{"id":21135,"date":"2014-11-11T12:16:30","date_gmt":"2014-11-11T10:16:30","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21135"},"modified":"2014-11-11T12:16:30","modified_gmt":"2014-11-11T10:16:30","slug":"drumuri-europene","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/drumuri-europene\/","title":{"rendered":"Drumuri europene"},"content":{"rendered":"

Grigore Ilisei, Priveli\u015ftile lumii \u00een zugr\u0103vituri de cuvinte<\/em>, Editura Princeps Multimedia, Ia\u015fi, 2013<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Din Ia\u015fii poe\u0163ilor mari, ai prozatorilor de duh \u015fi sentiment, am primit aceast\u0103 nou\u0103 carte a unui cunoscut maestru al Radioteleviziunii locale \u015fi na\u0163ionale, dar \u015fi al c\u0103l\u0103toriilor \u015fi condeiului inspirat.
\nNe ajut\u0103 s\u0103 intr\u0103m \u00een universul de scriitor al lui Grigore Ilisei \u00eent\u00e2mpinarea \u201eLa aniversar\u0103\u201c, adresat\u0103 cu emo\u0163ie eminescian\u0103 colegului septuagenar de eminentul critic \u015fi istoric literar, universitarul Liviu Leonte.
\nTrec peste toate aprecierile privind specificul \u015fi valoarea povestirilor \u015fi romanelor lui Grigore Ilisei ca s\u0103-l \u00eenso\u0163esc \u00een drumurile sale europene, \u00eencep\u00e2nd cu popasurile din Spania, unde \u00eel descoper\u0103, aflat \u00een crepusculul vie\u0163ii, pe poetul \u015fi profesorul George Usc\u0103tescu, \u00eent\u00e2mpinat \u015fi \u00eenso\u0163it de mine \u00een Rom\u00e2nia anului 1984, \u00eentr-o revenire t\u00e2rzie \u015fi melancolic\u0103 acas\u0103, ca s\u0103-\u015fi limpezeasc\u0103 unele idei preconcepute, prezente \u015fi agresive \u00een Occident. Prin el, prin preotul Mure\u015fanu cu studiile teologice la Salamanca, descoper\u0103 frumuse\u0163ile \u015fi muzeele Madridului, \u00een primul r\u00e2nd Prado, cu istoricul \u015fi comorile sale ne\u00eentrecute.
\nDe la \u00een\u0103l\u0163imea Alpilor italieni ne dezv\u0103luie \u015fi nou\u0103 frumuse\u0163ile \u201ecatedralei alpine a Europei\u201c, Mont Blancul, \u015fi toate istoriile locurilor concentrate \u00een cet\u0103\u0163i \u00eenfloritoare ca Milano \u015fi Torino, muntele \u015fi via\u0163a lor artistic\u0103, toate zugr\u0103vite nu cu ajutorul lecturilor din vademecum, ci al studiului minu\u0163ios, de c\u0103rturar curios s\u0103 vad\u0103 totul dincolo de suprafa\u0163a lucrurilor, chem\u00e2nd \u00een ajutor competen\u0163a istoricului.
\nUn periplu englez \u00eel poart\u0103 \u2013 ispitindu-ne \u015fi pe noi \u2013 \u00een Birmingham, supranumit \u201eMegalopolisul din inima Angliei\u201c, condens\u00e2nd \u00een el o \u00eentreag\u0103 istorie, care a balansat \u00eentre st\u0103rile Evului Mediu, cu primele manufacturi, \u015fi revolu\u0163ia industrial\u0103 a secolului al XIX-lea, cu minunile ei tehnice, cu suferin\u0163e \u015fi progrese umane deosebite. Alte popasuri ne surprind prin subtitluri atractive ca acestea: \u00centre spleen \u015fi vraj\u0103, Eternit\u0103\u0163i, Acas\u0103 la Lady Godiva, Dou\u0103 catedrale \u00eentr-una (adic\u0103 aceea din Coventry, re\u00eenviat\u0103 dup\u0103 ploaia de bombe germane din 1944).
\nOn revient toujours se cheam\u0103 popasul la Copenhaga, dup\u0103 dou\u0103 decenii de la participarea la un Conclav al televiziunilor regionale din Europa.
\nO vizit\u0103 \u00een cetatea maghiar\u0103 medieval\u0103 Eger \u00eei d\u0103 prilejul de-a re\u00eenvia unele \u201escene istorice panonice\u201c, totdeauna interesante \u015fi triste pentru noi, rom\u00e2nii ardeleni.
\nDin mai amplele Stampe germane, \u00een care \u00eel vedem pe autor lu\u00e2nd pe umeri mantaua timpului, le retr\u0103iesc \u015fi eu mai cu seam\u0103 pe cele vizitate c\u00e2ndva, ca diplomat, la K\u00f6ln, cu celebrul s\u0103u Dom, cu muzeul istoric din apropiere, nu departe de curgerea majestuoas\u0103 a Rinului, evocatorul legendarei Loreley. Omul de cultur\u0103 \u015fi b\u0103rbatul implicat \u00een promovarea bunelor rela\u0163ii reciproce se uit\u0103 mereu cu aten\u0163ie la toate aspectele civiliza\u0163iei germane, de la care avem cu to\u0163ii ce \u00eenv\u0103\u0163a.
\nDar, \u00een mod firesc, capitolul la care am poposit cel mai mult, \u00eempreun\u0103, din nou, cu acest vizitator neobi\u015fnuit, este cel intitulat Mozaicuri eline. \u00cen aceast\u0103 \u0163ar\u0103, parc\u0103 mai iubitoare de rom\u00e2ni dec\u00e2t oricare alta din lume, \u015fi rom\u00e2nii urc\u0103 mai u\u015for pe o scar\u0103 nev\u0103zut\u0103, ca s\u0103 vad\u0103, de la \u00een\u0103l\u0163imea Olimpului, str\u0103lucirea at\u00e2tor locuri \u015fi monumente istorice, intrate de mult \u00een tezaurul clasic al Europei, care tocmai de aici \u00ee\u015fi trage \u015fi numele.
\nNu m-a surprins deloc o prim\u0103 impresie pe care am avut-o \u00een vara lui 1966, ca s\u0103 se repete apoi, aproape zece ani la r\u00e2nd, c\u00e2nd intram \u015fi reveneam acas\u0103 din \u0162ara zeilor:
\n\u201eGrecia. Rev\u0103rsare de alb lunar, dar l\u0103ptos. Curge peste tot, \u00een pere\u0163i de case \u015fi de mun\u0163i. Bel\u015fug de albastru pur, intens, \u00een textura m\u0103t\u0103surilor \u00eentinse \u015fi transparente ale cerului \u015fi m\u0103rii. Verde argintat, u\u015for pr\u0103fuit, \u0163esut din frunzele m\u0103slinilor, arborilor de tot felul, ce \u00eenvelesc coastele pietroase. \u00centre aceste dominante cromatice s\u00e2nger\u0103 ro\u015furi aprinse, carminuri mustoase, galbenuri puternice \u015fi alte felurite nuan\u0163e, str\u0103lumin\u00e2nd din corolele florilor, din pieli\u0163a fructelor, candelabre ale livezilor \u015fi gr\u0103dinile semiramidice. Pulseaz\u0103 peste tot vegetalul genuin sau ivit din nevoia de natur\u0103, de via\u0163\u0103 a grecilor. O necesitate resim\u0163it\u0103 organic, cultivat\u0103 statornic, \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat. S\u0103 o \u00eemplineasc\u0103, ei sfredelesc piatra stearp\u0103 \u00een c\u0103utarea apei, pre\u0163uiesc fiecare petec de p\u0103m\u00e2nt, \u00eel grijesc matern \u015fi-l transform\u0103 \u00een cuib pentru portocalii, m\u0103slinii, smochinii, l\u0103m\u00e2ii ce se prind horbot\u0103 \u00een planta\u0163ii parc\u0103 necuprinse. Copacii fructiferi se insinueaz\u0103 pretutindeni, \u00een preajma caselor, se prind de pere\u0163ii lunari ca o floare la butonier\u0103\u201c.
\nEvident, o impresie oarecum idilic\u0103, \u00eentrerupt\u0103 de fier\u0103straiele mun\u0163ilor, pe um\u0103rul c\u0103rora se ridic\u0103 \u015fi m\u0103n\u0103stirile de la Meteora, de unde, ame\u0163itoare, se vede c\u00e2mpia Thessaliei, cu unele sate \u00een care mai supravie\u0163uiesc familiile, numeroase alt\u0103dat\u0103, ale p\u0103curarilor \u015fi negustorilor arom\u00e2ni. Oricum, mai numeroase \u015fi mai active \u00een Mun\u0163ii Pindului.
\nColegul Grigore Ilisei parc\u0103 vorbe\u015fte \u00een locul meu despre drumul spre Delphi:
\n\u201eDrumul spre Delphi nu-i urcu\u015f sp\u0103imos, \u00eens\u0103 nu-\u0163i d\u0103 r\u0103gaz, \u00ee\u0163i cere s\u0103 mergi ne\u00eencetat, s\u0103 nu te opre\u015fti. Un spectru al e\u015fecului te urm\u0103re\u015fte \u015fi te \u00eendeamn\u0103, biciuindu-te, \u015fi dore\u015fti s\u0103 ajungi c\u00e2t mai repede sus \u015fi s\u0103 scapi de obsesii oraculare livre\u015fti. M\u00e2na\u0163i de blestemul oracolului erau \u015fi grecii antichit\u0103\u0163ii. O istovitoare \u00eenaintare, care reprezenta \u015fi o purificare sufleteasc\u0103. Aceast\u0103 cur\u0103\u0163ie se petrecea prin lucrarea min\u0163ii merg\u00e2nd spre adjeton, sanctuarul inaccesibil, unde Pithia, preoteasa ame\u0163it\u0103 de emana\u0163ile m\u0103runtaielor \u00eempr\u0103\u015ftiate de st\u00e2ncile Fediadrei, prevedea, bolborosind cuvintele, ceea ce urma s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u00een via\u0163a \u015fi destinul \u00eentreb\u0103torului\u201c.
\nDe la Patras, ora\u015f mare, c\u0103l\u0103torul \u015fi excursionistul \u00eenso\u0163it uneori \u015fi de cei dragi, a cobor\u00e2t \u00een Peloponez, \u0163inutul continental al Greciei, unde sunt concentrate alte semne nepieritoare ale istoriei, de at\u00e2tea ori dramatice, din Antichitate \u015fi p\u00e2n\u0103 dup\u0103 cel de al Doilea R\u0103zboi Mondial. Mai \u00eent\u00e2i popose\u015fte, ca E. Lovinescu, \u015fi cu impresii asem\u0103n\u0103toare lui, la Olimpia:
\n\u201eLa c\u00e2\u0163iva kilometri de Pirgos, la v\u0103rsarea Cladeonului \u00een Alfios, cel mai mare r\u00e2u al Peloponezului, se afl\u0103 sanctuarul de la Olimpia, un perimetru al p\u0103cii \u015fi fertilit\u0103\u0163ii. De asta poate toposul a fost din vechime perceput ca sacru \u015fi prielnic comuniunii \u015fi cuminec\u0103rii. E un t\u0103r\u00e2m paradisiac, ce \u00eendeamn\u0103 la reflec\u0163ie, dar \u015fi la ac\u0163iune, \u00eens\u0103 nu la porniri r\u0103zboinice. Grecii au deslu\u015fit repede voca\u0163ia locului \u015fi l-au transformat \u00een c\u00e2mp de b\u0103t\u0103lie sub semnul iu\u0163elii, puterii, \u00eenaltului. \u00cen luptele ce se \u00eencingeau cu aprig\u0103 pasiune la Olimpia nu curgea s\u00e2nge. \u00cenving\u0103torii nu primeau prad\u0103 de r\u0103zboi, ci erau \u00eencununa\u0163i cu ramuri de m\u0103slin. \u00cen timpul \u00eentrecerilor armele t\u0103ceau\u201c.
\nDin acest periplu nu poate lipsi legendara cetate a Micenei:
\n\u201eAm p\u0103truns \u00een \u0163inutul Argosului. M\u0103noase livezi de portocali \u015fi m\u0103slini \u00eenvelesc valea fertil\u0103, cu aspectul ei de gr\u0103din\u0103 cereasc\u0103. Am ajuns la Micene \u015fi ni se revel\u0103 de \u00eendat\u0103 acordul dintre p\u0103m\u00e2ntul sterp inospitalier \u015fi tragismul \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor ai c\u0103ror protagoni\u015fti au fost Agamemnon, Clitemnestra, Egist, Electra, Oreste\u201c.
\n\u015ei astfel, pe drum de istorie \u015fi de legend\u0103, ajungem la Epidaur, cetatea cultului lui Asklepios, unde alergau bolnavii spre vindecare trupeasc\u0103, prin cele mai felurite exerci\u0163ii \u015fi metode, condi\u0163ionat\u0103 \u00eens\u0103 de cea sufleteasc\u0103, prin minunile teatrului.
\nTrec\u00e2nd prin Corint, c\u0103l\u0103torul literar-artistic rom\u00e2n ajunge tocmai la Atena, capitala Greciei, eliberat\u0103 de sub turci \u00een 1834.
\nRegret c\u0103 nu-mi \u00eeng\u0103duie spa\u0163iul s\u0103 subliniez impresiile puternice trecute \u00een pagin\u0103 despre augusta Atena, ale admiratorului rom\u00e2n, firesc, al monumentelor \u015fi eroilor din vechime. Nu-mi \u00eencap nici impresiile \u00eentoarcerii acas\u0103 prin Salonic.
\nAutorul care a c\u0103l\u0103torit prin toate \u0163\u0103rile \u015fi ora\u015fele descrise \u00een acest volum ar merita s\u0103 fie ales \u201ecet\u0103\u0163eanul lor de onoare\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Grigore Ilisei, Priveli\u015ftile lumii \u00een zugr\u0103vituri de cuvinte, Editura Princeps Multimedia, Ia\u015fi, 2013   Din Ia\u015fii poe\u0163ilor mari, ai prozatorilor de duh \u015fi sentiment, am primit aceast\u0103 nou\u0103 carte a unui cunoscut maestru al Radioteleviziunii locale \u015fi na\u0163ionale, dar \u015fi al c\u0103l\u0103toriilor \u015fi condeiului inspirat. Ne ajut\u0103 s\u0103 intr\u0103m \u00een universul de scriitor al lui… Cite\u0219te mai mult »Drumuri europene<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[9795,12695],"class_list":["post-21135","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-grigore-ilisei","tag-privelistile-lumii-in-zugravituri-de-cuvinte"],"views":764,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21135","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21135"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21135\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21135"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21135"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21135"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}