{"id":21125,"date":"2014-11-11T12:02:02","date_gmt":"2014-11-11T10:02:02","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21125"},"modified":"2014-11-11T12:02:02","modified_gmt":"2014-11-11T10:02:02","slug":"propaganda-nonconformista-in-ceausism-adrian-paunescu-si-constantin-noica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/propaganda-nonconformista-in-ceausism-adrian-paunescu-si-constantin-noica\/","title":{"rendered":"Propaganda nonconformist\u0103 \u00een ceau\u015fism: Adrian P\u0103unescu \u015fi Constantin Noica"},"content":{"rendered":"

Fenomenul P\u0103ltini\u015f \u00eencepe \u00een 1983, odat\u0103 cu publicarea Jurnalului de la P\u0103ltini\u015f, scris de Gabriel Liiceanu. Jurnalul e o consemnare exaltat\u0103, patetic\u0103, cvasireligioas\u0103 a faptelor, spuselor \u015fi ocupa\u0163iilor ce se derulau cu ocazia \u00eent\u00e2lnirilor de la cabana din P\u0103ltini\u015f, locuit\u0103 sezonier de celebrul filosof Constantin Noica. Stilul jurnalului oscileaz\u0103 \u00eentre hagiografie \u015fi doxografie. \u201ePoza\u201c lui Noica din jurnal este cea a unui iluminat \u00een via\u0163\u0103, plutind \u00eentr-un cer al abstrac\u0163iunilor \u015fi reflec\u0163iilor, c\u0103ut\u0103tor de esen\u0163e \u015fi afl\u0103tor de absoluturi. Singurul Dumnezeu recunoscut este dumnezeul culturii. Timpul este cu totul anulat, istoria nu este dec\u00e2t o piedic\u0103 \u00een calea consacr\u0103rii depline \u015fi de aceea va trebui complet anulat\u0103, uitat\u0103, extirpat\u0103 din corpul spiritual al novicelui.
\nInten\u0163ia hagiografic\u0103 este vizibil\u0103 \u00eenc\u0103 din subtitlul Jurnalului de la P\u0103ltini\u015f: \u201eun model paideic \u00een cultura rom\u00e2n\u0103\u201c. Gabriel Liiceanu \u015ftie ce vrea s\u0103 propun\u0103 cititorilor s\u0103i: un model paideic, un model demn de a fi urmat de genera\u0163iile mai tinere sau mai pu\u0163in tinere din Rom\u00e2nia. \u015ei inten\u0163ia sa este foarte cur\u00e2nd \u00eendeplinit\u0103. Jurnalul st\u00e2rne\u015fte un val de adula\u0163ie fa\u0163\u0103 de Noica. P\u0103ltini\u015ful devine peste noapte un loc de pelerinaj, un fel de centru spiritual unic, \u015fi doar aparent anacronic, \u00een Rom\u00e2nia. Noica se transform\u0103 \u00eentr-un fel de duhovnic cultural, la care vin tineri dornici de performan\u0163\u0103 cultural\u0103, diletan\u0163i, oameni trecu\u0163i de prima tinere\u0163e sper\u00e2nd c\u0103 se mai pot salva, m\u00e2ntui sau \u00eemplini \u201ecultural\u201c. Se pare c\u0103 filosoful este mai cur\u00e2nd st\u00e2njenit de rumoarea creat\u0103 \u00een jurul s\u0103u, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie cum s\u0103-i \u00eendrume pe cei care, dezorienta\u0163i, \u00eei cer sfatul \u00een diferite probleme. La cel care se pretindea a fi un \u201eantrenor cultural\u201c veneau de multe ori persoane care nu jucaser\u0103 niciodat\u0103 pe terenul culturii. \u015ecoala lui Noica era \u00eens\u0103 o \u015fcoal\u0103 superioar\u0103: \u201eelevii\u201c ei erau tineri deja preg\u0103ti\u0163i, cu o calificare ob\u0163inut\u0103 \u00een domeniul \u201eumanioarelor\u201c, suficient de dota\u0163i \u015fi suficient de tineri pentru ca scopul formativ s\u0103 fie atins. M\u00e2ntuirea cultural\u0103 nu era deci accesibil\u0103 oricui. De fapt, scopul formativ se reduce, conform spuselor lui Noica \u00eensu\u015fi, la a transmite \u201enu cuno\u015ftin\u0163e, ci st\u0103ri de spirit\u201c. Nu e o \u015fcoal\u0103 \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului, \u00eentruc\u00e2t \u201enu se \u015ftie cine d\u0103 \u015fi cine prime\u015fte\u201c.
\nC\u0103 ini\u0163iativa lui Constantin Noica este departe de ceea ce am putea numi proiect de edificare spiritual\u0103 a unei na\u0163iuni c\u0103zute sub dictatur\u0103 o dovede\u015fte chiar felul \u00een care maestrul se arat\u0103 excedat de valul de adula\u0163ie posterior apari\u0163iei Jurnalului de la P\u0103ltini\u015f. \u00cen nota\u0163iile din Jurnalul de idei, el pare mai cur\u00e2nd agasat, deranjat, pus \u00een \u00eencurc\u0103tur\u0103 de vizitele acestor admiratori, de insisten\u0163ele \u015fi de \u00eentreb\u0103rile lor. \u00cencearc\u0103 totu\u015fi s\u0103 joace rolul personajului s\u0103u, creat de Gabriel Liiceanu \u00een Jurnalul de la P\u0103ltini\u015f, r\u0103spunde cu bonomie, improvizeaz\u0103 r\u0103spunsuri, se preface interesat de soarta coresponden\u0163ilor s\u0103i, prescrie programe \u015fi liste de lecturi. De fapt, \u015fcoala de la P\u0103ltini\u015f va r\u0103m\u00e2ne tot timpul un grupuscul elitist, Noica nefiind interesat de primirea unor noi membri, ci doar de \u201etinerii de performan\u0163\u0103\u201c \u2013 pe care deja i-a g\u0103sit. De altfel, \u00eensu\u015fi proiectul s\u0103u de \u201eantrenor cultural\u201c nu-\u015fi propunea s\u0103 adune mai mult de dou\u0103zeci \u015fi doi de discipoli. Justificarea pe care o d\u0103 Noica acestei cifre const\u0103 \u00eentr-un calcul simplu: la un milion de locuitori a\u015fteapt\u0103 s\u0103 fie descoperit un geniu, a\u015fadar la dou\u0103zeci \u015fi dou\u0103 de milioane de rom\u00e2ni revin dou\u0103zeci \u015fi dou\u0103 de genii rom\u00e2ne\u015fti. Nu doar hrana sau bunurile de consum, ci \u015fi geniul ascult\u0103 de repartizarea \u201era\u0163ionalizat\u0103\u201c specific\u0103 epocii. (Aceea\u015fi strategie de recrutare a talentelor ne\u015ftiute o avea \u015fi Adrian P\u0103unescu: \u015fi el \u00ee\u015fi propunea ca, umbl\u00e2nd prin cotloanele \u0163\u0103rii, s\u0103 descopere \u015fi s\u0103 pun\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 tineri \u00eenzestra\u0163i.)
\n\u015ecoala de la P\u0103ltini\u015f \u2013 Cenaclul \u201eFlac\u0103ra\u201c<\/strong>
\n\u00cen linii mari, \u015fcoala de la P\u0103ltini\u015f este contemporan\u0103 cu Cenaclul \u201eFlac\u0103ra\u201c condus de poetul de curte Adrian P\u0103unescu. La o alt\u0103 scar\u0103, folosind alte mijloace, Adrian P\u0103unescu \u00ee\u015fi propune, ca \u015fi Constantin Noica, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 tinerele talente necunoscute din \u0163ar\u0103 \u015fi s\u0103 le propulseze spre celebritate. La prima vedere Cenaclul \u201eFlac\u0103ra\u201c \u015fi \u015fcoala de la P\u0103ltini\u015f par s\u0103 nu aib\u0103 prea multe \u00een comun. Scena primeia este ocupat\u0103 de c\u00e2nt\u0103re\u0163i folk, trupe muzicale, poe\u0163i, recitatori, grupuri umoristice. \u015ecoala de la P\u0103ltini\u015f prime\u015fte, cum am v\u0103zut, doar c\u00e2\u0163iva elevi \u015fi nu are nimic \u00een comun cu stadionul \u2013 locul predilect de desf\u0103\u015furare a grandioaselor spectacole \u201eFlac\u0103ra\u201c.
\nCu toate acestea, la o privire mai atent\u0103, vom surprinde anumite similarit\u0103\u0163i.
\n\u00cen atmosfera unei culturi oficiale, de stat, supravegheate \u015fi cenzurate, \u00een care produc\u0163iile culturale sunt \u00eembr\u0103cate \u00een haine scor\u0163oase, iar limba folosit\u0103 este, \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103,\u00a0 o limb\u0103 de lemn \u2013 manifest\u0103rile cultural-artistice ale Cenaclului \u201eFlac\u0103ra\u201c \u015fi dezbaterile din cadrul \u015fcolii de la P\u0103ltini\u015f au o aparen\u0163\u0103 lingvistic\u0103 mult mai colorat\u0103 \u015fi mai vie, \u201eo fa\u0163\u0103 uman\u0103\u201c, un aspect pl\u0103cut, alunecos, ingerabil. Chiar \u015fi limbile moarte, precum greaca sau latina, la a c\u0103ror \u00eenv\u0103\u0163are \u00eendemna Noica, par mult mai vii raportate la limba de lemn a acelor timpuri.
\n\u015ecoala de la P\u0103ltini\u015f \u015fi Cenaclul \u201eFlac\u0103ra\u201c sunt at\u00e2t de vii \u00eenc\u00e2t \u00eensu\u015fi comunismul este revivificat \u00een cadrul acestora. Lozincile comuniste \u2013 de obicei ursuze, necredibile, litere moarte \u2013 prind via\u0163\u0103 atunci c\u00e2nd sunt rostite, c\u00e2ntate sau urlate pe scena Cenaclului \u201eFlac\u0103ra\u201c. La P\u0103ltini\u015f, Noica le vorbe\u015fte \u015fi el, pe un glas mai domol, dar tot entuziast, discipolilor s\u0103i despre norocul de a tr\u0103i sub comunism, despre pericolele democra\u0163iei, despre decaden\u0163a occidental\u0103 \u015fi despre marea cultur\u0103 care se realizeaz\u0103 chiar aici, sub Ceau\u015fescu. Ideile vor fi reluate \u015fi \u00een unele articole scrise de Noica.
\nAt\u00e2t \u015fcoala de la P\u0103ltini\u015f c\u00e2t \u015fi Cenaclul \u201eFlac\u0103ra\u201c sunt \u00een mod vizibil na\u0163ionaliste. Cel mai important grup de rock rom\u00e2nesc \u2013 grupul Phoenix, prezent \u00een cadrul Cenaclului \u201eFlac\u0103ra\u201c \u2013 practic\u0103 un a\u015fa numit etno-rock \u015fi nu ezit\u0103 s\u0103 se \u00eembrace \u00een costum popular rom\u00e2nesc sau s\u0103 poarte elementele definitorii ale acestuia. Cu headbanging-ul lor, haiducii rockeri transmiteau un mesaj clar: avem \u015fi noi rockul nostru, specific rom\u00e2nesc, mult mai valoros dec\u00e2t al lor \u015fi cu o tradi\u0163ie mult mai \u00eendelungat\u0103. La polul cel\u0103lalt, filosofic, se vorbe\u015fte despre un sentiment rom\u00e2nesc al fiin\u0163ei, despre o rostire filosofic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, se discut\u0103 despre anumi\u0163i termeni filosofici pe care \u00eens\u0103\u015fi limba german\u0103 nu \u00eei posed\u0103. Este cazul a\u015fa-numitului operator filosofic \u201e\u00eentru\u201c, care, conform lui Noica, i-ar fi provocat convulsii de invidie lui Heidegger \u00eensu\u015fi. Noica va \u201ementoriza\u201c traducerea marilor opere filosofice \u00een rom\u00e2ne\u015fte (de c\u0103tre discipolii s\u0103i) \u015fi va milita activ pentru facsimilarea caietelor poetului na\u0163ional Mihai Eminescu, pe care \u00eel consider\u0103 \u201eomul deplin al culturii rom\u00e2ne\u015fti\u201c. \u00cen treac\u0103t fie spus c\u0103, de\u015fi \u00eei \u00eendemna pe tinerii s\u0103i discipoli s\u0103 \u00eenve\u0163e c\u00e2t mai multe limbi str\u0103ine, Noica nu-\u015fi propune niciodat\u0103 s\u0103 realizeze o edi\u0163ie bilingv\u0103 a operelor Platon \u2013 practic\u0103 curent\u0103 \u00een edi\u0163iile serioase, \u015ftiin\u0163ifice, occidentale \u2013 \u00een vreme ce consum\u0103 o enorm\u0103 energie pentru publicarea facsimilat\u0103 a caietelor lui Eminescu. Nejuxtapus\u0103 textului original grec, traducerea realizat\u0103 sub direc\u0163ia sa va putea s\u0103 scape oric\u0103rei verific\u0103ri sau altor interpret\u0103ri, ca echivalare absolut\u0103 a textelor lui Platon.
\nAt\u00e2t Cenaclul \u201eFlac\u0103ra\u201c c\u00e2t \u015fi \u015fcoala de la P\u0103ltini\u015f se prezint\u0103 publicului ca alternative la ceea ce \u00eensemna via\u0163a cultural\u0103 \u015fi artistic\u0103 a vremii. Ambele promoveaz\u0103 \u00eens\u0103, sub masca alternativei, acelea\u015fi valori promovate de aparatul culturii oficiale. Nu doar c\u0103 nu neag\u0103 directivele \u015fi imperativele epocii, dar le afirm\u0103 r\u0103spicat, chiar dac\u0103 \u00eentr-o form\u0103 nou\u0103, neobi\u015fnuit\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci. Regimul dictatorial din Rom\u00e2nia acelor ani, cunoscut prin cenzura extrem de sever\u0103 a literaturii \u015fi a oric\u0103rei manifest\u0103ri culturale libere, nu ar fi putut de altfel accepta abateri reale de la comandamentele sale. A\u015fadar, regimul comunist profit\u0103 de pe urma Cenaclului \u201eFlac\u0103ra\u201c \u015fi a \u015fcolii de la P\u0103ltini\u015f ca de pe urma unor eficiente instrumente de propagand\u0103.<\/p>\n

Cele dou\u0103 grup\u0103ri cultural-artistice-filosofice au ca animatori direc\u0163i pe chiar conduc\u0103torii lor: Adrian P\u0103unescu \u015fi Constantin Noica. Desf\u0103\u015furarea unei \u015fedin\u0163e de cenaclu \u201eFlac\u0103ra\u201c sau a unei \u015fez\u0103tori filosofice p\u0103ltini\u015fene sunt de neconceput \u00een absen\u0163a liderilor lor. Moartea lui Constantin Noica va reprezenta desfiin\u0163area \u015fcolii de la P\u0103ltini\u015f (de aceea titulatura de \u015fcoal\u0103 este pu\u0163in for\u0163at\u0103, o \u015fcoal\u0103 are tradi\u0163ie \u015fi nu moare odat\u0103 cu moartea \u00eentemeitorului), iar c\u0103derea \u00een dizgra\u0163ie a lui Adrian P\u0103unescu va fi suficient\u0103 pentru \u00eenchiderea por\u0163ilor cenaclului patronat de acesta.
\nCenaclul \u201eFlac\u0103ra\u201c \u015fi P\u0103ltini\u015ful se constituie \u00een adev\u0103rate debu\u015fee de energii care, altfel desc\u0103tu\u015fate, altfel canalizate \u015fi altfel catalizate, ar fi putut duce la o mi\u015fcare intelectual\u0103 \u015fi artistic\u0103 cu adev\u0103rat rezistent\u0103 fa\u0163\u0103 de regimul ceau\u015fist \u015fi ar fi preg\u0103tit Rom\u00e2nia cu mult mai bine pentru ceea ce va urma dup\u0103 c\u0103derea acestuia. Impactul celor dou\u0103 \u201ecentre\u201c spirituale nu se rezum\u0103 doar la cei care au \u00eenc\u0103put pe stadioanele Cenaclului \u201eFlac\u0103ra\u201c sau \u00een cabana de la P\u0103ltini\u015f, ci se extinde asupra unui \u00eentreg popor, \u00een principal asupra tinerilor c\u0103rora li se spune, la scen\u0103 deschis\u0103, de c\u0103tre cele mai charismatice personalit\u0103\u0163i ale \u0163\u0103rii, c\u0103 1. sunt liberi s\u0103 fac\u0103 \u015fi s\u0103 spun\u0103 ce vor; 2. politica ceau\u015fist\u0103 e bun\u0103; 3. dat fiind c\u0103 politica e bun\u0103, singurul mod de a-\u015fi folosi libertatea este \u201evrednicia\u201c, pe scurt s\u0103-\u015fi vad\u0103 fiecare de treab\u0103; 4. corolarul este urm\u0103torul: singura dimensiune real\u0103 a omului este cea cultural-artistic\u0103, nu \u015fi cea social-politic\u0103; scopul unui t\u00e2n\u0103r \u00een via\u0163\u0103 este s\u0103 se afirme, s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 recunoa\u015fterea elitei existente, iar afirmarea lor depinde numai \u015fi numai de ei: de c\u00e2t de mult \u00eenva\u0163\u0103, \u00ee\u015fi cultiv\u0103 talentele etc. Tinerii pot visa lini\u015fti\u0163i la Hollywood-ul p\u0103unescian \u015fi la Harvard-ul nicasian.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Fenomenul P\u0103ltini\u015f \u00eencepe \u00een 1983, odat\u0103 cu publicarea Jurnalului de la P\u0103ltini\u015f, scris de Gabriel Liiceanu. Jurnalul e o consemnare exaltat\u0103, patetic\u0103, cvasireligioas\u0103 a faptelor, spuselor \u015fi ocupa\u0163iilor ce se derulau cu ocazia \u00eent\u00e2lnirilor de la cabana din P\u0103ltini\u015f, locuit\u0103 sezonier de celebrul filosof Constantin Noica. Stilul jurnalului oscileaz\u0103 \u00eentre hagiografie \u015fi doxografie. \u201ePoza\u201c lui… Cite\u0219te mai mult »Propaganda nonconformist\u0103 \u00een ceau\u015fism: Adrian P\u0103unescu \u015fi Constantin Noica<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[550,3956,888,735,12688,12689],"class_list":["post-21125","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-adrian-paunescu","tag-cenaclul-flacara","tag-constantin-noica","tag-gabriel-liiceanu","tag-jurnalul-de-la-paltinis","tag-un-model-paideic-in-cultura-romana"],"views":1586,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21125","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21125"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21125\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21125"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21125"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21125"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}