{"id":211,"date":"2009-12-09T15:42:16","date_gmt":"2009-12-09T13:42:16","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=211"},"modified":"2009-12-09T15:44:03","modified_gmt":"2009-12-09T13:44:03","slug":"a-fost-comunismul-un-proiect-de-modernizare-a-societatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/a-fost-comunismul-un-proiect-de-modernizare-a-societatii\/","title":{"rendered":"A fost comunismul un proiect de modernizare a societ\u0103\u0163ii?"},"content":{"rendered":"
\n

Impresii pe marginea unei dezbateri<\/strong><\/h3>\n<\/blockquote>\n

La 20 de ani de la caderea comunismului, Institutul Cultural Rom\u00e2n (ICR), \u00een parteneriat cu Fundatia \u201eCalea Victoriei\u201c a organizat dezbaterea cu tema \u201eMiturile comunismului rom\u00e2nesc \u2013 a fost comunismul un proiect de modernizare?\u201c. La \u00eent\u00e2lnirea ce a avut loc marti 17 noiembrie 2009, moderata de atefan Vianu, au participat Ioana Popescu (cercetator la Muzeul Taranului Rom\u00e2n), Raluca Grosescu (cercetator la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din Rom\u00e2nia), Cristian Vasile (cercetator la Institutul de Istorie \u201eNicolae Iorga\u201c) si Ion Manolescu (conferentiar la Facultatea de Litere \u2013 Universitatea Bucuresti).<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Mitul reconcilierii<\/strong>
\nDesi \u00eentrebarea din partea a doua a titlului dezbaterii a fost clara, daca a fost sau nu comunismul un proiect de modernizare a societatii, onorabilii invitati au ocolit cu eleganta un astfel de demers. a-a vorbit despre miturile comunismului rom\u00e2nesc. Cristian Vasile s-a referit la momentul ’68 si la semnificatia lui \u00een mitologia comunismului autohton, cu Nicolae Ceausescu profit\u00e2nd de un imens val de simpatie, nationala si internationala, \u00een contextul Primaverii de la Praga si al neimplicarii Rom\u00e2niei \u00een invazia Cehoslovaciei. Ioana Popescu, usor nedumirita de tematica dezbaterii, a povestit auditoriului mici istorii personale, pornind de la delatiune, ca forma de control si disciplinare, de la cenusiul vietii cotidiene si de la rusinea de a fi fost partasi (disidenta ca forma de protest a fost aproape inexistenta \u00een spatiul rom\u00e2nesc) la un asemenea proiect de societate.
\nIon Manolescu a vorbit despre influenta literaturii \u00een crearea si consolidarea omului nou, tipul de discurs propus de manualul comunist, fie el de istorie sau de literatura, \u00eencadr\u00e2ndu-se \u00een tipologia vremii, proletcultismul si glorificarea eroilor nationali, inclusiv a celor comunisti, fiind temele fundamentale de articulare a acestui tip de abordare. Ioana Grosescu, \u00een postura de cercetator la IICCR, a facut referire la miturile din perioada postcomunista. Astfel, au fost enumerate principalele obstacole care au stat si care stau \u00een calea condamnarii crimelor comunismului. a-a pomenit de mitul reconcilierii nationale, \u00een sensul \u00een care societatea avea nevoie, pentru a-si regasi echilibrul, de o uitare colectiva de tipul \u201ece a fost a fost, ce este mai important de acum trebuie sa vina\u201c, iar reconcilierea va fundamenta un nou proiect de societate, eliminarea urii ce ar fi \u00eenvrajbit natiunea si nu ar fi adus nimic bun. Cine a fost interesat de propagarea unui astfel de discurs public dupa 1989 nu este greu de ghicit, \u00een definitiv Rom\u00e2nia regl\u00e2ndu-si conturile cu trecutul \u00eentr-un mod absolut ridicol, pentru tot arbitrariul comunismului ajung\u00e2nd sa \u201eplatesca\u201c simbolic, deoarece la nivel legislativ nu s-a \u00eent\u00e2mplat nimic, informatorii securitatii, tortionarii si cei care s-au ocupat cu s\u00e2rguinta de \u201edusmanii poporului\u201c fiind exonerati de orice fel de raspundere. Ei si-au slujit, nu-i asa, tara, fiecare la locul lui de munca, vinovati sunt doar cei ce au informat, ei trebuie izgoniti din spatiul public, o forma de barbarie politica rom\u00e2neasca la care a facut referire Daniel Barbu \u00een \u201eRepublica absenta. Politica si societate \u00een Rom\u00e2nia postcomunista\u201c.
\nVinovatia generalizata<\/strong>
\nUn alt mit postdecembrist, pus \u00een circulatie de cei ce au fost de partea c\u00e2stigatorilor \u00een ambele perioade, comunista si postcomunista, a fost acela al vinovatiei \u00eentregului popor, \u00een sensul \u00een care nu au existat victime si calai, ci \u00eentreaga societate trebuie sa se simta responsabila pentru faptul de a fi \u201epactizat\u201c jumatate de secol cu puterea comunista.
\nDezbaterea s-a animat \u00een momentul \u00een care publicul prezent si-a exprimat dorinta de a-si expune opinia. Invitatii au fost surprinsi sa descopere ca printre cei aflati \u00een public exista voci care pot face un exercitiu de valorizare a comunismului, motivele fiind dintre cele mai variate, \u00een acel moment al discutiei alunec\u00e2ndu-se \u00een varii directii pasionale, \u00een functie de experienta fiecaruia \u00een laboratorul epocii comuniste. O profesoara din Canada, emigrata din Rom\u00e2nia exact acum 20 de ani, av\u00e2nd v\u00e2rsta de 14 ani atunci c\u00e2nd si-a parasit tara, a tinut mortis sa o contrazica pe doamna Ioana Popescu, fac\u00e2nd o comparatie \u00een acest sens. Ca o paranteza, Ioana Popescu prezentase sumar mica experienta scolareasca a domniei sale, atunci c\u00e2nd, spunea domnia sa, erai \u00eenvatat sa-ti p\u00e2rasti colegul, sa practici delatiunea din frageda pruncie, chiar din clasa I-a.
\nProfesoara din Canada s-a aratat contrariata de faptul ca i se imputa asa ceva unei societati comuniste, din moment ce \u00een spatiul canadian de unde vine se \u00eent\u00e2mpla exact aceleasi lucruri: copiii sunt \u00eenvatati sa-si p\u00e2rasca colegii, sa spuna tot timpul ce se petrece \u00een clasa, ce este rau \u00een comportamentul elevilor, lucru normal \u00een conditiile \u00een care scoala trebuie sa se pazeasca de pericolele modernitatii: v\u00e2nzarea de droguri printre elevi, circulatia armelor albe, prostitutia si alte asemenea ravagii contemporane.
\nCurios pentru o mare parte a asistentei \u00een luarea de pozitie a profesoarei canadiene a fost faptul de a afla ca \u00een opinia domniei sale comunismul nu trebuie doar demonizat, din moment ce au existat si lucruri bune \u00eent\u00e2mplate \u00een aceasta perioada (casele primite de cetatenii Rom\u00e2niei comuniste, sportul pe care puteau sa-l practice fara a plati nimic, aici vorbitoarea expun\u00e2nd mici fragmente din viata personala petrecuta sub comunism \u00eenainte de emigrare) si care nu \u00eesi gasesc echivalentul \u00een spatiul occidental, \u00een cazul de fata \u00een cel canadian. \u00centrebata fiind de ce a mai emigrat atunci, domnia sa a spus sec ca nu a fost optiunea ei, din moment ce atunci avea doar 14 ani.<\/p>\n

Dupa 20 de ani<\/strong>
\nDe la acest moment al dezbaterii, fondul discutiei a fost parasit, s-a mers pe varii istorii personale, dispute contradictorii, moderatorul dialogului vaz\u00e2ndu-se pus \u00een postura de a pune capat discutiei.
\nCe ram\u00e2ne dupa o astfel de dezbatere? Faptul concret si observabil ca si acum, la 20 de ani de la caderea comunismului, exista cetateni rom\u00e2ni dispusi sa nu accepte asertiunea conform careia comunismul a fost raul absolut. Totul depinde din ce unghi privesti lucrurile. Or, acest lucru pare sa fie uitat sau macar neglijat \u00een societatea rom\u00e2neasca. Da, este o evidenta de necontestat ca \u00een Rom\u00e2nia comunismul \u00eenca poate st\u00e2rni simpatie. Constientizarea acestui fapt poate vindeca de angoasa de care sufera anumite categorii sociale, provocata de faptul ca mase de cetateni din Rom\u00e2nia investesc votul lor \u00eentr-un partid ce s-a nascut din cenusa defunctului PCR.
\n\u00cen anii ’50 ai secolului trecut, Raymond Aron scria despre cele doua tipuri de societati industriale: una ce se construia dupa 1917 (URaa), alta \u00een plina expansiune economica (capitalismul industrial occidental). Autorul unor prelegeri universitare, cuprinse mai apoi \u00eentr-un volum (\u201e18 lectii despre societatea industriala\u201c), \u00eesi permitea luxul de a discuta fara patima, slujindu-se de date statistice concludente, despre cele doua tipuri de societati. Probabil ca \u00een spatiul nostru autohton nu ar fi avut sanse de reusita: ar fi fost categorisit drept comunist irecuperabil.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Impresii pe marginea unei dezbateri La 20 de ani de la caderea comunismului, Institutul Cultural Rom\u00e2n (ICR), \u00een parteneriat cu Fundatia \u201eCalea Victoriei\u201c a organizat dezbaterea cu tema \u201eMiturile comunismului rom\u00e2nesc \u2013 a fost comunismul un proiect de modernizare?\u201c. La \u00eent\u00e2lnirea ce a avut loc marti 17 noiembrie 2009, moderata de atefan Vianu, au participat… Cite\u0219te mai mult »A fost comunismul un proiect de modernizare a societ\u0103\u0163ii?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[],"class_list":["post-211","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor"],"views":2890,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/211","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=211"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/211\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=211"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=211"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=211"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}