{"id":21099,"date":"2014-11-01T18:41:25","date_gmt":"2014-11-01T16:41:25","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21099"},"modified":"2014-11-01T18:41:25","modified_gmt":"2014-11-01T16:41:25","slug":"am-colaborat-foarte-bine-cu-andrei-serban","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/am-colaborat-foarte-bine-cu-andrei-serban\/","title":{"rendered":"\u201eAm colaborat foarte bine cu Andrei \u015eerban\u201c"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><strong>\u00a0VLAD IFTINCA \u00een dialog cu COSTIN POPA<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Costin Popa: <\/strong>Ne afl\u0103m la Opera Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 din Ia\u015fi, dup\u0103 premiera operei Lucia di Lammermoor de Donizetti pe care ai dirijat-o. Cariera ta fiind dedicat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum pianului, te \u00eentreb dac\u0103 este pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 c\u00e2nd ai ridicat bagheta&#8230;<br \/>\n<strong>Vlad Iftinca:<\/strong> Nu, dar este pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd revin \u00een Rom\u00e2nia \u015fi Opera din Ia\u015fi este prima institu\u0163ie \u00een care lucrez profesional la preg\u0103tirea unei produc\u0163ii. Am \u00eenceput s\u0103 dirijez acum patru ani, cu dou\u0103 opere de Rossini, Contractul de c\u0103s\u0103torie \u015fi Scara de m\u0103tase la Juilliard School of Music din New York, dup\u0103 care am avut ocazia s\u0103 lucrez Lucia di Lammermoor cu orchestra Operei Metropolitan. Maestrul James Levine, directorul muzical al marelui teatru, mi-a oferit aceast\u0103 oportunitate. De asemenea, am dirijat Visul unei nop\u0163i de var\u0103 de Benjamin Britten \u00een Canada, unde m\u0103 voi \u00eentoarce anul viitor tot pentru o lucrare de Britten, opera The turn of the screw.<\/p>\n<p><strong>C.P.:<\/strong> Au fost mul\u0163i dirijori \u2013 unii au ajuns celebri \u2013 care au \u00eenceput prin a fi piani\u015fti valoro\u015fi. Daniel Barenboim este doar un exemplu. Este important\u0103 o asemenea cale? Pe de alt\u0103 parte, nu cred c\u0103 reprezint\u0103 o condi\u0163ie sine qua non&#8230;<br \/>\n<strong>V.I.:<\/strong> Depinde, cred, de cine e\u015fti. Eu am crescut \u00een teatru, am\u00e2ndoi p\u0103rin\u0163ii au lucrat acolo, tata \u00eenc\u0103 mai este balerin la Opera din Ia\u015fi. \u00cemi amintesc de mine st\u00e2nd \u00een spatele \u015fefului de orchestr\u0103 \u015fi, \u00een timp ce mama c\u00e2nta pe scen\u0103, mi se spune c\u0103 \u00eencercam \u015fi eu s\u0103 dirijez. Dar am colegi care nu au dorin\u0163a de a dirija, vor s\u0103 lucreze \u00een oper\u0103 numai ca piani\u015fti. De c\u00e2nd am intrat la Metropolitan, cel care mi-a sugerat \u015fi a insistat \u00eentotdeauna s\u0103 iau bagheta a fost maestrul Levine. Dup\u0103 ce m-a cunoscut \u015fi m-a ascultat, mi-a spus: \u201eTu trebuie s\u0103 dirijezi!\u201c. \u015ei \u00eentr-adev\u0103r, dup\u0103 un anumit timp, a tot st\u0103ruit \u015fi mi-a propus: \u201eUite, \u00ee\u0163i dau orchestra mea \u015fi ai s-o conduci\u201c. Acest lucru mi-a p\u0103truns \u00een suflet \u015fi m-a pasionat din ce \u00een ce mai mult.<\/p>\n<p><strong>C.P.:<\/strong> Lucrezi la Metropolitan ca pianist corepetitor, \u201ecoach\u201c, cum se spune, \u015fi, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, e\u015fti \u015fef printre ace\u015fti mae\u015ftri acompaniatori, printre cei care sunt \u00eenvesti\u0163i cu aceast\u0103 calitate. \u00cen ce const\u0103 efectiv activitatea ta?<br \/>\n<strong>V.I.:<\/strong> Preg\u0103tesc spectacolele, dar \u015fi ca dirijor asistent. Deci pot s\u0103 dirijez repeti\u0163ii, sunt preg\u0103tit s\u0103 \u201esar\u201c c\u00e2teodat\u0103 \u015fi \u00een spectacole, dar \u00een general nu este cazul, pentru c\u0103 dirijorii titulari nu anuleaz\u0103. Eu \u015fi al\u0163i colegi prepar\u0103m c\u00e2nt\u0103re\u0163ii \u2013 sigur, nu-i \u00eenv\u0103\u0163\u0103m rolurile \u2013 \u00een sensul c\u0103 suntem responsabili de a-i \u00eenv\u0103\u0163a stilul, de a-i \u00eenv\u0103\u0163a ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 c\u00e2nte \u00eentr-o sal\u0103 ca Met-ul \u015fi de a le inspira acel nivel pe care noi \u00eel cunoa\u015ftem, de limb\u0103, stil, c\u00e2ntat, tot ce vre\u0163i, tot ce depinde de aceast\u0103 art\u0103.<\/p>\n<p><strong>C.P.:<\/strong> Ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 c\u00e2n\u0163i \u00eentr-o sal\u0103 ca Met-ul?<br \/>\n<strong>V.I.:<\/strong> Sunt anumite lucruri care \u0163in de frazare, de pronun\u0163ie. Totdeauna consider, nu pentru c\u0103 lucrez la Met, c\u0103 \u00een orice auditorium ai c\u00e2nta, trebuie s-o faci ca \u015fi cum te-ai produce \u00eentr-o sal\u0103 mare. Nu m\u0103 refer la volumul vocii, ci la expresie, la un anumit stil de expresie, la pronun\u0163ie, la respira\u0163ie. Permanent le spun c\u00e2nt\u0103re\u0163ilor s\u0103 respire \u00een ceea ce au de spus, nu numai \u00een ceea ce vor c\u00e2nta, pentru c\u0103 oricum vor face asta. Da, este foarte important ca un c\u00e2nt\u0103re\u0163 s\u0103 respire \u00een text, \u00een sensul textului; iar la Met, bine\u00een\u0163eles, asta trebuie multiplicat, pentru c\u0103 este o sal\u0103 imens\u0103 de 3.500 de locuri. Iat\u0103 un exemplu. O foarte mare prieten\u0103 a mea, celebra sopran\u0103 Renata Scotto, c\u00e2nd ap\u0103rea \u00een spectacol, nici nu trebuia s\u0103 te ui\u0163i pe scen\u0103 \u015fi-\u0163i d\u0103deai seama de prezen\u0163a ei prin faptul c\u0103 respira \u00een text. \u015ei cum respira! Asta trebuie s\u0103 le spunem mai ales c\u00e2nt\u0103re\u0163ilor care sunt noi la Met. \u00cei \u00eenv\u0103\u0163\u0103m acest lucru, face parte din job-ul nostru.<\/p>\n<p><strong>C.P.:<\/strong> Cam ce indica\u0163ii \u00ee\u0163i\u00a0 transmite dirijorul unui spectacol spre a-i preg\u0103ti pe c\u00e2nt\u0103re\u0163i? De exemplu, maestrul Levine.<br \/>\n<strong>V.I.:<\/strong> Dup\u0103 ce lucrezi un anumit timp cu maestrul Levine, cam \u015ftii ce cere \u00een materie de stil, ce vrea s\u0103 aib\u0103 \u015fi, \u00een plus, \u00ee\u015fi alege \u00eentotdeauna c\u00e2nt\u0103re\u0163ii care cunosc concep\u0163ia lui. Indic\u0103 anumite lucruri c\u00e2nd lucr\u0103m ansambluri, c\u00e2nd lucr\u0103m individual cu arti\u015ftii, dar munca principal\u0103 este a noastr\u0103 \u015fi const\u0103 \u00een a le explica lor. Maestrul a\u015fteapt\u0103 de la noi s\u0103 le spunem ceea ce el dore\u015fte de la ei pentru acel spectacol. Iar asta, bine\u00een\u0163eles, se schimb\u0103 de la Verdi la Wagner, de la Puccini la Mozart. Noi, lucr\u00e2nd cu el mult timp, \u015ftim cam ce va cere, nu \u00eentotdeauna la fel \u015fi bine\u00een\u0163eles c\u0103 ne \u015fi adapt\u0103m dup\u0103 c\u00e2nt\u0103re\u0163i, dar concep\u0163ia este a lui, \u00eentotdeauna unic\u0103.<\/p>\n<p><strong>C.P.:<\/strong> \u00cen afar\u0103 de James Levine, ce dirijori te-au impresionat?<br \/>\n<strong>V.I.:<\/strong> Maurizio Benini, cu care am lucrat Maria Stuarda de Donizetti. Am \u00eenv\u0103\u0163at foarte multe lucruri de la el. Am f\u0103cut, de asemenea, Cneazul Igor de Borodin cu Gianandrea Noseda, cu care am colaborat foarte bine, cel care a fost asistentul lui Valery Gergiev foarte mul\u0163i ani, la Mariinsky. Nu m-am a\u015fteptat s\u0103 lucreze at\u00e2t de bine \u00een muzica rus\u0103. Apoi Marco Armiliato, David Robertson, Andrew Davis, cu care am f\u0103cut Capriccio de Richard Strauss. A fost o experien\u0163\u0103 minunat\u0103 \u015fi mi-a inspirat iubire fa\u0163\u0103 de o lucrare rar\u0103, care nu se c\u00e2nt\u0103 foarte mult. A\u015fa l-am descoperit destul de t\u00e2rziu, \u00eentr-un fel, pe Strauss, odat\u0103 cu stilul de a-l interpreta. Datorit\u0103 lui Sir Andrew.<\/p>\n<p><strong>C.P.:<\/strong> La Metropolitan vi se repartizeaz\u0103 anumite titluri? Sau mai bine s\u0103 te \u00eentreb c\u00e2\u0163i corepetitori sunte\u0163i?<br \/>\n<strong>V.I.:<\/strong> Nu suntem foarte mul\u0163i, exist\u0103 c\u00e2\u0163iva cu func\u0163ia de baz\u0103 acolo, al\u0163ii sunt invita\u0163i \u015fi de obicei eu nu fac mai mult de patru-cinci spectacole pe stagiune. Ceilal\u0163i, \u00een jur de zece-unsprezece. \u00cen acest an voi preg\u0103ti Don Giovanni cu maestrul Alan Gilbert de la New York Philharmonic, Ernani cu maestrul Levine \u015fi, acum \u00een octombrie, Lady Macbeth din Mtsensk de \u015eostakovici, cu maestrul James Conlon. Vede\u0163i, dac\u0103 a\u015f avea baza la Met, nu a\u015f putea s\u0103 fiu la ora actual\u0103 aici, \u00een Rom\u00e2nia, pentru c\u0103 nu a\u015f fi fost liber s\u0103 plec. \u00cen acest mod mi se ofer\u0103 o oarecare elasticitate, s\u0103 lucrez \u015fi la Met, \u015fi \u00een afar\u0103.<\/p>\n<p><strong>C.P.:<\/strong> Ai colabor\u0103ri dese la faimoasa \u015fcoal\u0103 Juilliard?<br \/>\n<strong>V.I.:<\/strong> Da, destul de multe. De exemplu, anul acesta voi preg\u0103ti pentru luna ianuarie o sear\u0103 de lied cu studen\u0163ii, \u00eenc\u0103 nu \u015ftiu repertoriul. Am lucrat una \u015fi anul trecut. \u00cen ultima clip\u0103, \u00eenainte s\u0103 vin \u00een Rom\u00e2nia, m-au \u00eentrebat dac\u0103 pot dirija produc\u0163ia lor cu Turcul \u00een Italia de Rossini, dar m\u0103 angajasem s\u0103 vin la Ia\u015fi, a\u015fa c\u0103 am refuzat.<\/p>\n<p><strong>C.P.:<\/strong> Este foarte important ca studen\u0163ii s\u0103 c\u00e2nte lied&#8230;<br \/>\n<strong>V.I.:<\/strong> Absolut. \u015ei pentru mine este o foarte mare pl\u0103cere s\u0103 fac, am multe recitaluri, cred c\u0103 este foarte important \u00een ziua de ast\u0103zi s\u0103 se fac\u0103 recitaluri de lied, mai ales pentru piani\u015fti. \u015ei pentru orice dirijor, mai ales dac\u0103 este \u015fi pianist. De pild\u0103, maestrul Levine a f\u0103cut recitaluri de lied \u00eentotdeauna.<\/p>\n<p><strong>C.P.:<\/strong> Spuneai c\u0103 la Met ai lucrat Lucia di Lammermoor cu James Levine. Cum vezi spectacolul, belcanto-ul romantic, muzica?<br \/>\n<strong>V.I.:<\/strong> Pentru mine Lucia di Lammermoor este, ca s\u0103 spun a\u015fa, nu chiar \u00eentre ghilimele, o lucrare foarte expresionist\u0103 pentru anul 1835, \u00eentruc\u00e2t felul \u00een care Donizetti exprim\u0103 prin muzic\u0103 anumite sentimente este extrem fa\u0163\u0103 de scenele de nebunie ale lui Bellini, de exemplu, care sunt superbe, dar mult mai lungi, cu mult mai pu\u0163ine schimb\u0103ri \u00een zece minute de c\u00e2nt. Iar la Donizetti, dac\u0103 ne g\u00e2ndim la scena nebuniei, schimb\u0103rile sunt at\u00e2t de bru\u015fte \u015fi at\u00e2t de clare, \u00eenc\u00e2t \u00eentr-un fel este foarte greu pentru un c\u00e2nt\u0103re\u0163 s\u0103 se adapteze acestui lucru, pentru c\u0103 trebuie s\u0103 p\u0103streze linia de belcanto, dar \u00een acela\u015fi timp s\u0103 aib\u0103 puterea s\u0103 exprime toate aceste sentimente \u00een muzic\u0103 \u015fi, bine\u00een\u0163eles, \u00een text. Totul vine de la text.<\/p>\n<p><strong>C.P.:<\/strong> Ai avut ocazia la Ia\u015fi s\u0103 faci spectacolul \u00een regia lui Andrei \u015eerban, o regie complicat\u0103, dac\u0103 nu chiar foarte complicat\u0103. Au existat armoniz\u0103ri \u00eentre voi, au existat conflicte, au existat puneri de acord, cum s-a desf\u0103\u015furat munca ta \u00een raport cu regia?<br \/>\n<strong>V.I.:<\/strong> Foarte bine am colaborat, foarte bine ne-am \u00een\u0163eles. Da, regia lui Andrei este o provocare, dar demonstreaz\u0103 perfect ceea ce spuneam, c\u00e2t de extrem\u0103 este exprimarea sentimentelor prin muzica lui Donizzeti. \u015ei, bine\u00een\u0163eles, este o produc\u0163ie foarte atletic\u0103. Dup\u0103 cum a\u0163i v\u0103zut, pentru interpreta Luciei este foarte, foarte greu. Le spuneam minunatelor mele Lucii ie\u015fene c\u0103, dup\u0103 ce au f\u0103cut aceast\u0103 produc\u0163ie, oricare spectacol, oriunde \u00een lume, li se va p\u0103rea mai u\u015for.<\/p>\n<p><strong>C.P.:<\/strong> C\u00e2nd a interpretat pentru prima oar\u0103 spectacolul lui Andrei \u015eerban de la Paris, celebra sopran\u0103 June Anderson a fost elogiat\u0103 de toat\u0103 critica muzical\u0103 pentru ceea ce a realizat \u00eentr-o regie extraordinar de complicat\u0103.<br \/>\n<strong>V.I.:<\/strong> Da, un mare prieten de-al meu, regizorul Fabrizio Melano de la New York, mi-a spus, fiind foarte bun prieten cu Roberto Alagna \u015fi June Anderson, c\u0103 ambii au considerat c\u0103 a fost cea mai bun\u0103 produc\u0163ie \u00een care ei au c\u00e2ntat vreodat\u0103.<\/p>\n<p><strong>C.P.:<\/strong> Sunt convins, pentru c\u0103 \u015fi pe mine m-a impresionat extraordinar de mult puterea, puterea formidabil\u0103 a actului secund de pild\u0103, a scenei nebuniei, de fapt, a \u00eentregului; dramaturgia a fost servit\u0103 excelent, de\u015fi decorul, sigur, exprima alte lucruri, alte momente temporale. A trebuit s\u0103 acordezi tempii?<br \/>\n<strong>V.I.:<\/strong> Da, a fost foarte greu, dar am vrut s\u0103 m\u0103 adaptez. Eu nu sunt obi\u015fnuit s\u0103 fac dou\u0103 spectacole cu dou\u0103 distribu\u0163ii la interval de dou\u0103 zile. Sunt foarte diferite \u015fi nu vreau niciodat\u0103 s\u0103 fac la fel spectacolele. Tempii sunt diferi\u0163i, caden\u0163ele&#8230; Dar am \u00eent\u00e2lnit la Ia\u015fi colective foarte bune, de exemplu orchestra, care a fost minunat\u0103 \u015fi s-a adaptat foarte bine ambelor distribu\u0163ii.<\/p>\n<p><strong>C.P.:<\/strong> Ai proiecte \u015fi \u00een Rom\u00e2nia?<br \/>\n<strong>V.I.:<\/strong> Nu, din p\u0103cate nu \u00eenc\u0103, dar sper s\u0103 m\u0103 pot \u00eentoarce la Ia\u015fi, unde m-am n\u0103scut. A\u015f fi foarte fericit \u015fi a\u015f lucra din nou cu mare pl\u0103cere. Din p\u0103cate, \u00eens\u0103, stagiunea mea este deja organizat\u0103, dar sper ca \u00een viitor s\u0103 mai am proiecte aici.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00a0VLAD IFTINCA \u00een dialog cu COSTIN POPA &nbsp; Costin Popa: Ne afl\u0103m la Opera Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 din Ia\u015fi, dup\u0103 premiera operei Lucia di Lammermoor de Donizetti pe care ai dirijat-o. Cariera ta fiind dedicat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum pianului, te \u00eentreb dac\u0103 este pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 c\u00e2nd ai ridicat bagheta&#8230; Vlad Iftinca: Nu, dar este pentru prima&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/am-colaborat-foarte-bine-cu-andrei-serban\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u201eAm colaborat foarte bine cu Andrei \u015eerban\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11319],"tags":[6750,12665],"class_list":["post-21099","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-sunetelor","tag-andrei-serban","tag-vlad-iftinca"],"views":1193,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21099","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21099"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21099\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21099"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21099"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21099"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}