{"id":21137,"date":"2014-11-11T12:18:07","date_gmt":"2014-11-11T10:18:07","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21137"},"modified":"2014-11-11T12:18:07","modified_gmt":"2014-11-11T10:18:07","slug":"elogiul-localismului-creator","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/elogiul-localismului-creator\/","title":{"rendered":"Elogiul localismului creator"},"content":{"rendered":"

Stan V. Cristea, Eminescu \u015fi Teleormanul<\/em>, edi\u0163ia a treia, rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Editura Aius Printed, Craiova, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

De pe meleagurile lui Gala Galaction, C. Noica \u015fi Marin Preda, publicistul \u015fi scriitorul Stan V. Cristea (n.1950 \u2013 la Sfin\u0163e\u015fti, jud. Teleorman) manifest\u0103 o preocupare statornic\u0103 pentru cunoa\u015fterea istoriei \u015fi literaturii acestor locuri. Sinteza acestor preocup\u0103ri este concretizat\u0103 \u00eentr-un amplu \u015fi detaliat Dic\u0163ionar al scriitorilor \u015fi publici\u015ftilor teleorm\u0103neni (Editura Rocriss, Alexandria, 2005), lucrare din care, prin ad\u00e2ncirea document\u0103rii \u015fi a cercet\u0103rii, au rezultat c\u00e2teva din c\u0103r\u0163ile sale de istorie literar\u0103, apreciate de cei care le-au comentat, pentru cultul exactit\u0103\u0163ii \u015fi probitatea utiliz\u0103rii documentelor de arhiv\u0103. \u00cen acest sens, volumul Fotografii la periscop (Editura Aius Printed, Craiova, 2013), cuprinz\u00e2nd studii \u015fi articole despre Radu Gr\u0103m\u0103ticul, Grigor Gellianu, \u015et. O. Iosif, Gala Galaction, Ion Pena, Constantin Noica, Marin Preda \u015fi Mircea Scarlat, este o amplificare a capitolelor consacrate acestor autori \u00een dic\u0163ionar, cu binevenite \u015fi utile preciz\u0103ri \u015fi \u00eentregiri documentare.
\nDintre scriitorii a c\u0103ror biografie este legat\u0103 de jude\u0163ul Teleorman, Stan V. Cristea a st\u0103ruit mai ales asupra lui Marin Preda, d\u00e2ndu-ne \u00een 2012, o carte de bogate \u201erepere bibliografice\u201c, \u00een fapt o monografie documentar\u0103, \u00een care s-a str\u0103duit s\u0103 \u00eenregistreze cvasi-exhaustiv tot ce a scris \u015fi tot ce s-a scris despre \u201emarele singuratic\u201c al literaturii rom\u00e2ne contemporane.
\nDac\u0103 aceast\u0103 am\u0103nun\u0163it\u0103 bibliografie era oarecum fireasc\u0103 \u00een cadrul preocup\u0103rilor sale, contribu\u0163ia biografic\u0103 eminescian\u0103, Eminescu \u015fi Teleormanul, din care a ap\u0103rut recent a treia edi\u0163ie, \u201erev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103\u201c, a surprins pe unii istorici literari, la apari\u0163ia ei, \u00een prima edi\u0163ie \u00een 2000. Surpriz\u0103 pe care o risipe\u015fte chiar Eminescu \u00eentr-o m\u0103rturisire autobiografic\u0103 din 1882, care a constituit un argument \u015fi un \u00eendemn pentru Stan V. Cristea: \u201e\u00cent\u00e2mplarea \u2013 spune Eminescu \u2013 a f\u0103cut ca, din copil\u0103rie \u00eenc\u0103, s\u0103 cunosc poporul rom\u00e2n din apele Nistrului \u00eencep\u00e2nd, \u00een cruci\u015f \u015fi \u00een curmezi\u015f, p\u00e2n\u0103 \u00een Tisa \u015fi Dun\u0103re\u201c. \u201e\u00cent\u00e2mplarea\u201c \u00eenseamn\u0103 \u00een biografia eminescian\u0103 acele miraculoase c\u0103l\u0103torii \u00een Transilvania, din 1866, pentru a cunoa\u015fte Blajul, a\u015fa cum \u00eel \u00eendemnase magistrul s\u0103u, Aron Pumnul, \u015fi colindarea altor \u0163inuturi rom\u00e2ne\u015fti \u00een compania unor trupe teatrale, poetul manifest\u00e2nd un interes timpuriu pentru arta teatral\u0103.
\nCartea lui Stan V. Cristea, o contribu\u0163ie de istorie local\u0103 eminescian\u0103, se asociaz\u0103 altor scrieri de acest gen, semnate de: Lucian Drimba, Eminescu la \u201eFamilia\u201c Oradea; Ion Itu, Eminescu \u015fi Bra\u015fovul; Ion Funeriu, Eminescu \u015fi \u0162ara F\u0103g\u0103ra\u015fului; Ion Buza\u015fi, Eminescu \u015fi Blajul; Ionel Bota, Eminescu \u015fi Oravi\u0163a; Nicolae Bellu, Eminescu \u015fi Oltenia \u015f.a.
\nDou\u0103 lucruri \u00ee\u015fi propune autorul s\u0103 reliefeze \u00een am\u0103nun\u0163ita sa cercetare: interferen\u0163a spiritului eminescian cu spa\u0163iul cultural teleorm\u0103nean \u015fi contribu\u0163ia Teleormanului la constituirea patrimoniului Eminescu. \u00cencepe cu dou\u0103 sigure elemente biografice: \u201ecele dou\u0103 treceri\u201c ale lui Eminescu prin Teleorman, prima \u00een vara anului 1867, la Turnu M\u0103gurele, \u00een compania trupei lui Iorgu Caragiale, \u015fi a doua \u00een vara anului 1868, \u00een compania trupei Teatrului Na\u0163ional, condus\u0103 de Mihai Pascaly. De la aceste premise biografice, Stan V. Cristea desf\u0103\u015foar\u0103 tot at\u00e2t de am\u0103nun\u0163it evantaiul conexiunilor Teleormanului cu opera \u015fi biografia lui Eminescu. Posibile ecouri \u00een oper\u0103 identific\u0103, dup\u0103 preciz\u0103ri geografice necesare \u00een Scrisoarea III \u015fi \u00een Doina. \u201eCartea\u201c fiului de Domn este trimis\u0103 \u201edragei sale, de la Arge\u015f, mai departe, \u2013 de din vale, de Rovine\u201c, ultimele cuvinte duc\u00e2nd la o localizare teleorm\u0103nean\u0103; \u00een Doina, puhoiul du\u015fmanilor curge \u201ede la Turnu-n Dorohoi\u2026.\u201c \u015fi Stan V. Cristea conchide c\u0103 e vorba de Turnu M\u0103gurele, ora\u015f \u00een care a poposit Eminescu \u00een august 1868, cu trupa teatral\u0103 a lui Mihai Pascaly. Posibil, de\u015fi \u00eemi amintesc c\u0103 al\u0163i biografi eminescieni au optat pentru un alt Turn\u2026 Turnu Severin. Pasionat culeg\u0103tor de folclor (\u201eDatinile \u015fi c\u00e2ntecele populare \u2013 \u00eei scrie Eminescu Veronic\u0103i Micle \u2013 reprezint\u0103 \u00een momentul de fa\u0163\u0103 un material din care culeg fondul inspira\u0163iunilor mele\u201c.), autorul crede c\u0103 cel pu\u0163in trei piese folclorice: Ep\u015foara, transcris\u0103 din ziarul turnean Toroipanul, frumosul c\u00e2ntec voinicesc Frunz\u0103 verde de chiperi \u015fi o strig\u0103tur\u0103\u2013 proverb \u2013 Gurele\/ Mai mult ca prescurele\u2026. \u2013 sunt legate de patrimoniul folcloric teleorm\u0103nean. Despre strig\u0103tura-proverb \u201enici Perpessicius \u015fi nici D. Mur\u0103ra\u015fu nu fac alte preciz\u0103ri. Fiind scris\u0103 cu acela\u015fi condei cu care a transcris Ep\u015foara, \u015fi \u00een acela\u015fi manuscris\u201c, Stan V. Cristea se \u00eentreab\u0103 (\u015fi ne \u00eentreb\u0103) retoric: de unde ar fi putut Eminescu s\u0103 o re\u0163in\u0103? Ca s\u0103 admitem c\u0103 tot din Teleorman.
\nFa\u0163\u0103 de cele dou\u0103 edi\u0163ii anterioare, aceasta este \u00eembog\u0103\u0163it\u0103 cu ample incursiuni \u00een publicistica eminescian\u0103, pentru a identifica o mul\u0163ime de \u201eteleorm\u0103neni\u201c men\u0163iona\u0163i \u00een articolele sale, \u00eencep\u00e2nd cu cei din literatura veche \u015fi pa\u015foptist\u0103, p\u00e2n\u0103 la contemporanii s\u0103i, Anghel Demetriescu, Alexandru Petrescu \u015f.a. Dar nu numai oameni, ci \u015fi locuri din Teleorman sunt pomenite \u00een gazet\u0103ria lui Eminescu, sunt citate \u201estatistici teleorm\u0103nene\u201c, aspecte sociale \u015fi politice locale etc.
\nRevenind la planul biografic \u015fi la cercetarea operei eminesciene, trebuie s\u0103 re\u0163inem c\u0103 Eminescu a avut \u00een perioada sa bucure\u015ftean\u0103 c\u00e2nd a lucrat la Timpul, o serie de prieteni originari din Teleorman: Grigore C. P\u0103ucescu, colegul s\u0103u de redac\u0163ie, George Sec\u0103\u015fanu, pre\u015fedintele Societ\u0103\u0163ii \u201eCarpa\u0163ii\u201c, care, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1882, \u00ee\u015fi propunea \u201es\u0103 \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 programul stabilit la Putna, \u00een 1871, cu privire la lupta pentru unitatea cultural\u0103 a tuturor rom\u00e2nilor\u201c, poetul \u015fi umoristul Dimitrie Teleor, medicul Zaharia Petrescu \u2013 care, al\u0103turi de dr. Alexandru \u015eu\u0163u, a examinat \u201estarea de s\u0103n\u0103tate\u201c a lui Eminescu \u00een prim\u0103vara anului 1889. Cele mai semnificative gesturi de pre\u0163uire sunt consemnate \u00een prezentarea diverselor exegeze eminesciene, datorate unor scriitori, istorici \u015fi critici literari teleorm\u0103neni. Biografi: Dimitrie Teleor, Gala Galaction, George Burdun; Traduc\u0103tori: I. Ol. \u015etefanovici, Dimitrie Cuclin, Traian L\u0103z\u0103rescu, Constantin Dominte; Editori: Grigore
\nG. P\u0103ucescu, George Gan\u0103, Elena Liliana Popescu; Critici \u015fi istorici literari: de la Anghel Demetriescu \u015fi p\u00e2n\u0103 la cea mai t\u00e2n\u0103r\u0103 exeget\u0103, Gianina Maria-Cristina Picioru\u015f (n.1977). Capitolul acesta \u00eenregistreaz\u0103 28 de cercet\u0103tori ai operei eminesciene. S\u0103 ad\u0103ug\u0103m c\u0103 tot \u00een acest capitol al \u201epre\u0163uitorilor\u201c sunt pomeni\u0163i \u015fi dramaturgii Nicolae Caragiali-Costache, Constantin Calmuschi \u015fi Stelian Vasilescu, \u00een piesele c\u0103rora Eminescu apare ca personaj.
\nDou\u0103zeci de pagini de bibliografie \u015fi cam tot at\u00e2tea de iconografie \u00eencheie aceast\u0103 laborioas\u0103 cercetare, care este un \u201eomagiu re\u00eennoit, pe care autorul ei, \u00eempreun\u0103 cu to\u0163i aceia care i-au sus\u0163inut demersul, i-l aduc lui Eminescu, \u00een anul \u00een care se \u00eemplinesc 164 de ani de la na\u015fterea sa \u015fi 125 de ani de nemurire a geniului\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Stan V. Cristea, Eminescu \u015fi Teleormanul, edi\u0163ia a treia, rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Editura Aius Printed, Craiova, 2014   De pe meleagurile lui Gala Galaction, C. Noica \u015fi Marin Preda, publicistul \u015fi scriitorul Stan V. Cristea (n.1950 \u2013 la Sfin\u0163e\u015fti, jud. Teleorman) manifest\u0103 o preocupare statornic\u0103 pentru cunoa\u015fterea istoriei \u015fi literaturii acestor locuri. Sinteza acestor preocup\u0103ri… Cite\u0219te mai mult »Elogiul localismului creator<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12696,8575],"class_list":["post-21137","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-eminescu-si-teleormanul","tag-stan-v-cristea"],"views":1278,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21137","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21137"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21137\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21137"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21137"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21137"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}