A ap\u0103rut al III-lea volum al colec\u0163iei de studii Rom\u00e2nia. Supravie\u0163uire \u015fi afirmare prin diploma\u0163ie \u00een anii R\u0103zboiului Rece, proiect editorial vast coordonat de ambasadorul Nicolae Ecobescu \u015fi\u00a0 sus\u0163inut de\u00a0 un grup de istorici, cercet\u0103tori \u015fi diploma\u0163i. Nu suntem \u00een fa\u0163a unui tratat de istorie, ci a unei crestoma\u0163ii speciale care ofer\u0103 istoricilor materiale ce se cer, c\u00e2t mai degrab\u0103, valorificate \u015ftiin\u0163ific. Volumul adun\u0103 31 de studii, articole \u015fi comunic\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice, 12 documente de arhiv\u0103, dintre care 10 sunt inedite. Temele cercetate: consolidarea independen\u0163ei Rom\u00e2niei fa\u0163\u0103 de Moscova, sus\u0163inerea politicii rom\u00e2ne\u015fti de independen\u0163\u0103 de c\u0103tre China \u015fi Iugoslavia, medierea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een solu\u0163ionarea marilor crize interna\u0163ionale \u015fi cooperarea Rom\u00e2niei cu \u0163\u0103rile \u00een curs de dezvoltare.
\nG\u00e2ndit diferit de \u201ememorialele\u201c consacrate \u201ecrimelor comunismului\u201c difuzate de televiziunea rom\u00e2n\u0103 de c\u00e2\u0163iva ani buni, autorii nu recurg la\u00a0 interpret\u0103ri emo\u0163ionale. Recentul serial tv despre lupta anticomunist\u0103 a elevilor \u00een anii \u201950 pare s\u0103 fi dep\u0103\u015fit limita rezonabilului. Dac\u0103 vrem s\u0103 erod\u0103m adev\u0103rul istoric este suficient s\u0103-l lipsim de credibilitate.
\nCa \u015fi primele volume, cel nou nu se substituie scrierii sau rescrierii istoriei, ci ofer\u0103 izvoare de informa\u0163ie pentru o perioad\u0103 din existen\u0163a rom\u00e2nilor. Nu cea mai fast\u0103, nici cea mai dezastruoas\u0103. Dar nici hiatus istoric, cum sunt tenta\u0163i s\u0103 interpreteze adep\u0163ii genului memorialistic. Este o etap\u0103 rezultat\u0103 din t\u00e2rgurile politice ale conduc\u0103torilor puterilor victorioase \u00een cel de Al Doilea R\u0103zboi Mondial. Aveau rom\u00e2nii posibilitatea s\u0103 \u00eempiedice instaurarea regimului comunist \u00een 1945-1947? Unii s-au opus, dar nu a fost de ajuns. Nici occidentalii nu se am\u0103geau. \u00cen 1968, \u00een timpul vizitei la Bucure\u015fti, pre\u015fedintele Fran\u0163ei Charles de Gaulle \u00eei spunea pre\u015fedintelui Ceau\u015fescu: \u201e\u00een materie de regimuri politice este un determinism, exist\u0103 \u00eemprejur\u0103ri, oameni, evenimente care determin\u0103 la un moment dat instaurarea unui regim sau altul…\u201c.
\nNu este \u00een inten\u0163ia mea s\u0103 prezint \u00een detaliu volumul. \u00cendemn cititorii s\u0103-l citeasc\u0103 pentru a \u00een\u0163elege o felie de istorie pornind de la izvoare, de la documente. Studiile sunt un fel de ghid \u015fi cred c\u0103 a\u015fa le-au dorit chiar \u015fi autorii. Istoria se va scrie atunci c\u00e2nd deta\u015farea de evenimente va fi suficient\u0103 pentru a se asigura o percep\u0163ie corect\u0103 a lor. \u00cen ce m\u0103 prive\u015fte, la prima lectur\u0103, cred c\u0103, dac\u0103 proiectul va continua, r\u0103m\u00e2ne de temperat tenta\u0163ia unor supralicit\u0103ri astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 fi comensurate corect succesele \u2013 evidente, mari, importante f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 \u2013 politicii externe a Rom\u00e2niei din acea perioad\u0103. Cred c\u0103 este necesar\u0103 o\u00a0 raportare mai clar\u0103 a acestora la factorii favorabili crea\u0163i de conjunctura interna\u0163ional\u0103. Ele nu au venit pe teren defri\u015fat numai de rom\u00e2ni. Este necesar\u0103, de asemenea, o interpretare mai nuan\u0163at\u0103 a strategiei puterilor occidentale de a folosi Rom\u00e2nia, \u0163ar\u0103 comunist\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 alte state, tot comuniste. Credibilitatea asigurat\u0103 de identitatea de regim convenea intereselor celor care recurgeau la serviciile Rom\u00e2niei. To\u0163i aveau de c\u00e2\u015ftigat. A\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een cazul recursului Washingtonului la rom\u00e2ni pentru a deschide un canal de comunicare cu Beijingul. Sau \u00een cazul antren\u0103rii, tot de c\u0103tre Washington, a liderilor de la Bucure\u015fti \u00een \u00eencheierea r\u0103zboiului \u00een Vietnam. Sunt interesante analizele lui Larry Watts privind anti-sovietismul comuni\u015ftilor rom\u00e2ni. Acestea par mai mult dec\u00e2t convenabile politicii Rom\u00e2niei comuniste. Totu\u015fi, sursele de informare ale istoricul american provin din arhivele serviciilor de spionaj pentru care am un apetit sc\u0103zut \u015fi o \u00eencredere slab\u0103. Pe aceast\u0103 tem\u0103, prefer demonstra\u0163iile \u015fi argumenta\u0163ia din contribu\u0163iile lui Vasile Buga, \u00eent\u0103rite de\u00a0 documente. \u00centr-un alt studiu se sus\u0163ine c\u0103 Rom\u00e2nia a luat de icoan\u0103 modelul iugoslav. Nu este a\u015fa. Modific\u0103rile \u00een politica extern\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 au fost impuse de nevoia ie\u015firii de sub comanda Moscovei pentru a se putea asigura dezvoltarea \u0163\u0103rii prin folosirea suveran\u0103 a resurselor na\u0163ionale \u015fi deschiderea spre Occident. C\u00e2ndva, Tito fusese legat de Moscova prin convingeri, nu prin constr\u00e2ngere, precum comuni\u015ftii rom\u00e2ni. Orientarea na\u0163ional\u0103 a politicii s-a f\u0103cut pe fundamentele tradi\u0163iei interbelice \u015fi mo\u015ftenirii juridico-politice a lui Take Ionescu \u015fi Titulescu. Pentru Rom\u00e2nia, Iugoslavia nu a fost un vecin comod, cum se crede. \u00cen timpul r\u0103zboiului, liderii de la Belgrad au cerut Banatul iar \u00een anii \u201950 cele dou\u0103 \u0163\u0103ri vecine au fost \u00een stare de r\u0103zboi. Amintesc \u015fi un episod petrecut \u00een plin\u0103 perioad\u0103 de prietenie: \u00een august 1968, Ceau\u015fescu \u015fi Bodn\u0103ra\u015f l-au consultat pe Tito dac\u0103, \u00een cazul invaziei Rom\u00e2niei, trupele rom\u00e2ne\u015fti ar putea s\u0103 se retrag\u0103 \u00een Iugoslavia. Tito a refuzat.
\nVolumul nou din Rom\u00e2nia. Supravie\u0163uire \u015fi afirmare prin diploma\u0163ie \u00een anii R\u0103zboiului Rece este interesant \u015fi important nu pentru c\u0103 prezint\u0103 izb\u00e2nzile politicii externe rom\u00e2ne\u015fti, bine conduse, calculate, temerare chiar, ci pentru c\u0103 ofer\u0103 probe solide ale performan\u0163elor ei \u00een slujba interesului na\u0163ional. S\u0103 ne oprim la c\u00e2teva momente tratate cu franche\u0163e. \u015ei la altele, s\u0103 le spunem speciale tocmai pentru c\u0103 gravitatea le era demontat\u0103 spontan.
\n\u201e\u00cen primii ani ai puterii comuniste, guvernul de la Bucure\u015fti s-a afirmat ca unul dintre cei mai docili sateli\u0163i ai Uniunii Sovietice, factorul sovietic fiind determinant \u00een formularea oric\u0103ror demersuri de politic\u0103 extern\u0103… \u00centre 1948 \u015fi 1954, izolarea diplomatic\u0103 a Rom\u00e2niei a fost aproape complet\u0103. Orice decizie sovietic\u0103 era \u00eendeplinit\u0103 f\u0103r\u0103 rezerve\u201c, scrie Mioara Anton. Dup\u0103 moartea lui Stalin, dup\u0103 normalizarea rela\u0163iilor sovieto-iugoslave, dup\u0103 revolu\u0163ia din Ungaria din 1956, liderii de la Bucure\u015fti au \u00eenceput s\u0103 submineze p\u00e2rghiile controlului sovietic \u00een Rom\u00e2nia. Mai \u00eent\u00e2i se debaraseaz\u0103 de trupele \u015fi consilierii sovietici, apoi limiteaz\u0103, p\u00e2n\u0103 la anulare, exclusivismul propagandistic al Moscovei impus prin institu\u0163ii, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, tip\u0103rituri etc. \u00cencep\u00e2nd cu 1962-1963, Bucure\u015ftiul \u00eencepe s\u0103 vorbeasc\u0103 public de dreptul fiec\u0103rui partid \u015fi guvern de a-\u015fi stabili linia politic\u0103 iar, dup\u0103 1964, acest principiu devine doctrin\u0103 na\u0163ional\u0103. Invazia Cehoslovaciei \u00een 1968 marcheaz\u0103 o linie \u015fi mai clar\u0103 a deta\u015f\u0103rii de Moscova, Bucure\u015ftiul pledeaz\u0103 pentru dreptul fiec\u0103rui partid de a-\u015fi alege calea de construc\u0163ie socialist\u0103. Deschiderea Rom\u00e2niei spre Occident \u015fi, mai ales, vizita pre\u015fedintelui Richard Nixon la Bucure\u015fti, \u00een 1969, aveau s\u0103 irite Moscova. Alarmat, Kremlinul recurge la compromiterea liniei liderilor rom\u00e2ni \u00een ochii noilor lor parteneri. Chiar \u015fi eroziunea \u00eencrederii \u00een rela\u0163iile Est-Vest este pus\u0103 \u00een c\u00e2rca rom\u00e2nilor. Larry Watts sus\u0163ine c\u0103 Moscova a \u00eenceput s\u0103-i semnaleze Washingtonului, prin diver\u015fi oficiali sovietici \u015fi agen\u0163i de influen\u0163\u0103 \u2013 con\u015ftien\u0163i sau incon\u015ftien\u0163i \u2013 c\u0103 rela\u0163iile Statelor Unite\u00a0 cu Rom\u00e2nia nu erau numai direct responsabile de ruptura din rela\u0163iile sovieto-americane, dar amenin\u0163au \u00eens\u0103\u015fi politica de destindere. Intriga prinde. Politica Washingtonului fa\u0163\u0103 de Bucure\u015fti se va transfera \u00een birourile NATO \u015fi va fi marcat\u0103 de suspiciuni p\u00e2n\u0103 la \u00eenl\u0103turarea lui Ceau\u015fescu. \u00centr-un interviu din decembrie 1989, secretarul general al NATO, Manfred Woerner, declara: \u201e…nu putem permite ca Rom\u00e2nia s\u0103 distrug\u0103 acest climat de destindere \u015fi de cooperare (dintre Est \u015fi Vest)\u201c. Se \u00een\u0163elege c\u0103 Rom\u00e2nia pierduse tot prestigiul c\u00e2\u015ftigat prin apropierea de Occident. Nu mai aveau nici o valoare asigur\u0103rile lui Kissinger date lui Ceau\u015fescu, la 3 noiembrie 1974: \u201eDoresc s\u0103 v\u0103 spun, domnule pre\u015fedinte, c\u0103 bunele rela\u0163ii ini\u0163iate prin vizita pre\u015fedintelui Nixon \u00een Rom\u00e2nia reprezint\u0103 un principiu stabil al politicii noastre externe. Faptul c\u0103 la noi a avut loc o schimbare a administra\u0163iei nu afecteaz\u0103 linia stabilit\u0103 de dumneavoastr\u0103 \u00eempreun\u0103 cu pre\u015fedintele Nixon\u201c. Elocvent\u0103\u00a0 p\u0103rea \u015fi \u00eencrederea premierului britanic Callaghan. \u015ei ea se va dovedi efemer\u0103. \u00cen timpul vizitei la Londra, \u00een iunie 1978, Callaghan i se dest\u0103inuie liderului rom\u00e2n: \u201eNoi avem o problem\u0103 oarecum special\u0103, pe care v-o prezint cu toat\u0103 \u00eencrederea. Avem indicii clare c\u0103 China dore\u015fte s\u0103 ob\u0163in\u0103 de la noi avionul militar Harrier, care este un avion de asalt, util mai ales pentru paza frontierelor. Dac\u0103 accept\u0103m, sovieticii vor fi foarte sup\u0103ra\u0163i, dac\u0103 nu \u2013 se sup\u0103r\u0103 chinezii. Ce ne poate spune \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 \u00abpre\u015fedintele Solomon?\u00bb. V-am spus aceasta cu titlu confiden\u0163ial. Sincer, sunt \u00een dilem\u0103\u201c. Iat\u0103 o parte din r\u0103spunsul lui Ceau\u015fescu: \u201eau \u015fi sovieticii un astfel de avion, cu decolare vertical\u0103, a\u015fa c\u0103 nu au motive de sup\u0103rare. Cred c\u0103 \u00eel pute\u0163i da, f\u0103r\u0103 a face neap\u0103rat o mare publicitate\u201c. Premierul britanic cere oaspetelui s\u0103 dezvolte ideea. Ceau\u015fescu: \u201eCred c\u0103 nici nu trebuie dezvoltat\u0103. \u00cen asemenea probleme cu c\u00e2t se vorbe\u015fte mai pu\u0163in, cu at\u00e2t mai bine. Chinezii \u015ftiu s\u0103 p\u0103streze un secret\u201c.
\nDialog relevant pentru calitatea politicii rom\u00e2ne\u015fti din anii R\u0103zboiului Rece. Istorie!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
A ap\u0103rut al III-lea volum al colec\u0163iei de studii Rom\u00e2nia. Supravie\u0163uire \u015fi afirmare prin diploma\u0163ie \u00een anii R\u0103zboiului Rece, proiect editorial vast coordonat de ambasadorul Nicolae Ecobescu \u015fi\u00a0 sus\u0163inut de\u00a0 un grup de istorici, cercet\u0103tori \u015fi diploma\u0163i. Nu suntem \u00een fa\u0163a unui tratat de istorie, ci a unei crestoma\u0163ii speciale care ofer\u0103 istoricilor materiale ce… Cite\u0219te mai mult »Cum scriem istoria<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[12680,12678,4,3966,3410,12679],"class_list":["post-21119","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-cooperarea-romaniei","tag-diplomatia-romaniei-in-anii-razboiului","tag-editorial","tag-moscova","tag-politica-externa-a-romaniei","tag-relatiile-cu-rusia"],"views":1831,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21119","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21119"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21119\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21119"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21119"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21119"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}