ochii cu citirea acestor portrete, este unul tonic, care aduce voio\u015fie \u015fi confort interior \u2013 acela garantat de sentimentul c\u0103 exist\u0103 un \u00eempreun\u0103.
\nUn \u00eempreun\u0103 care m\u0103 face s\u0103 revin la sentimentul fr\u0103\u0163iei spirituale care se dagaj\u0103 din expozi\u0163ia Spiritul S\u0103p\u00e2n\u0163ei, deschis\u0103 la Muzeul \u0162\u0103ranului Rom\u00e2n, sala Irina Nicolau, \u00eentre 16 octombrie \u015fi 9 noiembrie 2014.<\/p>\n

 <\/p>\n

Ioana Popescu<\/p>\n

\n

\n

Spiritul c\u0103l\u0103tor al S\u0103p\u00e2n\u0163ei<\/p>\n

\n

La prima vedere, asocierea spiritului S\u0103p\u00e2n\u0163ei, pe care noi, rom\u00e2nii, \u00eel sim\u0163im cu to\u0163ii odat\u0103 ce vizit\u0103m satul tradi\u0163ional (cel pu\u0163in a\u015fa \u00eemi place s\u0103 cred), Cimitirul Vesel \u015fi bisericile locului cu arta contemporan\u0103 \u015fi cu oameni care se afl\u0103 ceva mai departe de teritoriul Rom\u00e2niei poate p\u0103rea oarecum hazardat\u0103. Cu toate acestea, tocmai universalitatea sentimentului special pe care \u00eel avem, intr\u00e2nd \u00een casele oamenilor, vorbind cu ei, afl\u00e2ndu-le pove\u015ftile \u015fi v\u0103z\u00e2nd minunile pe care le z\u0103mislesc, face ca acest spirit s\u0103 fie \u00een\u0163eles de oameni de alte etnii, de alte religii \u015fi din zone \u00eendep\u0103rtate ale planetei. A\u015fa se face c\u0103 la S\u0103p\u00e2n\u0163a a avut loc, nu de mult, un adev\u0103rat \u201edesant\u201c japonez al unor oameni care s-au \u00eendr\u0103gostit pe loc de frumuse\u0163ea spa\u0163iului maramure\u015fean, c\u0103 un compozitor irlandez, Shaun Davey, a scris o suit\u0103 av\u00e2nd ca texte epitafurile de pe crucile din Cimitirul Vesel, c\u0103 un alt irlandez, Peter Hurley, a str\u0103b\u0103tut pe jos drumul de la S\u0103p\u00e2n\u0163a la Muzeul Na\u0163ional al \u0162\u0103ranului Rom\u00e2n \u2013 pentru a atrage aten\u0163ia asupra valorilor tradi\u0163ionale pe care \u00eenc\u0103 peisajul rom\u00e2nesc rural le mai conserv\u0103 (\u015fi a \u015fi publicat un volum de succes \u00een rom\u00e2n\u0103 \u015fi englez\u0103, care \u00ee\u015fi a\u015fteapt\u0103 acum traducerea \u00een italian\u0103!) \u015fi c\u0103, mai nou, Haim Maor, un artist, profesor de istorie a artei \u015fi curator israelian, s-a decis s\u0103 \u00eei promoveze pe arti\u015ftii \u0163\u0103rani s\u0103p\u00e2n\u0163eni, a\u015fa cum este cunoscutul Dumitru Pop \u201eTincu\u201c (continuatorul operei lui Ioan Stan P\u0103tra\u015f).
\nHaim Maor \u015fi pictori\u0163a israelian\u0103 de origine rom\u00e2n\u0103 Nora Stanciu adaug\u0103, prin viziunile lor culte, \u00eenc\u0103rcate de spirit ludic \u015fi de reveren\u0163e f\u0103cute operelor de art\u0103 naiv\u0103 din S\u0103p\u00e2n\u0163a, o replic\u0103 ce se inspir\u0103 din crucile cioplite pictate, aflate \u00een faimosul cimitir, dovedind c\u0103 s-au l\u0103sat p\u0103trun\u015fi de spiritul fermec\u0103tor al satului \u015fi c\u0103 au reu\u015fit s\u0103 treac\u0103 peste orice fel de \u00eenchipuit\u0103 barier\u0103 cultural\u0103. Cei doi arti\u015fti lucreaz\u0103 \u00eempreun\u0103 din 2007 \u015fi, dup\u0103 ce au petrecut la S\u0103p\u00e2n\u0163a mai multe s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, s-au g\u00e2ndit s\u0103 organizeze o expozi\u0163ie care se dore\u015fte a fi un dialog cu o parte din ceea ce constituie aportul autentic al S\u0103p\u00e2n\u0163ei \u00een orizontul cultural universal. Dup\u0103 ce a fost g\u0103zduit\u0103 la Galeria Lina din Bistri\u0163a (unde amfitrion a fost neobositul Gavril \u0162\u0103rmure), \u00een septembrie 2012, \u015fi \u00een Israel (\u00een cadrul unui program sus\u0163inut financiar \u015fi logistic de Ambasada Statului Israel la Bucure\u015fti \u2013 datorit\u0103 implic\u0103rii personale a ambasadorului Dan Ben Eliezer \u2013 \u015fi de Institutul Cultural Rom\u00e2n din Tel Aviv), expozi\u0163ia popose\u015fte \u015fi la Bucure\u015fti. \u015ei unde altundeva dec\u00e2t la Muzeul \u0162\u0103ranului se putea g\u0103si un loc mai potrivit pentru o asemenea expozi\u0163ie (chiar nu o spun pro domo)?
\nDemersul expozi\u0163ional \u00een sine este unul original, l\u0103s\u00e2nd la o parte componen\u0163a eclectic\u0103 a grupului artistic \u2013 \u015fi includ aici \u201eizvorul\u201c s\u0103p\u00e2n\u0163ean al me\u015fterului Dumitru Pop \u201eTincu\u201c \u2013 \u00een care intr\u0103 o pictori\u0163\u0103 israelian\u0103 de origine rom\u00e2n\u0103 \u015fi un creator israelian \u00eendr\u0103gostit de Rom\u00e2nia.
\nExpozi\u0163ia din Sala \u201eIrina Nicolau\u201c a Muzeului bucure\u015ftean este curatoriat\u0103 de Lila Passima, ea \u00eens\u0103\u015fi artist, \u015fi \u00eenc\u0103 unul obi\u015fnuit s\u0103 \u00eembine patrimoniul material cu cel imaterial \u015fi pe cel clasat cu cel al viitorului. \u00cemi este greu s\u0103 spun ce \u00eenseamn\u0103 \u00een expozi\u0163ie, strict, obiect cu virtu\u0163i patrimoniale \u2013 asta, l\u0103s\u00e2nd la o parte pe cele aduse din depozitul muzeului (unele, vechi de mai bine de 120 de ani) \u2013, pentru c\u0103 expozi\u0163ia poate fi \u00een\u0163eleasc\u0103 doar ca un continuum cultural, dincolo de grani\u0163ele spa\u0163io-temporale. De\u015fi, dup\u0103 o privire atent\u0103, vizitatorul va putea deosebi lucr\u0103rile Norei Stanciu de cele ale lui Haim Maor, agrementarea discursului expozi\u0163ional cu crea\u0163ii semnate de Oana Pop, Sandu Ciuraru, Angela Ludo\u015fanu \u015fi Mihaela Bercea \u2013 cu to\u0163ii arti\u015fti contemporani aprecia\u0163i de mult\u0103 vreme la Muzeul din Bucure\u015fti \u2013, care \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103, parc\u0103, obiectele de colec\u0163ie, a\u015fezate mai ales \u00een centrul s\u0103lii, face ca \u00eentreaga expunere s\u0103 respire un uimitor, a\u015f spune chiar paradoxal aer de unitate. Este vorba, poate, de un stil ce pare a fi inconfundabil pentru \u201emarca\u201c Muzeului \u0162\u0103ranului, de a \u00eembr\u0103ca obiecte diverse \u00eentr-o aur\u0103 aparte \u2013 ce ofer\u0103 vizitatorului, deopotriv\u0103, viziunea \u00eentregului \u015fi aplecarea asupra fiec\u0103rui obiect \u00een parte. N-a\u015f vrea s\u0103 insist, \u00eens\u0103, pentru c\u0103 expozi\u0163ia trebuie v\u0103zut\u0103, nu povestit\u0103.
\nDar parc\u0103 n-a\u015f fi eu dac\u0103 a\u015f vedea numai partea plin\u0103 a paharului. Partea goal\u0103 nu se vede \u00eens\u0103 \u00een expozi\u0163ie. Pentru asta trebuie s\u0103 ba\u0163i drumul p\u00e2n\u0103 la S\u0103p\u00e2n\u0163a \u015fi s\u0103 consta\u0163i c\u0103 acolo se d\u0103 o lupt\u0103 cr\u00e2ncen\u0103 \u00eentre valoarea real\u0103 \u015fi cea \u00eenchipuit\u0103, \u00eentre frumos \u015fi kitsch, \u00eentre cultur\u0103 \u015fi comer\u0163. Nu pot s\u0103 acuz pe nimeni c\u0103 se ocup\u0103 de scos bani din incultura turi\u015ftilor, pentru c\u0103 nu pot s\u0103 acuz pe nimeni c\u0103 este needucat; fiecare face at\u00e2ta c\u00e2t \u00eel duce mintea. Dar nu pot nici s\u0103 trec peste faptul c\u0103 atacul asupra patrimoniului imaterial este unul insidios, perfid \u015fi permanent. El vine din gustul pervertit al celor care nu mai fac diferen\u0163a \u00eentre ceea ce au mo\u015ftenit \u015fi ceea ce inventeaz\u0103. Chiar dac\u0103 m-am sim\u0163it \u00eentotdeauna extraordinar la S\u0103p\u00e2n\u0163a \u2013 asta a fost pentru c\u0103 am avut norocul s\u0103 trag la cine trebuie \u015fi s\u0103 vorbesc cu cine merit\u0103 \u2013 nu pot s\u0103 trec peste faptul c\u0103 pasiunea pentru grandoare, care copiaz\u0103 parc\u0103 noul gust afirmat cam peste tot, \u00een bisericile neamului (pardon, Neamului), dep\u0103\u015fe\u015fte tradi\u0163ionalul bun-sim\u0163, iar goana dup\u0103 bani scoate literalmente mor\u0163ii din cimitir \u015fi betoneaz\u0103 mormintele. Dar acestea sunt observa\u0163ii pe care le \u0163in pentru mine sau le \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc dumneavoastr\u0103; nu pot s\u0103 le spun altora cum s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 doar pentru a prezerva tradi\u0163ia locului. De asta exist\u0103 muzeele, ca s\u0103 documenteze ceea ce am avut \u015fi ceea ce avem, ca s\u0103 \u00eencerce, prin puterea exemplului \u015fi a lec\u0163iei predate cu dragoste \u015fi respect pentru diferen\u0163\u0103, s\u0103 promoveze valoarea autentic\u0103. Nu este o lupt\u0103 dinainte pierdut\u0103, dar nici pe departe c\u00e2\u015ftigat\u0103.
\nDeocamdat\u0103, revenind la expozi\u0163ie, ceea ce mi se pare important este c\u0103 spiritul S\u0103p\u00e2n\u0163ei pare a fi unul nu tocmai statornic, din moment ce este \u00een\u0163eles de oameni at\u00e2t de \u00eendep\u0103rta\u0163i geografic de Maramure\u015f \u015fi c\u0103l\u0103tore\u015fte din Mediterana \u00een Pacific \u015fi pe malurile Atlanticului. El se \u00eentoarce ca un ecou \u2013 niciodat\u0103 identic, normal \u2013 pentru un public oscilant \u00eentre dragostea pentru trecut \u015fi dorin\u0163a de a fi sincron cu hi-tech-ul. Tocmai de aceea sper c\u0103 expozi\u0163ia va fi \u00een\u0163eleas\u0103, pe de o parte, dincolo de nivelul privirii sau al min\u0163ii, a\u015fa cum numai cu sufletul poate fi \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat\u0103 arta adev\u0103rat\u0103. \u015fi, pe de alt\u0103 parte, cu ochiul critic al vizitatorului care \u015ftie s\u0103 deosebeasc\u0103 adev\u0103rul de minciun\u0103 \u015fi originalul de copie.
\nM\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 cel mai t\u00e2rziu p\u00e2n\u0103 \u00een duminica dintre cele dou\u0103 tururi ale alegerilor preziden\u0163iale, v\u0103 ve\u0163i face timp pentru o vizit\u0103 la Muzeul \u0162\u0103ranului. Poate c\u0103 se vor mai \u00eembl\u00e2nzi, p\u00e2n\u0103 atunci, \u015fi vremea, \u015fi vremurile, \u015fi oamenii…<\/p>\n

\n

VIRGIL \u015eTEFAN NI\u0162ULESCU<\/p>\n<\/blockquote>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Muzeul Na\u0163ional al \u0162\u0103ranului Rom\u00e2n invit\u0103 publicul \u00een perioada 16 octombrie \u2013 9 noiembrie 2014, s\u0103 descopere, dincolo de Maramure\u015ful fotografilor sau al documentarelor TV, care vorbesc despre imaginea idilic\u0103 a unui spa\u0163iu tradi\u0163ional autentic, chipurile-biografii ale unor oameni ai locului \u00een care tradi\u0163ia este permanent animat\u0103 de scenografia prezentului. Expozi\u0163ia Spiritul S\u0103p\u00e2n\u0163ei, proiect intercultural… Cite\u0219te mai mult »Spiritul S\u0103p\u00e2n\u0163ei. Un \u00eenceput de poveste maramure\u015fean\u0103 la Muzeul \u0162\u0103ranului Rom\u00e2n<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[1456,12699,3422,12701,12700],"class_list":["post-21143","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-cimitirul-vesel","tag-dumitru-tincu","tag-muzeul-taranului-roman","tag-sapanta","tag-spiritul-sapantei"],"views":1566,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21143","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21143"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21143\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21143"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21143"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21143"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}